33,557 matches
-
pentru străinătate, după care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Brâncuși, a cărui artă pleacă din simbolismul cu certe note rodiniene. Acest succes își are contraponderea în marginalitatea relativă a unui sculptor excepțional precum Dimitrie Paciurea, care nu beneficiază de o expunere internațională sau de o receptare mai puternică din partea contemporanilor. Tema Salomeii, ilustrare decadentă a unei femme fatale, am ales-o ca numitor comun pentru o parte dintre pictorii și sculptorii români, de la Nicolae Vermont și Emilian Lăzărescu, la Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck. De asemenea, tema țigăncilor am considerat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca registru de sensibilitate literară transcrisă plastic. Rodolphe Rapetti urmărește și derapajele "stilistice" care-i despart de naturalism pe o serie de pictori precum francezul Charles Maurin, elvețianul Félix Vallotton și olandezul Georges de Feure, ilustrativi pentru scenele de viață contemporană. Criticul sesizează la Maurin și Vallotton încercarea de a depăși faza "transcripției" naturaliste prin excesul de observație al unui "realism extrem" așa cum la de Feure înregistrează abaterea prin excedent al unei ornamentici vegetale, cât și prin tematica amorului safic și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Viena Fin-de-siècle. Politică și Cultură 67, Carl Schorske descifrează în cazul artei lui Gustav Klimt o prospectare similară celei freudiene a teritoriului de fascinație și teroare al subconștientului, teritoriu scufundat în timp asemeni civilizațiilor apuse, scandând seismologic declinul civilizației contemporane. O astfel de viziune o surprinde pictorul rus, Konstantin Somov, în tabloul său Terror antiqus (1908), care înregistrează scufundarea Atlantidei în urma unui imens cataclism menit să facă aluzie la fragilitatea civilizației moderne. Arnold Böcklin împărtășește cu Klimt o viziune dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gabriel Rossetti, William Michael Rossetti, critic de artă, Thomas Woolner, James Collinson și F.G. Stephens și reprezintă în egală măsură o reacție la modul în care se predă pictura la Royal Academy și, în general, o reacție la pictura engleză contemporană lor. Pentru o perioadă de timp, John Ruskin (1819-1900) îi va reprezenta critic în opul său Modern Painters, pentru a se desolidariza ulterior de ei. De altfel, grupul ca atare nu rezistă decât până în 1853-1854. Grupul scoate și o revistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la sfârșitul secolului. Nu tehnica îi va separa de artiștii victorieni, tradiția renascentistă se păstrează, ci, mai degrabă, felul de a-și trata subiectele "obișnuit, modest, chiar umil [...] lipsit de fastul neorenascentist al stilului artistic oficial"85, ignorând datele istoriei contemporane și concentrându-și atenția asupra subiectelor livrești cu caracter legendar, consideră Nicole Tuffelli. Faptul cotidian, indiferent de decupajul contextual al acestuia și oricât de banal, este înnobilat, valoarea adăugată în acest caz este una de rezonanță simbolică, care solicită o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
virile a zeiței reprezentând virtutea supremă a Auflklärung-ului vienez: Rațiunea. Nuda Veritas pe care Klimt o pune în relație cu Atena-Rațiunea apăruse deja în pictura sa, separat, (Nuda Veritas, 1898), invitând la un examen specular al modernității omului societății vieneze contemporane artistului: să afle adevărul despre sine privindu-se în oglindă -, reiterare modernă a principiului delphic, gnotise auton. Mica divinitate de serviciu a Rațiunii reprezintă doar un intercesor simbolic. Așa cum observă Schorske, ceva s-a schimbat cu această "divinitate" reflex alegoric
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
estetizarea integrală a vieții"108. Proiectul lui Bachelin consună cu cel al unui William Morris în Anglia, sau cu proiectul secession-ului vienez. Criticul trece în revistă trei teorii principale, întrebuințându-l de data aceasta pe Guyau cu Problemele esteticii contemporane și Arta din punct de vedere sociologic, și care identifica trei categorii, trei atitudini interpretative: pozitivistă, evoluționistă și idealistă. Pozitiviștii consideră arta drept un joc, un divertisment futil, un spectacol al facultăților reprezentative, evoluționiștii înțeleg arta ca o nevoie umană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aplicate și în România, Bachelin își îndreaptă atenția asupra artelor populare care pot fi valorificate în acest sens, reconstruindu-se astfel conexiunea cu tradiția peste abisul care-i desparte pe acei "Giotto bizantini" care au ridicat Curtea de Argeș și pictorii realiști contemporani. Un merit esențial al lui Bachelin constă în relația pe care acesta o stabilește între tradiție și modernitate sub raportul artei, pentru că valorificarea tradiției are loc sub semnul