334,063 matches
-
ușor roșiatic (mai roșu ca Quaoar) în spectrul vizibil. Are un albedo mai mare (>0.15) decât cubewano-urile. Ar putea exista o absorbție la lungimea de undă de 0,8 μm în spectrul său, ceea ce indică spre o alterare a materialelor de la suprafață de către apă. În spectrul infraroșu-apropiat Ixion este uniform și fără trăsături distinctive. Nu există benzi de absorbție pentru apă la 1,3 și 2 μm. Acest fapt contrastează cu Varuna, care are o pantă spectrală în spectrul infraroșu-apropiat
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
obiectul a zeci de lucrări, unele în proiect, altele conspectate, iar parte din ele finisate. Mă gândesc la pierderea ireparabilă pentru literatura noastră prin dispariția lucrarii „Viata și opera lui Ion Creanga”, în 3 volume, un studiu complet și un material inedit"”. A fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia, membru al Uniunii Scriitorilor din România (1979), membru activ al Filialei Botoșani a Cenaclului literar al Uniunii Scriitorilor din România. Figurează în antologia de lirică basarabeană Mireasa de peste Prut , antologie scrisă
Alexandru Bardieru () [Corola-website/Science/334604_a_335933]
-
mâner lung pentru a despica lemnul de-a lungul fibrei. Pana subțire și lungă folosită pentru ajustarea distanței dintre obiecte se numește bailag și este folosită în tâmplărie. Vârful furculițelor și a cuielor sunt deasemenea pene, deoarece despică și separă materialele în care sunt înfipte sau bătute; cuiele rămâne fixate în materiale prin acțiunea frecării. Tăișul este un plan înclinat compus care constă din două planuri înclinate plasate la un unghi ascuțit. Când partea ascuțită a unui tăiș este împinsă într-
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
subțire și lungă folosită pentru ajustarea distanței dintre obiecte se numește bailag și este folosită în tâmplărie. Vârful furculițelor și a cuielor sunt deasemenea pene, deoarece despică și separă materialele în care sunt înfipte sau bătute; cuiele rămâne fixate în materiale prin acțiunea frecării. Tăișul este un plan înclinat compus care constă din două planuri înclinate plasate la un unghi ascuțit. Când partea ascuțită a unui tăiș este împinsă într-o substanță solidă sau fluidă, aceasta depășește rezistența materialului prin transferarea
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
fixate în materiale prin acțiunea frecării. Tăișul este un plan înclinat compus care constă din două planuri înclinate plasate la un unghi ascuțit. Când partea ascuțită a unui tăiș este împinsă într-o substanță solidă sau fluidă, aceasta depășește rezistența materialului prin transferarea forței aplicate materialului înspre laturile tăișului. Primul tăiș cunoscut de oameni este pana ascuțită de silex care era folosită pentru tăierea țesuturilor (a cărnii) de pe animalele vânate. Tehnologia fierului și a celorlalte metale au dus la apariția cuțitului
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
frecării. Tăișul este un plan înclinat compus care constă din două planuri înclinate plasate la un unghi ascuțit. Când partea ascuțită a unui tăiș este împinsă într-o substanță solidă sau fluidă, aceasta depășește rezistența materialului prin transferarea forței aplicate materialului înspre laturile tăișului. Primul tăiș cunoscut de oameni este pana ascuțită de silex care era folosită pentru tăierea țesuturilor (a cărnii) de pe animalele vânate. Tehnologia fierului și a celorlalte metale au dus la apariția cuțitului, folosit în aceleași scopuri. Lama
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
de silex care era folosită pentru tăierea țesuturilor (a cărnii) de pe animalele vânate. Tehnologia fierului și a celorlalte metale au dus la apariția cuțitului, folosit în aceleași scopuri. Lama unui cuțit a permis oamenilor să taie carne, fibre și alte materiale de origine vegetală și animală cu mult mai puțină forță decât cea necesară pentru a le rupe prin forța brațelor. Alte exemple sunt plugurile, care separă particule de sol, foarfecele care separă materiale textile, toporul care separă fibre de lemn
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
oamenilor să taie carne, fibre și alte materiale de origine vegetală și animală cu mult mai puțină forță decât cea necesară pentru a le rupe prin forța brațelor. Alte exemple sunt plugurile, care separă particule de sol, foarfecele care separă materiale textile, toporul care separă fibre de lemn și dalta folosită pentru lucrul pietrei. Pene ca ferestrăul și daltele sunt folosite pentru separarea materialelor dense și dure, precum lemnul, piatra solidă sau materiale dure, și realizează acest lucru cu mult mai
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
