34,361 matches
-
fel pentru că este vorba, de fapt, despre aceeași soluție publicată de fiecare dintre ei în mod separat. footnote>. Indivizii cu valori liberale, „adevărații liberali”, vor fi indiferenți în privința alternativelor care se află în sfera personală a altor indivizi. [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.3.2.1*]: Restricție Farrell. Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți indivizi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Ordine della Stella della Solidarieta italiana (Roma, Italia, 2005). SCRIERI — Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; Humanitas, 1994, 2005); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); ediția a II-a, cu titlul Om și simbol. Interpretări ale simbolului în teoria artei și filozofia culturii (Humanitas, 2005); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991, 1996, 2004, 2005); Le Journal de Paltinis (La Découverte, Paris, 1998); Paltinis Diary (CEU Press
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
della Solidarieta italiana (Roma, Italia, 2005). SCRIERI — Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii (Univers, 1975; Humanitas, 1994, 2005); Încercare în politropia omului și a culturii (Cartea Românească, 1981); ediția a II-a, cu titlul Om și simbol. Interpretări ale simbolului în teoria artei și filozofia culturii (Humanitas, 2005); Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă (Cartea Românească, 1983; Humanitas, 1991, 1996, 2004, 2005); Le Journal de Paltinis (La Découverte, Paris, 1998); Paltinis Diary (CEU Press, Budapesta și New York
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
formulat în amurgul gândirii eline, este identic cu cel pe care, la începuturile ei, îl întâlnim exprimat prin intermediul imaginii sferei. În ființa parmenidiană determinată ca masă sferică, noi nu trebuie de aceea să căutăm o reprezentare spațială, ci doar un simbol pentru o gândire care face din limită un principiu ontologic suveran, respectiv o cale către determinarea ființei înseși. Nu numai că peras nu este la greci un concept de rând, dar el reprezintă o modalitate de raționalizare a lumii, bazată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
la potențarea semantică a vechii „antropologii“, care se rezumase la „istoria naturală a omului“, înțeleasă ca sumă a cunoștințelor privind originea și evoluția sa biologică. - În momentul apariției sale, la sfârșitul secolului XVI, „iconologia“ nu era decât un repertoriu de simboluri și alegorii de tip plastic sau, cum o numea autorul ei, Cesare Ripa, o „enciclopedie-etalon a personificărilor“. Dar în afara interesului pentru „imagine“ (la care trimite etimonul eikon), ce mai are ea comun cu iconologia din secolul nostru, căreia Panofsky îi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în timp sau până la demarcarea spațiului în care îți propui să te așezi, este un principiu de sănătate spirituală, un chip de a aduce ordine în lume, de a crea un cosmos. Iată de ce prăpastia întunecată, abyssos sau chaos, devine simbolul nevrozei dinaintea Facerii, melancolia fundamentală a divinului care nu și-a dat încă o determinare. Un Dumnezeu care nu s-ar elibera în actul Facerii trebuie imaginat ca devenind duh rău, sinucigaș sau killer. Creația începe deci sub semnul unei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Sculptura imită un principiu formativ, însuși principiul formei: das Bildnerische selbst. Corporalitatea, forma trebuie înfățișate ca atare, și de aceea în sculptura mare până și mișcarea este retrasă în liniștea unui contur. Însă atunci înseamnă că granița dintre mimetic și simbol a dispărut. Reproducerea corpului nu este o verificare a capacității mimetice a omului; lucrurile imitate nu sunt „icoane“, ci simboluri ale unor rituri de încercuire. În ronde-bosse-ul oricărei statui există o aluzie la îngrădirile benefice în care viața își primește
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în sculptura mare până și mișcarea este retrasă în liniștea unui contur. Însă atunci înseamnă că granița dintre mimetic și simbol a dispărut. Reproducerea corpului nu este o verificare a capacității mimetice a omului; lucrurile imitate nu sunt „icoane“, ci simboluri ale unor rituri de încercuire. În ronde-bosse-ul oricărei statui există o aluzie la îngrădirile benefice în care viața își primește determinațiile ei și capătă o formă, un chip. Lucrurile nu își trăiesc aici tristețea mărginirii, ci satisfacția împlinirii lor. Oul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
