34,005 matches
-
făcut pentru prima dată distincție între corpurile care se electrizează sau nu se electrizează prin frecare. Deoarece electroscopul său nu era izolat de pământ nu a putut descoperi acțiunea de respingere a corpurilor electrizate. Gilbert a sesizat că atracția electrică depinde de distanță, că existența unui obstacol oricât de mic împiedică atracția electrică și a elaborat teorii prin care a încercat să explice aceste fenomene. Fizicienii vremii au dispus de exemplul viu a ceea ce înseamnă metoda inductiv-experimentală practicată consecvent de Gilbert
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
lor poate să se schimbe. Căldura Q și lucrul mecanic L reprezintă energie schimbată (algebric) de sistem cu mediul exterior (cu alte sisteme) și deci nu sunt funcții de stare ale sistemului, ci funcții de proces sau de transformare, adică depind de felul procesului de schimb de energie. În toate fenomenele fizice nu intervine decât căldura absorbită sau cedată de un sistem și nu conținută de un sistem, la fel cum nu intervine decât lucrul mecanic efectuat de sistem sau primit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
rece sau mai cald. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor pozitive să fie perpetuate, iar cele negative să fie eliminate. La nivelul școlii climatul este un factor mobilizator deosebit de important. De calitatea sa depinde, in mare măsură, calitatea actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
I.3.1 Funcțiile profesorului În opiniile multora, performanțele elevilor sunt legate de dăruirea și calitatea corpului profesoral, de dotarea materială a școlii. Elevii evoluează într-un mediu care le determină succesele și eșecurile. Eficiența lor la învățătură, chiar motivația, depind de mediul social organizat de adulți. Profesorul stimulează și întreține curiozitatea elevilor pentru lucruri noi, le modelează comportamentele sociale, le întărește încrederea în forțele proprii și îi ajută să își găsească identitatea. Principala calitate a profesorului este vocația pedagogică. În
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
oferite de proprii copii sau de informațiile primite pe alte căi. În aceste condiții, așteptările de rol exprimate de părinți sunt foarte diverse și puternic divergente, ele neavând o bază comună. Profesorii nu le pot ignora, deoarece de opinia părinților depinde imaginea lor de cadre didactice, în mai mare măsură decât de opinia conducerii școlii și a celorlalți colegi. Totuși, profesorii consideră că așteptările părinților nu trebuie să vizeze exercitarea rolului didactic și resping sau refuză sugestiile de acest tip. Cooperarea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
E. Păun, 1999, p. 81). De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de tipul de relații interpersonale în care este integrat profesorul. În cele din urmă, profesorul este supus unor presiuni care își au originea în propriile așteptări. Acestea sunt puternic personalizate și se referă mai ales la exigențele privind cariera didactică
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul de implicare al individului în activitatea didactică. Ea este determinată de specificul activității didactice, de obiective, de cerințele, de condițiile de desfășurare și de acțiunile care intră în componența ei. Potrivit autorilor manualului de „Psihologie”, ediția 1997, aptitudinea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
important îl au modelele și grupul de aceeași vârstă. Cheia explicativă a etapei adolescenței constă prin urmare în achiziția identității Eu-lui sau a confuziei rolului. Studiile realizate asupra identității de Erikson demonstrează că rezultatele pozitive în rezolvarea crizelor de identitate depind de rezultatele pozitive obținute în plan adaptativ în stadiile anterioare de dezvoltare. Astfel, adolescenții care și-au dezvoltat încrederea, autonomia, inițiativa și competența în primele patru stadii ar dezvolta niveluri mai înalte de identitate a Eu-lui în locul confuziei rolului. După
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din urmă este specific etapei adolescenței și presupune stabilirea scopurilor, a intereselor, a planurilor de viață, racordarea aspirațiilor la exigențele vieții, direcționarea acțiunilor spre viitor (Eul pragmatic). Allport consideră că imaginea de sine a adolescentului, relativ fragilă la această vârstă, depinde de modul în care este acceptat de ceilalți, rareori adolescentul sfidând obiceiurile vârstei sale. Spiritul de revoltă al adolescentului reprezintă tot un mod de căutare a identității, o încercare de recucerire a autonomiei, ”pandantul adolescent al negativismului copilului”. Interiorizarea interdicțiilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