modernității: "Arta modernă nu progresează decât prin modernitate". Tradiția se face remarcată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este dublat de un ecumenism artistic unde japonismul care constituie una dintre sursele Art Nouveau-ului face casă bună cu misticismul, sensibilitate care se desprinde din pictura simbolistă: "japonismul și misticismul au amândouă rațiunea lor de a fi". În termenii esteticienilor contemporani lui Bachelin, tot ce nu era pictură de șevalet putea fi atribuit artelor decorative, industriale. Arta actuală are drept scop ornamentarea unei suprafațe, cealaltă artă copiază și interpretează, "Art Nouveau-ul exersează pentru a face precum ea, urmându-i exemplul". Natura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
punctul de inflexiune pentru introducerea unui decorativism afin Art Nouveau-lui. Hynais oferea o soluție ingenioasă de transfer a neobarocului care-și avea tradiția prestigioasă într-o pictură de factură decorativă. "Acceptarea sa a reprezentat triumful gustului acum unanim pentru arta contemporană franceză. Într-adevăr, cortina pentru scena Teatrului Național a fost cu adevărat prima inițiativă majoră din Praga în aplicarea unui concept de Neo-baroc la o imagine decorativă, și a anunțat stilul Art Nouveau"168. Se deschidea o astfel de oportunitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să-i dea dreptate. "S-a vorbit despre experiența lui Paciurea din 1911 în termeni care ar pretinde punerea în relație a sintezei operate de el între sculptura tridimensională și fresca bizantină, cu pictorialitatea sau graficitatea sculpturii în sânul mișcării contemporane cu acest eveniment, denumită "Art Nouveau". Unul dintre argumentele sincronizării lui Paciurea cu "Modern-Style"-ul, ar fi, după opinii ce au răsunat la noi după cele două războaie, nevoia de a extrage sculptura din circuitul ei social, dorința de a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că o epigramă nefericită a adversarului său întru poezie, simbolistul Alexandru Macedonski, îi aducea acestuia o dizgrație aproape unanimă. Semnele aproprierii poetului ca figură simbolică se găsesc peste tot la sfârșitul secolului, iar întâlnirile întâmplătoare cu Eminescu sunt consemnate de contemporani mai tineri sau mai vârstnici ca întâlniri emblematice, învăluite în mister. Moartea degradantă, nebunia care-l condamnă la o stare deplorabilă și abandonarea sa într-un sanatoriu configurează tiparul unei martirologii a artistului excepțional, martirologie de factură simbolistă. În aprilie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unor părți ale ansamblului, printre care și acest Gânditorul, intitulat inițial Poetul. În opinia Ioanei Vlasiu, ar fi vorba de "un alt tip de conciliere cu Rodin" în afara unei influențe directe pe baza unei "meditații constante asupra sculpturii celebrului său contemporan, precum și a unei asimilări lente a principiilor sale structurale"270. Dezinteresul arătat dimensiunii documentare, istorice, cu privire la individualitatea fizi(onomi)că a poetului, cu alte cuvinte, ruperea contractului mimetic, deplasarea accentului către anturajul personajelor contopite în piedestal, așa cum o demonstrează seria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
altul decât cel de sorginte secesionistă sau rodiniană, cu care acest public era familiarizat. Petre Oprea remarca această cecitate generalizată atât în cadrul publicului, cât și în cel al unei bune părți a criticii de artă: "Simbolismul artei paciuriene rămâne impenetrabil contemporanilor, care nu înțelegeau tâlcul și sensul himerelor lui"341. Pentru Petre Oprea, himerele reprezintă, în cea mai clară convenție simbolistă, o transcriere a unor états d'âme, "forma ideală de exprimare într-un înveliș simbolic a unor năzuinți, a unor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
convenție simbolistă, o transcriere a unor états d'âme, "forma ideală de exprimare într-un înveliș simbolic a unor năzuinți, a unor stări sufletești"342. Cu toate acestea, sculptura sa nu-și găsește în niciun fel locul printre cele ale contemporanilor. Devine nu doar interesantă, dar și necesară o privire în laboratul de creație al lui Paciurea, alcătuit din carnetele sale, care conțin numeroase schițe cu himere, ortografiate nervos. Într-adevăr, carnetele sale de lucru cu crochiuri pentru sculpturi sunt pline
