34,802 matches
-
mare. În mai 1082, Alexios I Comnenul acordă venețienilor cele mai mari privilegii comerciale pe care el dăduse până atunci vreun împărat bizantin. Dogele Veneției și Biserica Sf.Marcu primeau bani.Mult mai importante era privilegiile comerciale. Venețienii au fost scutiți de plata taxelor comerciale. Erau protejați de funcționarii imperiali.Totodată venețienii primeau dreptul de a se instala la Constantinopol și de a deschide magazine, ateliere în capitala bizantină și primeau un cartier în care să se așeze.Debarcaderul primit de
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Elisabeta au reușit să găsească o modalitate de a se înțelege reciproc și au fost descriși ca fiind buni prieteni, deși regina considera, de manieră evident naivă, ca o formă republicană de guvernare, îndepărtând regii și împărații de la putere, ar scuti națiunile de indolența și corupția conductorilor.. Lipsa de urmași a cuplului regal al României a făcut ca Prințul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol, să devină următorul succesor la tronul României. În octombrie 1880, Leopold renunță la tronul țării în favoarea
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
non-Manx, inclusiv cei britanici, necesită un permis de muncă pentru a lucra în insula, pana cand împlinesc cinci ani de reședință. Insula Mân are o economie cu taxe scăzute, cele pe venit variind între 10% și 18%, iar companiile sunt scutite de impozit. Serviciile bancare externe, manufactura și turismul sunt principalele activități economice. De asemenea datorită ajutoarelor acordate de guvern pentru companiile de tehnologie avansată și instituțiile financiare au crescut posibilitățile de angajare pe insulă. Insula Mân emite propriile monede și
Insula Man () [Corola-website/Science/296830_a_298159]
-
numirea preotului iezuit Alexandru Horvath din Gherla în postul de paroh la parohia Cluj-Mănăștur în locul preotului Ormai Pavel, absent din parohie. Întrucât numitul are domiciliu obligatoriu la Gherla, vă rugăm să binevoiți a interveni la forul în drept ca să fie scutit de sub domiciliu obligatoriu, eventual în modul ca domiciliul obligatoriu să-i fie stabilit la Cluj". La scurt timp, la 30 aprilie 1959 împuternicitul Regiunii Cluj, Augustin Enea, emite un aviz nefavorabil solicitării Episcopiei de Alba-Iulia: „Nu suntem de acord cu
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
din golul Muntelui Mic, coborând pantele împădurite în șopotul pâraielor până în vatra satului. Lunca Obrejii cu vârful Dâlmii la răsărit, Colnicul de Jos cu Culmea Runcului la apus și Priporul la miazăzi, stau ca niște diguri uriașe și-l înconjoară, scutindu-l de bătaia Crivățului ce se avântă cu furie de pe Vârful Țarcu. Despre istoricul satului Borlova se vorbește în "Istoria românilor din Banat între anii 1600-1800" scrisă de Nicolae Stoica de Hațeg, în "Istoria Banatului de Severin" și în "Cronica
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii din aceleași teritorii și au fost aduși cu consimțământul împărătesei Maria-Terezia, fiind folosiți la spălarea nisipurilor aluvionare din părâul de la Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar erau obligați sa devena statornici si să-și construiască locuințe permanente în afara localității, dar în imediata apropiere a ei. Ei au fost numiți de Austria Neubanater sau Bănățeni noi. Împăratul Iosif al II-lea îi obligă să
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
de variolă, care a făcut ravagii în țară, o determină pe împărăteasă în octombrie 1764 să-și facă vaccinul antivariolic, dând astfel un exemplu întregii națiuni. A încurajat imigranții străini să se stabilească în Rusia oferindu-le pământ gratuit și scutindu-i de taxe, avantaje care au dus la crearea unei comunități întreprinzătoare de germani în regiunea Volgăi. În 1782 a înființat o Comisie a Educației Naționale și a înființat un colegiu de pregătire a profesorilor în 1783. Statutul Școlilor Naționale
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
a putut vinde lui Condrea. Pentru a repopula satul, Condrea a căpătat de la domnitor un nou hrisov, la 1 aprilie 1618, prin care i se îngăduia să aducă la Sivita „oricâți oameni vor chema din alte țari”, care vor fi scutiți vreme de cinci ani de orice dare. Ajungând, probabil, spre sfârșitul primei domnii din Moldova (iulie 1616—după 1 februarie 1619) la unele greutăți financiare, domnitorul Radu Mihnea se vede nevoit să nu mai respecte cartea domneasca de slobozenie dată
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
în inima codrului. Satul vechi părăsit de răzeși se numea Popești și era așezat la locul numit Prisaca. Numele și-l trage de la locul denumit “P’o cracă”. Așezarea satului mai în inima codrului și în vecinătatea mănăstirii Dobrovățului, a scutit răzășii mai târziu de jafurile și silniciile făptuite de beneficii fanarioți păstrându-și răzășiile și drepturile până în zilele noastre.” Autorul nu indică sursele documentare folosite. Mai târziu, peste mai mult de un sfert de veac, în anul 1965, în scurta
