34,136 matches
-
care conduce Direcția de Organizare-Mobilizare, să se lucreze cu seriozitate, cu disciplină în stat și organizare, să stabilim oamenii pe funcții și odată stabiliți să nu mai revenim că mai sunt necesari încă cinci oameni sau pe la județe, mai îi conving și pe primii secretari că mai sunt necesare atâtea funcții și nu știu ce. În sensul acesta vreau să atragem atenția, fiecare în compartimentele pe care dv. le conduceți. Dacă dorește cineva să facă anumite transformări, să vină cu propuneri bine formulate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aceste probleme împreună cu tov. g-ral Diaconescu. Deja s-a supus un proiect de hotărâre pentru problemele privind Algeria, care se ridică cam la vreo trei milioane și jumătate de dolari totul, așa că vă dați seama ce aveți de făcut. Sunt convins că putem realiza, cu un efort, și rog pe tovarășii să ia măsuri și să ne aducem toată contribuția, să acordăm sprijinul ca problemele să fie soluționate în mod corespunzător. Recent, tot la ședința Comitetului Executiv, s-a ridicat o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de calcul a pensiei. Grupurile de muncitori de la exploatările Lupeni, Uricani, Bărbăteni, Paroșeni și altele s-au adresat cu memorii Ministerului Muncii și organelor superioare de partid și de stat, solicitând acestora „să se deplaseze în Valea Jiului pentru a se convinge de eforturile minierilor”. Unii ingineri, geologi, maiștrii de la Exploatarea Minieră Deva s-au adresat Marii Adunări Naționale, cerând menținerea actualei legi a pensiilor. Alți muncitori de pe Valea Jiului sunt pe punctul de a întocmi asemenea memorii, exprimându-se și intenții de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Iorga istoricul, politicianul, ziaristul, criticul literar, dramaturgul, scriitorul, poetul ? i lingvistul, ci ? i de Iorga oratorul, profesorul ? i � ultimul, dar nu cel din urm? �, de Iorga că fiin?? uman?. Dimensiunile fantastice ale acestui titan, acest veritabil Tatmensch goethian, m? au convins c? nu aveam alt? posibilitate dec�ț s? apelez la metoda lui Rembrandt: s? zugr? vesc imaginea ? i s? scot �n eviden?? �n cadrul tabloului elementul activ esen? ial. Nu pot dec�ț s? sper c? am reu? it acest lucru �ntr? o oarecare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
moralit?? îi, ca ? i firea ? i atitudinile sale erau formate, extrem de pu? ine schimb? ri produc�ndu? se sub acest aspect. (Dac? a existat o modificare semnificativ? �n atitudinile sale, aceasta s? a produs �n privin? a chestiunii evreie? ți.) Antisemit destul de convins la �nceput, Iorga va abandona antisemitismul dup? R? zboiul cel Mare. De altfel, el numea primul deceniu al secolului al XX-lea �ncheierea (stabilirii) crezului meu politic ? i social�, un crez de care nu s? a desp? r? it nicidat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nii vor deveni con? tien? i de mo? tenirea lor na? ional? ? i de na? ionalismul lor cultural. Atunci se vor uni, ? i nu printr? o revolu? ie violent? 26. Cultură era at�ț de important? pentru Iorga �nc�ț era convins c? p�n? ? i dezbinarea na? ional? , negarea autodetermin? rîi na? ionale ? i nedreptatea social? pot fi remediate prin intermediul ei. El credea �ntr? o schimbare fundamental? prin na? ionalismul cultural, acesta reprezent�nd varianta să de revolu? ie cultural?. Na? ionalismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Lumea lui era o lume a na? iunilor vie? uind �n armonie. Na? iunea era pentru el o icoan? reprezent�nd adev? rul pentru un cre? țin ortodox. Iar Iorga, ca discipol al lui Eminescu, a fost un istoric rom�n profund convins de adev? rul na? ionalismului cultural rom�nesc. Dac? vrea cineva s?? i cear? lui Iorga o solu? ie la indiferent ce problem? , trebuie s?? l �ntreb? m mai �nt�i care era interesul Rom�niei (a? a cum �l vedea el) �n momentul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