libertății. Iubirea . . . . . . . . . . . . . . . . 126 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA MULTORA (A TUTUROR) . . . . . . . 139 Legea, frica de destin și destinul colectiv . Preluarea în proiect a libertății. Răspunderea și vina . MITUL GENEZEI. SCULPTURA . . . 196 HEIDEGGER, OPERA DE ARTĂ ȘI LIMITA . . . . . . . . . . . . . . 208 GABRIEL LIICEANU OM ȘI SIMBOL În forma actuală, aceste pagini reprezintă o reconstrucție a volumului publicat în 1981 la editura „Cartea Românească“ sub titlul Încercare în politropia omului și a culturii. Au fost reținute, în noua structură, studiile dedicate interpretărilor simbolului în teoria artei și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
GABRIEL LIICEANU OM ȘI SIMBOL În forma actuală, aceste pagini reprezintă o reconstrucție a volumului publicat în 1981 la editura „Cartea Românească“ sub titlul Încercare în politropia omului și a culturii. Au fost reținute, în noua structură, studiile dedicate interpretărilor simbolului în teoria artei și în filozofia culturii. A rezultat astfel un volum de maximă coerență, care, indiferent de operele de artă analizate sau de teoriile prezentate, spune același lucru: la baza întregului comportament uman se află ambiguitatea fundamentală a jocului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
coerență, care, indiferent de operele de artă analizate sau de teoriile prezentate, spune același lucru: la baza întregului comportament uman se află ambiguitatea fundamentală a jocului dintre văzut și nevăzut, material și spiritual, finit și infinit, pe care numai înțelegerea simbolului o poate face transparentă. Fie că este vorba de binomul nietzschean al apolinicului și dionisiacului, de prizonieratul cultural-simbolic al conștiinței descris de Cassirer, de teoria jocului a lui Huizinga sau de strania teorie heideggeriană despre opera de artă ca dispută
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
profunzimii întreprinse din perspectiva suprafeței“. Suntem ființe ale absconsului și sublimului, dar avem nevoie — pentru propria noastră propulsie — de familiaritatea lipsită de frivolitate a tot ce e „jos“ și ne cade sub simțuri. Ambiguitatea noastră se bazează pe însăși ambiguitatea simbolurilor pe care le folosim la tot pasul: ne despărțim în permanență de sensibil rămânând în același timp prizonierii bogăției a cărei natură precară am denunțat-o. Scrise, după cum spune autorul, într-o vreme în care „voința de cultură“ însemna mai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
au afirmat ori de cîte ori au avut ocazia. Nimeni nu a făcut-o cu atîta succes ca puternicul voievod Mihai Viteazul, care a cucerit Transilvania și a unit-o cu Valahia și Moldova. De atunci încoace, el a devenit simbolul celor care credeau încă într-un viitor mai bun pentru națiunea română. Dar imediat după ieșirea lui din scenă. Tot ceea ce realizase el s-a năruit. Spre sfîrșitul secolului al XVII-lea, Imperiul otoman a început să decadă și două
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu dezgust de gloata de români și evrei instigată de opoziția politică dedîndu-se la cele mai urîte gesturi și aruncînd cu roșii și cepe putrede și cu ouă stricate în cortegiul regal. Garda Regală și armata făceau paravan ca să apere simbolul națiunii în dezlănțuirea aceea a patimilor politice 38. Iorga își amintea și de vizitele făcute la moșia uneia dintre rudele sale cînd a văzut țărani bătuți de vechil pentru că întîrziaseră cîteva minute. Își amintea cum strîngea din dinți de furie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
România. Ura lui față de evrei era patologică ca și antisemitismul austro-german apărut în anii '30. Cuza l-a precedat cu mulți ani, ținînd discursuri antisemite pe vremea cînd Hitler era încă un tinerel, agitînd zvastica înainte de primul război mondial (ca simbol al antisemitismului internațional). Pentru Cuza nu existau alte probleme 38. În articolele sale asupra chestiunii evreiești (rareori s-a ocupat de altceva), el era îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în Dacia" și se referea la Iași ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noastre eforturi. Datoria voastră, datoria cetățenilor noii Rusii, datoria soldaților voștri constă în restabilirea drepturilor călcate în picioare de germani și de bulgari. Numai astfel ne puteți acorda un ajutor de nădejde și să contribuiți la cauza comună a eliberării. Simbolul nostru public, purtătorul nostru de cuvînt nu sînt cei cîțiva agenți germani care le-au dat o șansă socialiștilor (adică eliberîndu-l pe Rakovski), ci iubitul nostru rege care a început reforma dîndu-le pămînt țăranilor!" "Cel care i se opune se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era oare Iorga un monarhist sau pur și simplu era palatist? Răspunsul lui a fost că nu era nici una, nici alta, ci "regalist"! A explicat că a încercat să fie un slujitor dezinteresat al Coroanei pentru binele comun. Coroana era simbolul națiunii. Într-un editorial intitulat Cum să fii loial regelui, el scria: "În fața Coroanei, respect următoarele principii: 1) Nu trebuie să-l măgulești pe rege; 2) Nu trebuie să-l insulți pe rege; 3) Regele trebuie să fie iluminat; 4
