34,048 matches
-
acompaniamente de tamburi, trompete, corni, oboaie, viori, flaute. O adevărată capodoperă a mondenității. Și astfel de mărturii sunt foarte multe. 5.4 Enciclica „Annus qui”, de Benedict al XIV-lea Pe parcursul secolului al XVIII-lea, abuzurile s-au înmulțit: abandonarea cântecului latin medieval, invazia muzicii teatrale și instrumentale; superficialitatea și mondenitatea execuțiilor exhibiționiste (afirmarea soliștilor vocali și a instrumentiștilor); înlocuirea textelor liturgice oficiale (precum Gloria sau Pater noster) cu altele neaprobate; cântecul confuz și precipitat al psalmilor; lipsa de atenție a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
secolului al XVIII-lea, abuzurile s-au înmulțit: abandonarea cântecului latin medieval, invazia muzicii teatrale și instrumentale; superficialitatea și mondenitatea execuțiilor exhibiționiste (afirmarea soliștilor vocali și a instrumentiștilor); înlocuirea textelor liturgice oficiale (precum Gloria sau Pater noster) cu altele neaprobate; cântecul confuz și precipitat al psalmilor; lipsa de atenție a clericilor în timpul rugăciunii și în cor etc. În mod evident, s-au înmulțit și protestele, în special în sinoadele locale și cele ale unor personalități culturale, cum ar fi franciscanul G.B.
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
concertantă trebuia să fie astfel executată (nu abolită!), încât să nu se dovedească profană, mondenă sau teatrală, pentru că, dincolo de orice dispută asupra valabilității sau nu a noului tip de muzică, „nu există nimeni care să nu dorească o diferențiere între cântecul bisericesc și melodiile teatrale”; - cântecul polifonic și instrumental sub formă de motet este acceptat, cu condiția de a convinge adunarea liturgică și de a fi proporționat în baza actului de cult; - textele motetelor trebuiau să fie luate din Scriptură, din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
executată (nu abolită!), încât să nu se dovedească profană, mondenă sau teatrală, pentru că, dincolo de orice dispută asupra valabilității sau nu a noului tip de muzică, „nu există nimeni care să nu dorească o diferențiere între cântecul bisericesc și melodiile teatrale”; - cântecul polifonic și instrumental sub formă de motet este acceptat, cu condiția de a convinge adunarea liturgică și de a fi proporționat în baza actului de cult; - textele motetelor trebuiau să fie luate din Scriptură, din tradiția liturgică și din operele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
astfel compuse, încât publicul prezent să se delecteze, să se bucure de artificiile muzicii, să tresalte din cauza melodiei și a muzicii însăși; însă, fără a percepe, de cele mai multe ori, semnificația exactă a cuvintelor. Nu tot așa trebuie să fie și cântecul ecleziastic; în compozițiile sacre trebuie să se urmărească contrariul, adică trebuie să se aibă grijă, mai întâi de toate, ca textul să poată fi înțeles perfect și în mod clar”; - nu trebuie să se omită sau să se abrevieze textele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
toate, ca textul să poată fi înțeles perfect și în mod clar”; - nu trebuie să se omită sau să se abrevieze textele oficiale din cauza compoziției muzicale; - sunt admise orga și instrumentele muzicale „negălăgioase”, cu condiția de a susține și înfrumuseța cântecul; uneori, pot fi admise și simfoniile (scurte fragmente instrumentale cu caracter religios); este condamnată, în schimb, tradiția marilor concerte instrumentale și vocale în biserici, în special în timpul Săptămânii Sfinte, deoarece erau prea spectaculare. Cu toate că acest document era unul oficial și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
repertoriu mai simplu, pentru bisericile cu capacități mai modeste, atent la respectarea exigențelor liturgiei. Fenomenul recuperării pozitivității transcendentului, a sensului istoriei și a tradiției, trăsături evidente ale romantismului, a dus la formarea de scholae cantorum - după modelul celor vechi -, unde cântecul sacru și referința la modelele repertoriale istorice (cântul gregorian, polifonia Renașterii, avându-l în frunte pe Palestrina, orga și compoziția) constituiau trăsăturile noilor instituții. Asociațiile ceciliene și numeroasele scholae cantorum au înflorit în toată Europa și au fost recunoscute oficial