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
mulți alții, în urma maltratărilor securisto-comuniste au decedat. În toamna anului 1949 tot satul a fost arestat, oamenii fiind bătuți și maltratați, pentru că s-au opus planului comunist de colectivizare forțată a agriculturii. De aceste atrocități nici femeile n-au fost scutite. Nopțile circulau călare pe cai prin sat milițieni străini, dar și câțiva cucerzeni, îmbrăcați în haine de miliție, pentru camuflaj. Finalul "glorios" a fost realizat înființarea g.a.c. , cu câteva familii de țărani (48 familii) sărace, fără pământ, fără atelaje
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
atât de des folosită în documentele slave " da estj na ohabu "sau" da imsutj ohabu" înseamnă: să-i fie scutire sau să le fie spre scutire, iar dacă găsim această formulă într-un hrisov de donație, atunci noua proprietate era scutită de dajdiile către domn și avea să treacă de la tată la fiu, cu tot privilegiul ei, dacă mai era și ocina. Alt document ce prezintă un aspect mai amplu al comunei este "fondul de conscripții de impozite militare" al comunei
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
din cea a formării poporului român ("în satul Bătești"). Atestarea documentară datează și ea de pe la începutul secolului al XV-lea, când Mircea cel Bătrân întărește, prin 1400-1403, locurile numite "la Mociurite" ("care prin influența antroponimica vor deveni cu timpul Batesti"), scutind locuitorii acestor zone de dări și slujbe. Satul Negoiești apare și el atestat la mijlocul aceluiași veac, la 30 septembrie 1454, când Vladislav al II-lea ratifică unui anume Dragomir Coman o "ocina" la Negoiești. Satul Popești apare atestat documentar pentru
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
albanezi, la domniile voievozilor din familia Ghica și la aceea a domnitorului Moldovei, Vasile Lupu, zis "Albanezul" (1634-1635). În 1602, domnitorul Simion Movilă a confirmat printr-un act privilegiile acordate de Mihai Viteazul albanezilor împământeniți în satul Călinești, județul Prahova, scutindu-i de biruri și alte dări pe o perioadă suplimentară de zece ani. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Călinești era reședința unei comune formate din el, satul Cătina și satul Siliștea Dealului (ultimul aflat astăzi în comuna Filipeștii
Călinești, Prahova () [Corola-website/Science/301652_a_302981]
-
ca un guvern de facto fără a beneficia de o constituție. Cum biserica anglicană reprezenta un simbol al autorității britanice, Maryland și Carolina de Nord au anulat privilegiile bisericii anglicane în constituțiile lor în 1776. În Virginia, non-anglicanii au fost scutiți de plata taxelor pentru biserici. În New York, Georgia, Carolina de Sud și Massachusetts a fost aprobată libertatea religioasă pentru toate bisericile creștine. Li se îngăduia catolicilor în opt state și evreilor în patru state să ocupe funcții publice. În 1779
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
iugăre 167 stânjeni, 1 iugăr 900 stânjeni, 594, 359, 730 și 1054 stânjeni. Din totalul făcut de preot aflăm că pentru 8 iugăre 1370 stânjeni arabile, 1 iugăr 266 stânjeni grădină și 11 iugăre 1200 stânjeni fâneață plătea impozit. Era scutite de impozite cimitirele, biserica și casa parohială, adică 1 iugăr 692 stânjeni . Un inventar realizat de preotul George Vamoș în 3 octombrie 1928, arată numărul redus al obiectelor bisericești deținute: un potir de tinichea, patru sfeșnice, zece icoane, trei candele
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
prapori, patru ornamente bisericești, 18 scaune și cărți bisericești în valoare de 1500 lei. Valoarea totală a obiectelor enumerate, la care se adăuga clopotele, era de 18.900 lei . În 22 ianuarie 1944, preotul Marian Boian, cerea Administrației financiare să scutească biserica de impozit datorită valorii mici an bunurilor sale și pentru că aveau în proiect repararea bisericii și edificarea unei case parohiale noi. Din documentul amintit reiese că biserica greco-catolică din Giacăș a avut o clădire destinată școlii confesionale, cedată administrației
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
275 de numere de casă. Toți locuitorii sunt români. Despre această așezare nu se cunosc prea multe. Localitatea este așezată pe o vale destul de mică, locuită de oameni harnici si cinstiți. Locuitorii satului, în evul mediu, erau de origine nobilă, scutiți de dări anuale și și-au căștigat aceste privilegii prin credința cu care au apărat fortăreața lui Ștefan Báthory (rege al Poloniei și principe al Transilvaniei) din Șimleu Silvaniei. Prima atestare documentară a satului datează din anul 1213, lucru ce
Bădăcin, Sălaj () [Corola-website/Science/301773_a_303102]
-
aflat în apropiere. Localitatea Petreni a avut până in 1990 și un cătun cu numele de Pădureni, astăzi abandonat. Cătunul a luat ființă în perioada austro-ungară când locuitori din Petreni s-au retras în zona de pădure pentru a fi scutiți de impozite.