apari? ia �Noii ? coli� �n anii �3044, interpret? rile sale asupra istoriei rom�nilor nu au fost contestate. Dar chiar ? i dup? aceea, Iorga a r? mas istoricul rom�n prin excelen??. Studiile istorice erau pentru Iorga cel mai uman studiu. Era convins c? istoria �l poate educa ? i �reintegra� pe studios �n umanitate. Dar era o sarcin? extraordinar?: un istoric trebuie s? aib? cuno? țin? e enciclopedice. Iorga era �nzestrat cu capacit?? ile necesare cercet? rîi ? i g�ndirii istorice; avea intui? ie ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de imagina? ie creatoare. Du? man de moarte al alian? elor imperiale ? i al imperiilor (Rom�nia a fost victima a cel pu? în patru din acestea �n timpul vie? îi lui), Iorga le respingea ? i pe baza teoriilor lui istorice. Convins de faptul c? na? iunea este cea mai fireasc? ? i mai organic? societate, el condmna �rolul nefast pe care �l joac? �n istorie aceste uria? e forma? iuni nonorganice (imperiile)�. Dup? p? rerea lui Iorga, exist? pe de o parte dorin? a fireasc? a entit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adev? r. Dar faptele s�nt supuse interpret? rilor. �Certitudinea� (cum �i spunea Iorga) este o aproximare a adev? rului. El c? uta semnificativul, dar ? tia diferen? a dintre simnificativ ? i important. Uneori este superficial, dar niciodat? lipsit de profunzime. Era convins c? analiza documentelor, a evenimentelor ? i a personalit?? ilor că produse ale spiritului culturii este esen? ial?. Indivizii au importan? a lor �n istorie, dar trebuie totu? i �n? ele? i �n contextul timpurilor lor. Cu toate c? nu a apar? inut nici unei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al instinctului. Atitudinea lui Iorga �n privin? a aceasta este prudent?. El sus? inea c? , �ntruc�ț istoria nu este o ? tiin?? , iar verificarea exact? pe baza ra? ionamentului deductiv nu este �ntotdeauna posibil? , nu poate exista o filosofie a istoriei. Era convins c? filosofia �i face pe oameni intransigen? i ? i intoleran? i fă?? de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodat? c? este un g�nditor deductiv; a r? mas un impresionist ? i un na? ionalist romantic, bizuindu? se pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Poloniei ? i Bizan? ului. Nu fusese nimeni altul dec�ț Mihai Viteazul cel care a introdus iob? gia �n Rom�nia, lucru care �l �ntrista pe Iorga. El vorbea cu dispre? despre toate procesele istorice din Rom�nia de dup? 1800, deoarece era convins c? influen? ele str? ine d? unaser? modelelor ? i proceselor organice. Iorga a condamnat �Regulamentul Organic� al lui Nicolae Pavlovici � ? arul Nicolae�I �, consider�ndu? l o institu? ie str? în? odioas? 55. Numai Nicolae B? lcescu � ? i el na? ionalist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai avea ecou �n mintea să�74. Iorga s? a ocupat totu? i de toate operele din istoria literar? ? i cultură rom�n?. Dac? ar fi fost un simplu istoric, nu ar fi putut exercita o influen?? at�ț de mare. Iorga era convins c? istoricul literar rom�n trebuie s? aib? o cunoa? tere excelent? a istoriei rom�nilor ? i �nu avea nici o mîl? fă?? de istoricul rom�n care nu avea o cunoa? tere deplin? a istoriei sufletului rom�nesc ? i a felului �n care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pretinz�nd supunere, disciplin? ? i loialitate de la subordonă? îi s? i �n lupta pentru triumful na? ionalismului s? u cultural 77. Din nefericire, confundă esteticul cu eticul ? i etnicul, astfel �nc�ț lupta lui cultural? s?a transformat �ntr? una politic?. Iorga era convins c? estetică ac? ioneaz? etic, restabilind armonia sufleteasc? ? i totodat? alin�ndu? i ? i purific�ndu? i pe oameni. Combativitatea lui, intoleran? a lui ? i tonul lui politic inveterat �n critică literar? �?i aveau originea �n aceast? convingere. D�nd dovad? de mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia, permi? �ndu? i cititorului s? se identifice cu personajele sale, chiar ? i istoricul trebuie s? scrie astfel, a scrie istoria evocator constituia un element important pentru el. Hennequin reprezenta o ? coal? psihologic? , ? i Iorga, adopt�ndu? i doctrina, era convins c? nu se poate scrie un �român impersonal�. Personalitatea unui autor este implicat? �n selectarea materialului pentru subiectul operei sale. Hennequin sublinia importan? a analizei estetice, psihologice ? i sociologice a unei opere. Că filosof ? i critic literar, Taine a avut o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dori? i mai degrab? s? existe oameni care nu tr? iesc de dragul de a tr? i?�82 Studierea literaturii ? i a curentelor artistice nu reprezenta pentru Iorga nimic altceva dec�ț stabilirea unor rela? îi dialectice �n cadrul unui sistem organic. El era convins c? promovarea evolu? iei organice necesită �nf? ptuirea unei revolu? îi culturale, nu de genul celei violente pe care el ? i Taine o depl�ngeau, ci una care s? �nf? ptuiasc? unitatea na? ional? ? i reforma intern? , ba chiar ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe tinerii intelectuali. Limba rom�n? literar? fusese reconstituit? nu cu mult? vreme �n urm? , f? c�nd dificil? crearea unor opere importante. Intelectualii erau ner? bd? tori. S?a auzit un strig? ț: �avem nevoie de un român rom�nesc! �. Iorga era