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
participarea la liturgie și, în același timp, care să nu corespundă principiilor expuse, indiferent de națiunea căreia i se adresează. Calitățile mai sus expuse „se întâlnesc în cel mai înalt grad în cântul gregorian, cântul propriu al Bisericii romane, singurul cântec pe care l-a moștenit de la strămoși și pe care l-a păstrat cu fidelitate de-a lungul secolelor în codicele sale liturgice și pe care îl propune credincioșilor ... și pe care, din fericire, studiile cele mai recente l-au
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și ea în cadrul ceremoniilor de cult, în special în bazilicile cele mai semnificative, în bisericile-catedrale, în seminarii și celelalte institute ecleziastice, unde mijloacele necesare, de obicei, nu lipsesc”. Documentul ia în considerație orice moment al celebrării: „Nu este permis, din cauza cântecului sau a sunetului, ca preotul să aștepte la altar mai mult decât necesită ceremonia liturgică (...). În general, este de condamnat, ca un abuz grav, dacă în funcțiunile religioase liturgia apare ca secundară și în serviciul muzicii; muzica este doar o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
indicațiile rămân actuale și în zilele noastre. Este reafirmat din nou scopul muzicii sacre și sunt redefinite calitățile ei pentru a fi o adevărată artă, cântul gregorian este considerat în continuare cântul propriu al bisericii romane, este admisă polifonia și cântecul religios popular al fiecărei națiuni și se insistă asupra formării muzicale și a înființării unor instituții superioare de muzică sacră. Este recunoscut pentru prima dată în istoria bisericii catolice primatul orgii cu tuburi; celelalte instrumente sunt admise cu consimțământul autorității
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
secțiuni teatrale pentru diletanți. Sprijinit în acțiunea sa temerară, Ioan Baciu pregătește, peste puțin timp, o reprezentație teatrală cu piesa Ciorobor pentru un topor de Iosif Vulcan, piesă ce fusese tipărită în „Gura satului”. Repertoriul diletanților clujeni se îmbogățește cu „cânticele comice” și alte texte de Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi și Matei Millo. Sosind în turneu în 1870, trupa lui Matei Millo acordă sprijin diletanților prin spectacole și îndrumări, contribuind astfel la formarea lor. La reprezentațiile lui Millo studenții aveau acces
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
necesare. Față de această activitate s-au dezvoltat, de la început, și o serie de cerințelaterale, precum cele de tip estetic. Acestea au avut ca rezultat „înfrumusețarea” uneltelor de muncă, dezvoltarea unor activități artistice special constituite pentru a însoți activitățile de muncă (cântece de muncă, șezătorile specifice satuluiromânesc). Viața de familie este afectată, în multiple privințe, de activitatea productivă a membrilor săi. Este firesc așadar ca ea să dezvolte o serie de cerințe funcționale laterale față de această sferă, să inducă o serie de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de avocatură, B., pledant în Baroul de Ilfov, își citește nuvelele la cenaclul Sburătorul. Cum avea șarm și dicțiune, lecturile lui au reținut atenția, făgăduind un traiect de prozator. Dar, aproape cvadragenar, va încerca să se afirme cu o dramă, Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), pusă în scenă la Teatrul Național din București în stagiunea 1944-1945. Într-o textură impregnată de livresc, piesa e construită în jurul unor stări obsesionale. Bun prieten cu Cezar Petrescu, B. semnează împreună cu fecundul prozator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
1944-1945. Într-o textură impregnată de livresc, piesa e construită în jurul unor stări obsesionale. Bun prieten cu Cezar Petrescu, B. semnează împreună cu fecundul prozator înjghebarea dramatică Pârjolul (1954), o evocare, cu îngroșări și răstălmăciri, a răscoalei din 1907. „Poemul dramatic” Cântec pentru partid (1961), preamărind imnic „realizările” regimului comunist, nu-i decât o tristă mostră de conformism. O biografie romanțată este George Vraca (1967). Cu Radu Tudoran, B. traduce, în 1959, Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