le rupe prin forța brațelor. Alte exemple sunt plugurile, care separă particule de sol, foarfecele care separă materiale textile, toporul care separă fibre de lemn și dalta folosită pentru lucrul pietrei. Pene ca ferestrăul și daltele sunt folosite pentru separarea materialelor dense și dure, precum lemnul, piatra solidă sau materiale dure, și realizează acest lucru cu mult mai puțină forță și irosire de material decât strivirea sau pisarea. Alte exemple de pene sunt burghiele, care produc găuri circulare în materiale solide
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
care separă particule de sol, foarfecele care separă materiale textile, toporul care separă fibre de lemn și dalta folosită pentru lucrul pietrei. Pene ca ferestrăul și daltele sunt folosite pentru separarea materialelor dense și dure, precum lemnul, piatra solidă sau materiale dure, și realizează acest lucru cu mult mai puțină forță și irosire de material decât strivirea sau pisarea. Alte exemple de pene sunt burghiele, care produc găuri circulare în materiale solide. Un burghiu este o pană răsucită într-o formă
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
de lemn și dalta folosită pentru lucrul pietrei. Pene ca ferestrăul și daltele sunt folosite pentru separarea materialelor dense și dure, precum lemnul, piatra solidă sau materiale dure, și realizează acest lucru cu mult mai puțină forță și irosire de material decât strivirea sau pisarea. Alte exemple de pene sunt burghiele, care produc găuri circulare în materiale solide. Un burghiu este o pană răsucită într-o formă de spirală și cu un vârf ascuțit. Când burghiul se rotește pe axa sa
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
separarea materialelor dense și dure, precum lemnul, piatra solidă sau materiale dure, și realizează acest lucru cu mult mai puțină forță și irosire de material decât strivirea sau pisarea. Alte exemple de pene sunt burghiele, care produc găuri circulare în materiale solide. Un burghiu este o pană răsucită într-o formă de spirală și cu un vârf ascuțit. Când burghiul se rotește pe axa sa de rotație, muchiile forțează separarea materialului. Tăietura rezultată este în direcția de rotație a burghiului, în timp ce
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
exemple de pene sunt burghiele, care produc găuri circulare în materiale solide. Un burghiu este o pană răsucită într-o formă de spirală și cu un vârf ascuțit. Când burghiul se rotește pe axa sa de rotație, muchiile forțează separarea materialului. Tăietura rezultată este în direcția de rotație a burghiului, în timp ce forma de spirală permite evacuarea materialului tăiat. Penele pot fi folosite pentru a fixa obiecte, precum părți ale unui motor (supape cu tije), părți ale bicicletei (furca și pedalierul) și
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
pană răsucită într-o formă de spirală și cu un vârf ascuțit. Când burghiul se rotește pe axa sa de rotație, muchiile forțează separarea materialului. Tăietura rezultată este în direcția de rotație a burghiului, în timp ce forma de spirală permite evacuarea materialului tăiat. Penele pot fi folosite pentru a fixa obiecte, precum părți ale unui motor (supape cu tije), părți ale bicicletei (furca și pedalierul) și uși. Un opritor de ușă în formă de pană funcționează datorită fricțiunii dintre ușă și pană
Pană (unealtă) () [Corola-website/Science/334622_a_335951]
-
ale avocaților lui Streisand. Cazul a atras atenția publică și mai mult de 420 de mii de oameni au vizitat saitul în luna următoare. În noiembrie 2007, Tunisia a blocat accesul la YouTube și Dailymotion după ce acolo au fost postate materiale despre deținuți politici tunisieni. Activiști și susținătorii lor au început o campanie de postare de linkuri pe tema pe Google Earth către locația geografică a palatului președintelui de la acea vreme - Zine el-Abidine Ben Ali. Ziarul The Economist a raportat că
Efectul Streisand () [Corola-website/Science/334624_a_335953]
-
Samsung ceruse o dovadă a faptului că bateria a luat foc înainte de a onora garanția. După ce Samsung au aflat despre videoclip, au adăugat condiții suplimentare la oferirea garanției, printre care ștergerea videoclipului de pe Youtube, promisiunea de a nu mai încărca materiale similare, absolvirea în mod oficial a companiei de orice răspundere legală, renunțarea la dreptul de a intenta un proces și de a dezvălui public termenii înțelegerii. Samsung a mai cerut ca un martor să co-semneze propunerea. Atunci când ghostlyrich a împărtășit
Efectul Streisand () [Corola-website/Science/334624_a_335953]
-
administrație al agenției; e) coordonează activitatea subdiviziunilor structurale; f) coordonează procesul de elaborare a reglementărilor în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale, al produselor petroliere, al investițiilor și calității serviciilor prestate în domeniile respective; g) coordonează procesul de pregătire a materialelor ce țin de eliberarea, modificarea, suspendarea și retragerea licențelor și aprobă planurile de investiții; h) asigură monitorizarea respectării de către titularii de licențe a condițiilor stipulate în licențe, a calității serviciilor prestate, precum și a reglementărilor cu privire la protecția consumatorilor; i) asigură colaborarea