convins c? nouă literatur? trebuia s? zugr? veasc? armonia organic? a vie? îi satului ? i s? evite subiectele referitoare la �odioasele� oră? e ale secolului al XX-lea: mahalalele industriale, �mirosul pestilen? ial� al acestora ? i �vulgaritatea locuitorilor mahalalelor� cu �accentele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dar acesta i? a r? spuns: �Ce conteaz? toate acestea fă?? de Bosnia ? i Her? egovina? �239 �n 1914, Iorga a fost unul dintre fondatorii Institutului de Studii Sud? Est Europene; �n 1915 a editat �Revista istoric? � pentru acest institut. Iorga era convins c? , dat fiind c? Balcanii au evoluat sub st? p�nire macedonean? , român? , bizantin? ? i otoman? , popoarele din zon? au ajuns s? aib? institu? îi administrative, politice, sociale ? i religioase similare. Nu se poate deci �n? elege istoria nici unei na? iuni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost semnat un tratat de pace. Dobrogea de Sud a fost cedat? Bulgariei ? i f�? îi strategice �ntinse din lan? ul carpatic au revenit Ungariei. Noul guvern de la Bucure? ți, sub conducerea lui Alexandru Marghiloman (dup? toate indiciile), era la fel de convins de victoria Alia? ilor că ? i Iorga; �ncheiaser? acest tratat de pace că un fel de tratat de reasigurare; ?i cum vedeau ei interesele ? i tradi? iile istorice ale Rom�niei, nu prea aveau de unde alege. Dar �n prim? vară lui 1918
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? m�nea oarecum suspendat? �n aer. Moldoveanul Iorga nu voia s? r? m�n? �n afara acestui proces. ?i? a trimis locotenentul, Dimitrie Munteanu? R�mnic, la Chi? în? u, s? impresioneze procesul aflat deja �n plin? desf?? urare 109. Sfatul moldovenesc a fost convins s? apeleze la armată rom�n? , care a intrat �n Chi? în? u �n ianuarie 1918. Sfatul local a votat la 27 martie 1918 �n favoarea unirii Basarabiei cu Rom�nia, sub rezerva autonomiei, care nu va fi niciodat? respectat?. Dup? p? rerea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cut �n 1930 un gest �n favoarea Ungariei, �ncerc�nd s?? i �napoieze c�teva zone locuite doar de unguri. �n ciuda faptului c? �l admira pe Măsar? k, Iorga a avertizat c? un asemenea gest va deschide o cutie a Pandorei, �ntruc�ț era convins c? revizionismul integral ? i nu autodeterminarea era scopul urm? riț de unguri; �Scopul ungurilor este s? restaureze �Ungaria a? a cum a fost ? i cum Ungaria nu poate fi��20. S? medit? m pu? în asupra rezultatului ofertei lui Măsar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nu este de mirare c? �n lunile acestea chiar ? i Cristian Rakovski l? a contactat de la Moscova pe Iorga, �ncerc�nd s?? l atrag? �n Internă? ionala a III-a30. Socialismul marxist r? m�nea �ns? ceva str? în pentru Iorga. El era convins c? s?m? n?torismul r? spundea tuturor nevoilor Rom�niei. Comunismul fondat �n Rusia a des? v�r? it pentru el (că ? i pentru mul? i din cona? ionalii lui) monstrul. A scris �n lunile acestea o serie de editoriale �n care sistemul sovietic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? le pese mai pu? în de reputa? ia ?? rîi noastre�, scria Iorga 118. Iorga nu a renun? at la a considera rela? iile sale cu corpul studen? esc drept prea importante. A �ncercat zadarnic iar ? i iar s?? i conving? pe studen? i s? judece ra? ional, a? a cum s? a �nt�mplat �n 1922 la Timi? oară. �Ei s�nt �mpotriva viitorului lor, a p? rin? ilor lor, a ?? rîi lor ? i a interesului na? ional�, conchidea Iorga. Un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cad la �nvoial?; ele r? m�n ceea ce au fost �ntotdeauna ? i sper? s???i refac? imperiile ? i hegemoniile�. C�teva luni mai ț�rziu, Walther Rathenau era asasinat de c? tre nazi? ți. �Fiara �? i ridic? din nou capul�, comenta Iorga, fiind convins c? orice persoan? civilizat? , indiferent de convingerile sale politice, trebuie s? se ridice �mpotriva acestui monstru. �n timpul a? a?numitului �Puci de la ber? rie� ? i �n anii care au urmat, Iorga nu le? a acordat nazi? tilor o prea mare aten
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ion�nd leg? turile lui ambigue cu b? ncile din Blaj ? i condamn�nd �devotamentul (s? u) fanatic fă?? de Internă? ionala Democrat? �. Iorga �ncheia toate acestea cu o tent? gen rela? îi cu publicul aproape american?: �Sper c? v?am convins! �22 Maniu va deveni cur�nd unul dintre oamenii pe care Iorga �era �nc�ntat s?? i urăsc? �. �n octombrie 1930, Maniu a demisionat din cauza �ntoarcerii �n ? ar? a Magdei Lupescu. Profesorul Hugh Seton? Watson a dat o defini? ie clasic? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]