biografie romanțată este George Vraca (1967). Cu Radu Tudoran, B. traduce, în 1959, Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle de Charles Darwin, iar în cuplu cu Mihai Berechet, în 1965, memoriile lui Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele mele... Importante sunt versiunile, realizate în colaborare cu Radu Popescu, ale unor piese de Racine (Britannicus) și Eugen Ionescu (Cântăreața cheală). În culegerea de nuvele Ave Maria (1947), scriitorul se bizuie pe un ochi atent de portretist. Eroii - personaje introvertite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
a cochetăriei impenitente. Izbutite sunt nuvelele de dimensiuni reduse (Dezertorul, Denunțul, Mustrare). Simțul de observație, limpezit de abureala complicațiilor sentimentale, e mai pertinent în notația reacțiilor imprevizibile, care scot la iveală sedimentele ascunse ale eului. SCRIERI: Ave Maria, București, 1947; Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), București, 1947; Pârjolul (în colaborare cu Cezar Petrescu), București 1954; Cântec pentru partid, București, 1961; George Vraca (în colaborare cu Valeria Vraca), București, 1967. Traduceri: Racine, Britannicus, în Racine, Teatru, pref. Elena Vianu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
abureala complicațiilor sentimentale, e mai pertinent în notația reacțiilor imprevizibile, care scot la iveală sedimentele ascunse ale eului. SCRIERI: Ave Maria, București, 1947; Cântecul vieții (O păpușă și alte jucării), București, 1947; Pârjolul (în colaborare cu Cezar Petrescu), București 1954; Cântec pentru partid, București, 1961; George Vraca (în colaborare cu Valeria Vraca), București, 1967. Traduceri: Racine, Britannicus, în Racine, Teatru, pref. Elena Vianu, București, 1959 (în colaborare cu Radu Popescu); Ch. Darwin, Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
1967. Traduceri: Racine, Britannicus, în Racine, Teatru, pref. Elena Vianu, București, 1959 (în colaborare cu Radu Popescu); Ch. Darwin, Călătoria unui naturalist în jurul lumii pe bordul vasului Beagle, București, 1959 (în colaborare cu Radu Tudoran); Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele mele..., București, 1965 (în colaborare cu Mihai Berechet); Eugen Ionescu, Cântăreața cheală, în Eugen Ionescu, Teatru, I, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970 (în colaborare cu Radu Popescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 450-451; Piru, Panorama, 363-365; Ieronim Șerbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
suită de traduceri, mai toate din poveștile lui Hans Christian Andersen. Spre sfârșitul vieții a vândut Muzeului Literaturii Române din București arhiva sa, ceea ce a îngăduit editarea unei substanțiale secvențe de corespondență. O anume sensibilitate lirică, ingenuă, se întrevede în „cântecele” din O primăvară, nu însă în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
elevilor pentru istorie, pentru cultură În general. Autorii ,,Podoaba cea mai aleasă și mai mândră Între podoabele țării este poporul românesc. În sufletu-i larg, nespus de duios, lămurit În focul atîtor suferințe, am găsit izvorul curat al frumoaselor lui cântece și Înțelesul istoric al trăiniciei și străduinței noastre pe acest pământ. În marea lui putere de muncă, de luptă și de răbdare În mintea lui trează și În inima lui caldă am găsit sprijinul speranțelor noastre și dezlegarea Înaltei chemări
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost domn al Țării Românești. În fruntea armatelor sale, el a reușit, pentru prima dată, să unească cele trei țărișoare (Țara Românească, Moldova și Transilvania ) Într-un singur stat. Pentru faptele lui de vitejie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
stradă mică; străduță; alvițar = fabricant sau negustor de alviță (produs alimentar zaharos, făcut din: miere, nuci sau migdale, albuș de ou) mușteriu = cumpărător, client; vlăjgan = tânăr voinic, zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale moților din Transilvania În revoluția de la 1848. Pentru activitatea lui În folosul celor asupriți
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
folosul celor asupriți, el va rămâne pentru totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de răgute; Iancu merge fluierând Iar feciorii toți cântând. Merge Iancu la bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]