identitate sexuală, identitate vocațională, identitate a ideilor (D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338). Căutarea identității, departe de a fi un „moft” (E. Erikson apud D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și psihică a viitorului adult. După părerea lui Erikson, în adolescență individul trebuie să rezolve conflictul dintre identitate și rol. Maturizarea fizică rapidă îi face pe adolescenți să se gândească la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nomos = lege. Conform DEX, prin autonomie se înțelege „dreptul (unui stat, al unei regiuni, al unei naționalități sau a unei minorități naționale) de a se administra singur în cadrul unui stat condus de o putere centrală; situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acțiunile sale“ (DEX, 1975,p. 120). Din perspectiva lui P.P. Neveanu autonomia este „modalitate de a fi a unui organism, persoană (sisteme în general) care funcționează independent, se determină pe baza propriei sale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
să arătăm și până acum, școala nu este doar un loc de instruire, de achiziție a cunoștințelor, este și un spațiu de viață și de experiență, de solidaritate și de acceptare reciprocă. Întreg învățământul este un proces de comunicare ce depinde de calitatea relațiilor pedagogice. Încercând să dea un răspuns la întrebarea „De ce există școala“? C. Liesse observă: Ca să permită copiilor să crească, săși dezvolte spiritul, sufletul și corpul, în alte cuvinte, inteligența, sensibilitatea și creativitatea. La ce fel de societate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
M. Rey, 1999, p. 185). Dar cum se ajunge de la solidaritate la autonomie? Puntea de legătură este interculturalitatea. „Autonomia nu însemnă afirmarea zgomotoasă a sinelui. Ea înseamnă aptitudinea interioară a individului de a căuta un sens vieții sale. Orice societate depinde, atât în ceea ce privește existența cât și dezvoltarea sa de un echilibru între afirmarea de sine a individului și interesul colectiv. Realizarea acestui echilibru duce la o cunoștință crescută a libertății interioare și constituie baza unui sentiment de identitate și de respect
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de conducere, de a percepe și a analiza relațiile de putere din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua act de ele. să supravegheze calitatea interacțiunilor dintre elevi, gradul de participare al elevilor la interacțiuni depinde de prestigiul pe care-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din grup, instituție sau societate, de a depista abuzurile și de a lua act de ele. să supravegheze calitatea interacțiunilor dintre elevi, gradul de participare al elevilor la interacțiuni depinde de prestigiul pe care-l au în grup; prestigiul lor depinde de situația socio - economică, de etnie, de limbă, de competențele fizice, de rezultatele școlare. Organizarea unui învățământ care să suscite învățarea cooperativă ara sigura exercitarea optimă a prestigiului și ar conduce la reducerea inegalităților instituite în școală. să stăpânească fenomenele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
locul unde, în cadrul unui ritual academic, se tratează un subiect din programă. În acest spațiu se învață în același timp și o lecție de viață. Clasa constituie un sistem social care reunește diferite grupuri (profesori, elevi, părinți) ai căror membri depind unii de alții, fiind supuși unei mișcări de influență reciprocă ce determină echilibrul funcțional al grupului. Fiecare grup cere de la membrii săi diferite forme de comportament. Profesorii constituie o categorie ușor de diferențiat de alte profesii. În orice moment profesorul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
relației pedagogice există o interdependență a comportamentului profesor-elev, în sensul că acțiunea unuia provoacă o modificare a comportamentului celuilalt. Prin poziția sa privilegiată însă, profesorul poate să ia inițiativa interacțiunii ce suscită reacții la elevi. El poate să facă să depindă mai mult sau mai puțin de el comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. De aceea nu este o exagerare afirmația conform căreia construirea autonomiei elevului depinde în foarte mare măsură de relația pedagogică
