34,387 matches
-
Yohimbina sau Iohimbina este un alcaloid pentaciclic, ce are la bază nucleul de yohimban. Este extrasă din scoarța arborelui Yohimbe ("Pausinystalla yohimba") sau "Coryanthe Yohimbe", familia Rubiaceae, denumit și „copacul iubirii”. Yohimbe este un arbore de 30 m înălțime cu frunze persistente alungite sau eliptice, coaja brun-roșiatică și flori mici, galbene originar din pădurile Africii Centrale (Camerun, Zair, Gabon) unde crește în sălbăticie. Yohimbe a fost descoperit și folosit pentru calitățile sale afrodiziace și energiei sexuale pe care o produce de
Yohimbină () [Corola-website/Science/305071_a_306400]
-
același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului XX, în Nezavertailovca au funcționat 4 colhozuri, constituite după principiul teritorial: 2 în partea moldovenească a satului („Frunze” și „Karl Marx”), 2 în partea rusă („Krasnîi partizan” și „Zarea Moldavii”). O ramură a agriculturii răspândită în zonă a fost și rămâne grădinăritul. De la mijlocul sec. XX cultivarea fructelor, atât în gospodăriile private, cât și în sectorul de stat
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
aveau bani. Alt moșier a fost Pavel Albu, avea magazin, moară, drâmbă, vie. Școala a fost construită în 1932. Primul învățător a fost Popescu. În sat era și o biserica. În anul 1949 în sat s-a format colhozul „M.Frunze”, care în 1969 a intrat în componența asociației intergospodărești „Colhozjivprom”. Primul președinte a fost Popan Ilie. În 1959 în sat s-a construit magazin. S-a construit o filială a uzinei de cărămidă. La început erau angajați 60 de oameni
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
păstrând denumirea veche de „1mai” cu cârmuirea în satul Mășcăuți. La adunarea generală a kolhoznicilor, ce a avut loc în iunie 1968, s-a hotărât separarea gospodăriilor satelor Jăvreni, Bălășești și Răculești de Mășcăuți, cu formarea unui colhoz aparte „M. Frunze”, avându-l ca președinte pe Onisim Constantin Brăguță un excelent agronom și talentat organizator, care în scurt timp l-a transformat în unul fruntaș cu un potențial înalt economic și uman. Până la începutul anilor 60 secolul trecut școala din Jăvreni
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
ei cresc numeroase exemplare de conifere și foioase.La dreapta pe o suprafață de 7 hectare, e concentrat sectorul principal al parcului de sus - Parcul de amatori. Aici cresc salcîmi plîngători, arțari în formă de glob, stejari piramidali, arțari cu frunze roșii și arțarii americani, fagul decorativ. Dincolo de conac începe imediat o pantă abruptă, ce duce în parcul de jos.În centrul parcului se află o poiană mare înconjurată de copaci și arbuști de specii exotice pentru Moldova.Pe povîrnișurile de la
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de nord a poienei cresc forme rare de stejar roșu american, stejar de Caucaz, stejar cu frunze în două culori, stejar castaneifoliu. În extremitatea de sud a parcului se află un iaz, pe malurile căruia cresc salcii, laricea,stejari, carpeni ș.a. Colegiul Agricol din Țaul se numără printre cele mai prestigioase instituții de învățămînt din domeniul agriculturii
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
iar de pe Marea Mediterana, aer cald și umed. O particularitate a poziției constă în faptul că Petrunea se află la contactul a trei zone geografice, central-europeană cu păduri de foioase, eurasiatica de stepa și silvostepa și mediteraneană de vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel, poziția geografică determina particularitățile climei, vegetației, lumii animale și
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Frunză este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de forma plata, care îndeplinește funcția fundamentală în procesul de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
de fotosinteză, dar servind și la respirație și transpirație. Formă plata a acestui organ vegetativ este o caracteristică a spermatofitelor și reprezintă o adaptare și o perfecționare pentru că țesutul asimilator propriu-zis să se organizeze pe o suprafata cât mai mare. Frunză se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
să se organizeze pe o suprafata cât mai mare. Frunză se deosebește net de celelalte două organe vegetative normale (rădăcina și tulpina) nu numai prin formă, ci și prin simetria bilaterală, creștere definită (limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafata uriașă, pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
limitată), durata scurtă de viață, structura dorsiventrală. Frunzele au dimensiuni mult mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafata uriașă, pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o creștere limitată. Singură
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
mai reduse decât celelalte două organe vegetative ale majorității plantelor, dar, prin numărul lor foarte mare, însumează o suprafata uriașă, pentru a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o creștere limitată. Singură excepție este reprezentată de frunză de Welwitschia mirabilis, care crește continuu
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
a-și putea Îndeplini rolurile principale. După apariție, frunzele se maturizează în câteva zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o creștere limitată. Singură excepție este reprezentată de frunză de Welwitschia mirabilis, care crește continuu, pe toată durata de viață a plantei. În dezvoltarea filogenetica cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor (filoide) au apărut la
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
zile și ating dimensiunile specifice unor frunze mature: toate țesuturile meristematice suferă diferențiere celulară, trec în țesuturi definitive și creșterea încetează. Astfel se explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o creștere limitată. Singură excepție este reprezentată de frunză de Welwitschia mirabilis, care crește continuu, pe toată durata de viață a plantei. În dezvoltarea filogenetica cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor (filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
explică una dintre proprietățile frunzei, aceea de a prezenta o creștere limitată. Singură excepție este reprezentată de frunză de Welwitschia mirabilis, care crește continuu, pe toată durata de viață a plantei. În dezvoltarea filogenetica cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor (filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Singură excepție este reprezentată de frunză de Welwitschia mirabilis, care crește continuu, pe toată durata de viață a plantei. În dezvoltarea filogenetica cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor (filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
reprezentată de frunză de Welwitschia mirabilis, care crește continuu, pe toată durata de viață a plantei. În dezvoltarea filogenetica cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor (filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
continuu, pe toată durata de viață a plantei. În dezvoltarea filogenetica cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor (filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica" - întâlnită la "Fagus sylvatica", "Viburnum lantana", caracterizându-se prin diametrul transversal mai scurt decât cel longitudinal, întretăierea lor făcându-se la mijlocul limbului. b. "Ovala" - întâlnită la "Pyrus
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]