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumii, puțin comunicativ și retras. Să fie această himeră, atât de diferită de toate celelalte, o încercare ermetică de a se legitima? Constantin Prodan explică himerele paciuriene printr-un fel de psihologie a frustrării, a recluziunii resemnate, lucide, în fața mediocrității contemporanilor: "se închide în sine însuși și dă drumul fanteziei în acea serie de "Himere", animale apocaliptice, în cari sunt poate concepțiile lui din copilărie în fața poveștilor"346. Reflexul creator ar constitui și o recuperare a unei vârste magice, cea a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dentu Editeur, Paris, 1891) fabricat alături de Saint-Pol Roux și contele Antoine de la Rochefoucauld. Conform regulamentului, salonul urmărește ruinarea realismului (ruiner le réalisme), respinge pictura de factură istorică, prozaică, (e.g. Delaroche) patriotică, cu subiecte militare (e.g. Meissonier, Neuville, Detaille), reprezentările vieții contemporane fie ea publică sau privată, pitorescul, rusticul, pictura peisageră (cu excepția celei realizate à la manièrre de Poussin), naturile moarte, marinele etc. În schimb, prin regulament sunt acceptate idealul catolic și misticismul, legenda, mitul, alegoria, visul, lirismul, toate ingrediente care intră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modelată în diferite spații culturale. Alexandru Bogdan-Pitești, cel în jurul căruia se organizează mișcarea artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea până la Primul Război Mondial, propune o dublă deschidere: 1.) a pictorilor români către arta contemporană occidentală, lăsând să pătrundă influențele artistice cele mai diverse, fără o filtrare a lor prealabilă și 2.) a formării unei arte românești cu propriile mărci identitare și popularizarea ei în Occident. Deși nu are aceeași anvergură teoretică și capacitate de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alexandru Bogdan-Pitești face o precizare extrem de importantă, în genere trecută cu vederea, evidențiind nu numai preocuparea pentru "cultul frumosului", dar și estetismul subiacent acestui deziderat. El intenționează să facă din revistă nu doar un mijloc de vulgarizare a artei moderne contemporane occidentale și românești, dar și un obiect estetic, un obiect de artă, prin excelență unic, ca și unicatele ce vor fi publicate numai în revista românească. Într-adevăr, ținta la care tindem este cultul frumosului. Nu vom duce lupte de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu atât mai mult cu cât sculptorul a scos din scenă prețiosul trofeu al nimfetei, capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară decorativ, și singurul amănunt vestimentar, aparține unei femei contemporane din înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie o état d'âme prin sugestia unei stări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o piesă imposibilă compusă din trei pereți și deschisă asupra unui spațiu vid cel al spectatorului. Estetul solitar, personaj al artei, se bucură spiritual de materialitatea decorului inutil și luxos care maschează un fundal plan al neantului: cel al vieții contemporane. El organizează spectacolul interior pentru el însuși. Cucerind teritoriul aparențelor, sufletul decadent contemplă propriile sale emoții în oglinda decorului, trompe-l'oeil psihologic cât și artistic. Și pentru că locuința este o scenă, nu trebuia ea să recurgă la repertoriul comediei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și producători, angajați, companii și rolul comportamentului consumatorului În stabilizarea unor piețe fluctuante, În maximizarea profiturilor sau În declinul companiilor. Studiile teoretice prezentate sunt susținute de cercetări aplicative derulate pe populație românească pentru a evidenția tendințele actuale În comportamentul consumatorului contemporan din România - cu referire la industria de textile și confecții. Sunt valorificate date de cercetare și rezultate obținute În cadrul unor proiecte În curs de desfășurare la Institutul Național de Inventică Iași, precum și colaborarea fructuoasă cu specialiști din domeniile vizate de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum. Cum le vom accesa? Suntem pregătiți să le accesăm? Cum vom evolua În acest context? sunt Întrebări la care Încercăm să răspundem. CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI - GLOBALIZARE ȘI PERCEPȚIE SOCIALĂ 1.1. Globalizarea și impactul ei asupra consumatorului Societatea contemporană este supusă unor transformări dinamice continue, unui proces complex de schimbare care se extinde la toate nivelurile vieții sociale, economice, politice etc. Schimbarea și efectele pe care le generează reprezintă o provocare pentru găsirea unor soluții interdisciplinare, multivizionare și flexibile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atragerea Înțelepciunii, hiperconsumatorul dorește să le poată procura imediat să facă efort. Toate aceste schimbări cu care se confruntă consumatorul român influențează și asupra atitudinilor și conduitelor sale În afirmarea cimportamentului de consumator. Ele vin din direcții diferite. În societatea contemporană cultura fericirii ce fundamentează acțiunile lui homoconsumericus se intersectează cu o cultură a fericirii ce ne conduce spre un comportament de consumator de medicamente pentru a ne mentine sănătatea sau consumator de informații și formări continue pentru a nu fi
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]