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică () [Corola-website/Science/334649_a_335978]
-
Prin masă critică se înțelege cea mai mică cantitate de material fisionabil, care este capabil a întreține o reacție nucleară în lanț. Masa critică a unui material fisionabil depinde de numeroase caracteristici ale elementului (sau ale izotopului acestuia), așa cum sunt proprietățile nucleului atomic (mai exact, "secțiunea eficace transversală", "densitatea nucleară", "forma
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
Prin masă critică se înțelege cea mai mică cantitate de material fisionabil, care este capabil a întreține o reacție nucleară în lanț. Masa critică a unui material fisionabil depinde de numeroase caracteristici ale elementului (sau ale izotopului acestuia), așa cum sunt proprietățile nucleului atomic (mai exact, "secțiunea eficace transversală", "densitatea nucleară", "forma nucleului", "îmbogățire", "puritate"), temperatură, presiune și alte caracteristici ce țin de mediul ambiant (materialele înconjurătoare și
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
a unui material fisionabil depinde de numeroase caracteristici ale elementului (sau ale izotopului acestuia), așa cum sunt proprietățile nucleului atomic (mai exact, "secțiunea eficace transversală", "densitatea nucleară", "forma nucleului", "îmbogățire", "puritate"), temperatură, presiune și alte caracteristici ce țin de mediul ambiant (materialele înconjurătoare și altele). Conceptul, studierea sa teoretică precum și realizarea sa practică sunt importante mai ales în armelor nucleare. Fisiunea nucleară a fost descoperită la data de 17 decembrie 1938 de germanii Otto Hahn și asistentul său, Fritz Strassmann, respectiv explicată
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
de fisiune de catre Lise Meitner și Otto Robert Frisch, iar mai apoi completată (și determinată complet, teoretic și practic, pentru uraniu și plutoniu) de fizicieni ai Proiectului Manhattan. Când o reacție nucleară în lanț este auto-întreținută, se spune despre masa materialului fisionabil că este într-o stare "critică" (sau de "masă critică"), în care punct nu există vreo variație în puterea degajată, temperatură sau populație de neutroni. O măsură numerică a masei critice este dependentă de factorul efectiv de multiplicare al
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
populație de neutroni. O măsură numerică a masei critice este dependentă de factorul efectiv de multiplicare al (notat cu litera minusculă ), respectiv numărul mediu de neutroni degajați per fisiune individuală care cauzează alte fisiuni (dar nu a neutronilor ce părăsesc materialul sau sunt absorbiți). Dacă constanta este unitară, formula 1, masa este exact cea critică, iar reacția în lanț este cu greu auto-întreținută. Similar, printr-o masă "sub-critică," se înțelege o cantitate de material fisionabil, care nu poate susține reacția nucleară în
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
alte fisiuni (dar nu a neutronilor ce părăsesc materialul sau sunt absorbiți). Dacă constanta este unitară, formula 1, masa este exact cea critică, iar reacția în lanț este cu greu auto-întreținută. Similar, printr-o masă "sub-critică," se înțelege o cantitate de material fisionabil, care nu poate susține reacția nucleară în lanț. În acest caz, populația de neutroni liberi este prea mică, iar numărul de neutroni liber produși în timp, va descrește exponențial, cu atât mai repede cu cât masa materialului este mai
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
cantitate de material fisionabil, care nu poate susține reacția nucleară în lanț. În acest caz, populația de neutroni liberi este prea mică, iar numărul de neutroni liber produși în timp, va descrește exponențial, cu atât mai repede cu cât masa materialului este mai mică. Constanta k va fi subunitară, formula 2. Printr-o masă "supercritică," se înțelege o cantitate de material fisionabil, care este capabilă de a produce în timp un număr de neutroni liber ce crește, astfel încât materialul fisionabil fie își
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
este prea mică, iar numărul de neutroni liber produși în timp, va descrește exponențial, cu atât mai repede cu cât masa materialului este mai mică. Constanta k va fi subunitară, formula 2. Printr-o masă "supercritică," se înțelege o cantitate de material fisionabil, care este capabilă de a produce în timp un număr de neutroni liber ce crește, astfel încât materialul fisionabil fie își poate găsi o nouă stare de echilibru (ca o funcție de noua temperatură și puterea degajată), fie se poate autodistruge
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]