Petreni, Hunedoara () [Corola-website/Science/300554_a_301883]
-
una reformata. Despre Gabriel Bethlen se știe că a fost protestant și că avea o valoroasă bibliotecă. Dintre actele emise de Gabriel Bethlen, la Ilia cele mai importante sunt cele din 25 iunie 1614 și 18 septembrie 1624, prin care scutește pe preoții români de sarcini iobăgești: dijma grâului, secarei, orzului, ovăzului, si dijma din vite și produse, dar în schimb sunt obligați să răspândească în zona calvinismul. Presiunea calvinista la Ilia a fost așa de mare încât chiar și biserica
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
localitatea este mult mai veche. Principalul act care numește localitatea este din timpul regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, datat la 13 mai 1319 ca un sat „creștin ortodox”. În anul 1578 Dieta din Cluj hotărăște ca localitatea să fie scutită de dări deoarece este domeniu crăiesc. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în anul 1936, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul a fost
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
notarul locului; comitetul comunității Casva: Pop Aron, Boar Filip, Sütö Michăilă, Dan Leorinție, Borda Gore, Borda Vasilică, Murari Jacob Gligori; comitetul comunității Potocu: Simion Bretin, Bretean Juon, Pilca Mihăilă, Jelieri Floria, Chertes Floria reprezentantul domnilor ce au fost până acuma scutit de la contribuțiune. Registrul din anul 1937, cu transformările proprietăților efectuate până în anul 1940, cuprinde următoarele elemente: număr curent, numărul parcelei din cartea funciară, numărul topografic al parcelei (în intravilan de la numărul 1 - 289, unde figurează casele, curțile și grădinile cu
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
curțile și grădinile cu suprafețele respective în iugăre și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080 stânjeni; pășune = 761 iugăre, 552 stânjeni. Populația satului s-a format din
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
grupuri mici pe întreaga moșie a comunei și erau denumita astfel : Geru ( pe valea Găvenii ), Nigrișoara ( pe valea Negrișorii ), Ciocănești , Țigănușa și altele . Aceste așetări erau locuite de moșneni , care s-au vândut cu loturi lui Brâncoveanu la 1688 , fiind scutiți de bir și dijmă și primind în schimb , locuri pentru pășuni și fânețe , necesare pentru animale , mai ales pentru oi . Atrași probabil de condițiile de existență mai bune și de suprafețele mari pentru pășunat , pe teritoriul localității s-au adunat
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
Stroești. Conform istoricului Aurelian Sacerdoțeanu, soția banului Barbu Craiovescu, Neagoslava, a fost o frumoasă din Stroești, care a avut aici pământ de zestre și câteva sălașe de țigani (Sacerdoțeanu, 1974). La 22 mai 1523 - 1525, voievodul Valdislav al III - lea scutește de dări satele mânăstirii Bistrița - Vâlcea, printre care și Stroești. Nu se știe exact anul: 1523, 1524 sau 1525 în care satul Stroești devine sat de danie al mânăstirii Bistrița. Cert este că stroeștenii au fost deposedați de pământ într-
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
paie sau șindrilă, iar în secolul XX s-a trecut la acoperirea cu țiglă. În secolul XIX-XX în curtea gospodăriei a mai apărut o mică clădire, formată din 1-2 camere, în care se făceau o serie de activități gospodărești, ceea ce scutea locuința de murdărie. Anexele respective aveau un cuptor de pâine și plită de cărămidă, pentru preparat mâncarea animalelor (îndeosebi a porcilor). Sâmbăta se făcea la cuptor pâinea și plăcinte cu brânză, mere sau nuci, precum și colaci sau cozonaci. De asemenea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]