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
credință în Statele Unite? Sperăm că așa va fi". Atunci cînd colonelul Lindbergh a traversat Atlanticul, Iorga a declarat că în timp ce toată lumea se gîndea la bani, iată un erou care nu voia să devină erou, fără măcar să știe că era "un simbol de valoare al țării sale". Dar prietenia sinceră nutrită de Iorga față de Statele Unite avea unele limite. Nu avea nici un pic de răbdare cu filosofi obscuri de talia senatorului Borah din statul Idaho. În 1931, ca prim-ministru, Iorga nu a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
continuau totuși să beneficieze de un sprijin formidabil. Și ca și cum depresiunea și democrația tot mai discreditată n-ar fi fost suficiente, Deceniul decăderii l-a adus înapoi (în iunie 1930) pe omul potrivit: Prințul Carol. Dacă Maniu și Mihalache erau simbolurile integrității, ale constituționalismului, democrației și ale speranței poporului român într-un viitor mai bun, singurul alt simbol public al României, Regele Carol II, va face tot posibilul în deceniul 1930-1940 să creeze impresia exact opusă. Poate că nu este nici o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar fi fost suficiente, Deceniul decăderii l-a adus înapoi (în iunie 1930) pe omul potrivit: Prințul Carol. Dacă Maniu și Mihalache erau simbolurile integrității, ale constituționalismului, democrației și ale speranței poporului român într-un viitor mai bun, singurul alt simbol public al României, Regele Carol II, va face tot posibilul în deceniul 1930-1940 să creeze impresia exact opusă. Poate că nu este nici o exagerare în a afirma că regele Carol a fost cel mai corupt cap încoronat din Europa secolului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
negativ, dar eficient al Lupeascăi în politică, prezența unei amante evreice la dreapta regelui lor, care a îndepărtat-o pe regina lor, Elena, a avut un impact profund asupra românilor atît de mistici, religioși și antisemiți. "șerpoaica evreică" a devenit simbolul răului absolut, o viperă care amenința să le sugrume țara. În 1930, atunci cînd Carol cobora din cer în Transilvania ca un Siegfried blond, poporul îl idolatriza. Milioane de români erau atît de fericiți de întoarcerea prințului viselor lor încît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul său editorial (după venirea lui Hitler la putere), Marșul nazismului, vorbea despre naivitatea agresivă a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler era "purtătorul de cuvînt al tuturor nemulțumirilor și simbolul tuturor speranțelor poporului german". Finanțat de industria grea, unii visători naivi sperau că Hitler îi va "nimici pe evrei și va dobîndi coridorul polonez și ținutul Rinului"101. Încotro o va lua Hitler? Va fi oare cooptat? Sau va deveni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avea o structură de tip fascist și era îndreptat împotriva minorităților, în special a ungurilor, fiind totodată extrem de antisemit. Noul Partid Național Creștin reflecta creștinismul lui Cuza. Pentru acest fost ateu, creștinismul însemna antisemitism. Zvastica, emblema partidului, era un vechi simbol al antisemitismului internațional. Membrii partidului erau recrutați din rîndul burgheziei favorabile regimului și interesate de proprietățile evreilor. Goga și Cuza au adaptat deci metodele de constrîngere fasciste, modernizînd astfel regimul. Cel mai apropiat ziar de linia partidului era "Porunca vremii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
proletar" al marxiștilor. Politica tradițională a lui Iorga favoriza unitatea națională, neatacată de partidele politice lacome care făceau ca politica României să degenereze într-un "Suprafanar" al dezbinării. El considera lupta de clasă sterilă și dezbinatoare, Regele fiind pentru el simbolul unității naționale, chiar dacă acesta era Carol II. Multe s-au făcut (chiar și de către el!) din cauza ignoranței lui Iorga în domeniul economic, mai ales în privința economiei moderne. El nu considera economia drept cel mai important criteriu după care s-ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
convenabil simpatiile naziste, capitala austriacă - un oraș „vestic” flancat de Europa „estică” sovietizată - a căpătat o nouă identitate ca avanpost și exponent al lumii libere. Pentru foștii ei supuși (captivi acum În Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România și Iugoslavia), Viena era simbolul „Europei Centrale”: o comunitate imaginară a civilității cosmopolite, rătăcită, nu se știe cum, de europeni În cursul secolului. În anii agoniei comunismului, orașul a devenit un soi de frecvență radio a libertății, un spațiu Întinerit de Întâlnire și plecare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]