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la elevi. El poate să facă să depindă mai mult sau mai puțin de el comportamentul elevilor și din comportamentul său să rezulte atmosfera de grup a clasei. De aceea nu este o exagerare afirmația conform căreia construirea autonomiei elevului depinde în foarte mare măsură de relația pedagogică, de comportamentul profesorului. III.5.2. Autoritatea profesorului și autonomia elevului După cum am arătat anterior, autoritatea este unul din criteriile după care este considerat status ul profesorului. Din punct de vedere etimologic termenul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
delăsător“, „profesorului care pune numai note mari“ etc. I.G. Stanciu, în articolul deja invocat din Revista de pedagogie, nr. 1/1991 referitor la necesitatea autorității în relația pedagogică observă că încă de la naștere copilul nu este nici bun, nici rău, depinde de calitatea influențelor mediului și acțiunilor educative dacă direcția pe care o vor lua instinctele și depozițiile sale native va fi pozitivă sau negativă. Unele dintre aceste dispoziții și instinctele se cer a fi înfrânte, altele stimulate; în unele cazuri
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu performanță școlară ridicată, atunci gradul de autonomie al acestora s-ar putea să fie mai ridicat decât cel al elevilor cu performanță școlară scăzută. III.6 Relația profesor - elev în construirea autonomiei elevului Gradul de autonomie și formarea elevilor depinde în mare măsură de profesor: profesor - despot, profesor - dădacă sau profesor - partener. Elevul autonom este elevul care nu se teme să își exprime punctul de vedere, argumentează logic și coerent, se implică cu pasiune în situațiile noi apărute în școală
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în mică măsură la construirea autonomiei elevului; responsabilitatea primă îi revine profesorului. „De caracteristicile și de calitatea dialogului pe care acesta îl stabilește în raportul de muncă școlară cu elevii săi, de caracteristicile climatului pe care îl creează la lecție depinde, în mare măsură, calitatea muncii sale educative. Dragostea pentru copii, empatia, delicatețea sufletească, spiritul de echitate, tactul pedagogic, puterea de stăpânire de sine, pasiunea pentru disciplina pe care o predă și în genere pentru cunoaștere, activitățile atractive la lecție și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Înlăturat și Înlocuit cu emoția sinceră, ceea ce fac marii recitatori de poezie, ori actorii jucând Într-o piesă. În timpul activităților se formează prietenii Între elevi, se lucrează În echipă, Învață să se comporte adecvat acolo unde se deplasează, Învață să depindă unul de altul, să se ajute unul pe altul, să fie alături de cei care au un eșec sau o reușită. Toate acestea vin În ajutorul procesului de Învățare. Oferta școlii de a sprijini copilul prin program suport, prin ore suplimentare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
interesului. Prostituatele de rând (stradale sau din bordeluri) întrețin relații sexuale multiple, fără angajare afectivă, pentru propriul interes și al familiei. În bordeluri sau în instituții similare ele trebuie să respecte anumite reguli iar pe stradă, aparent sunt libere, întrucât depind de proxeneți, "pești" și de clienți. Destinele lor se pot interfera. Curtezanele cu statut privilegiat pot debuta ca amante, concubine, soții, sfârșind în această ultimă postură privilegiată, după cum ele pot decădea ca prostituate de rând. Ca și curtezanele reale, pseudocurtezanele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe cont propriu, în rețele promovate și supravegheate de "pești", un fel de manageri ai comercializării sexului. Se fac tranzacții pe străzi, în parcuri, în porturi și aeroporturi, în cartiere sărace și selecte, în locuri publice restaurante, hoteluri, baruri. Câștigurile depind de concurență, de vârstă, de clientelă. Pentru câștiguri, cele mai multe derizorii, practicantele sexului contra cost își riscă viața, își ruinează sănătatea fizică și mentală și se expun disprețului, desconsiderării și excluderii sociale. Cele mai multe pătimesc din cauza disprețului, desconsiderării și excluderii sociale, unele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și sufletului cu științe și arte, practici de creare a atmosferei familiale armonioase și pentru a atinge niveluri superioare de fericire, sfaturi de comportament erotic ce viza satisfacerea deplină a bărbatului prin hrănirea yangului masculin cu yin feminin de care depindea fericirea partenerilor și stabilitatea familiei. Ban Zhao era sora unui general. Inteligentă și dornică de cunoaștere, a studiat multe cărți, Biblioteca Imperială oferindu-i ocazia să-și creeze și să-și extindă orizontul de cunoaștere, să evolueze intelectual încât să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]