34,136 matches
-
i �nv??? m�ntului ? i ? colilor minorit?? ilor din Rom�nia. �n timpul campaniei electorale la Cluj, el declară: �Voi fi ministru al instruc? iei publice; voi dispune s? fie aprobat? orice cerere a ? colilor minorit?? ilor pentru c? s�nt convins c? orice p? rinte are dreptul s??? i educe copilul a? a cum vrea el. ?i mai exist? un motiv: statul va avea de asemenea dreptul s?? i aleag? pe cei care urmeaz? s? lucreze pentru el�62. Implică? iile s�nt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu Legiunea că s??? i asigure succesiunea �n caz c? fratele s? u era detronat. L?a vizitat ? i pe Iorga acas?. Martorii declar? c? au auzit un schimb de cuvinte foarte violent, Iorga �ncerc�nd pe un ton ridicat, s?? l conving? pe Nicolae s? anuleze c? s?toria �n interesul na? iunii său s? p? r? seasc? imediat ? ara72. C�teva luni mai ț�rziu, Nicolae a plecat �n Malta ? i a fost v? zut �mpreun? cu Regina Maria la Belgrad ? i �n alte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? cread? ce vor, dar c? trebuie s? se comporte civilizat 79. Adres�ndu? se unui public american, Iorga spunea: �Nu pot fi sigur c? bol? evismul nu va ajunge niciodat? la Londra sau la New York, dar s�nt convins c? nu va ajunge acolo prin intermediul Rom�niei�80. �n februarie 1932, Iorga a organizat ca prim? ministru s? rb? torirea �mplinirii a dou? sute de ani de la na? terea lui George Washington. A convocat un public numeros la Ateneu, unde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionali? ți� drept �minorit?? i ostile�. �n monumentala să oper? , Armein Heinen respinge p? rerile autorului acestei c? r? i conform c? rora Legiunea ar fi putut avea o oarecare inspiră? ie populist? comun? tuturor mi? c?rilor fasciste. Heinen era convins c? Iorga ? i Cuza au fost inspiratorii direc? i ai Legiunii. Cu tot respectul cuvenit, populismul consideră na? iunea că alc? tuind un tot. El accepta chiar ? i clasele sociale superioare, cu condi? ia că acestea s? văd? lumină. Populismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i pe l�ng? to? i cei care? i veneau �n minte �n favoarea savantului evreu german Tiktin, persecutat acum de c? tre nazi? ți, Cuza �? i urm? rea neobosit viziunea �ntunecat? asupra antisemitismului. El a �ncercat �nc? din 1932 s?? l conving? pe regele Carol s? ia m? suri �mpotriva evreilor, propun�nd deportarea tuturor evreilor �n Uganda, ba chiar �n Madagascar 147. Cu toate acestea, din cauza naivit?? îi ? i a leg? turilor sale cu regele, Iorga �i preferă pe goga? cuzi? ți Legiunii sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mul? it, ca ? i pl�ngerile pe l�ng? Liga Na? iunilor. Dac? Goga sau Cuza nu erau �ngrijora? i �n privin? a Occidentului, regele, Iorga ? i regimul politic erau. Iorga condamnă interven? iile doctorului Filderman nu numai pentru c? era convins (că ? i regele) c? antisemitismul era cea mai bun? cale de stopare a Legiunii, dar ? i pentru c? avea mare grij? de suveranitatea Rom�niei. �n timpul regimului Goga? Cuza, Iorga a continuat s?? i atace pe evreii din Transilvania ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era vorba doar de un moment trec? tor. Doamna Catinca era fatalist? , dar nu ? i sora ei, doamna Lucia! Această eră cea mai con? tient? de pericol ? i se str? duia din r? sputeri s?? l �mboldeasc? ? i s?? l conving? pe Iorga s? plece din ? ar? ? i s? se duc? �n Italia la ? coală lui de la Vene? ia. Pe moment, Iorga nu s? a g�ndit cu seriozitate la aceast? propunere. �?ara mea ar putea s? aib? �nc? nevoie de mine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de a? mi schimba p? rerea (despre dumneavoastr?) , pentru c? (o asemenea schimbare) nu ar corespunde caracterului ? i sentimentelor mele. Nenorocirile (prezente) s�nt trec? toare. S�nt sigur c? le ve? i suporta cu senin? țațe ? i curaj ? i s�nt convins c? ve? i proceda la fel ? i pe viitor. Chiar �n ziua c�nd am primit scrisoarea dumneavoastr? m?am dus la Bancă Rom�neasc? , dar n? am putut ob? ine un rezultat satisf? c?tor, pentru c? , �n �mprejur? rile de fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Princip. ?i nici asta nu este totul. �ntr? o sclipire de f? urîre a politicii externe f? r? paralel, cei trei ani de negocieri (care au pus cap? ț R? zboiului Rece) dintre Bush ? i Gorbaciov s�nt discuta? i �n mod conving? tor. Dac? Bush a avut o contribu? ie decisiv? , el era totu? i �ntotdeauna necugetat ? i adept al unui conservator statu? quo. Bush nu se sim? ea deloc �n largul s? u �n privin? a procesului de eliberare din Europa Central? ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dovedit c? problemă dep?? e?te domeniul cooper? rîi economice. Popoarele Europei central? r? s?ritene se aga?? , cu o fidelitate care merit? o cauz? mai bun? , de credin? a c? s�nt parte integrant? a Europei; ele �ncearc? s? conving? Europa occidental? c? f? r? ele Comunitatea European? va r? m�ne un grup destinat doar ap? r? rîi intereselor locale. Dar un astfel de aranjament limitat nu va fi capabil nici s? confere o nou? identitate noii Europe, nici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al secolului al XIX-lea� 17 Iorga a demonstrat cu oarecare succes c? domniile fanariote nu au constituit un episod chiar at�ț de steril cum se crezuse, deoarece, mai presus de orice, nu a �ntrerupt �evolu? ia organic? �. �n ciuda argumentelor sale conving? toare, autorul acestei c? r? i (al? turi de al? i istorici) sus? ine c? epoca fanariot? a istoriei Rom�niei a fost dezastruoas? 18�N. Iorga, Histoire des relations russo-roumains, Ia? i, 1917. �n timpul celui de-al Doilea R? zboi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
exemplu de felul �n care putea Iorga s? piard? at�ț perspectiva c�ț ? i controlul asupra lui �nsu? i atunci c�nd erau implicate sentimente personale. �ncerc�nd s? -l descrie pe Stere, el uită rolul decisiv jucat de acestă că s? -?i conving? basarabenii s? voteze revenirea Basarabiei la Rom�nia. Lui Iorga �i convenea s? uite c? Stere a �nceput s? colaboreze cu germanii numai dup? ce negocierile infamului St�rmer von Jagow au ajuns de notorietate public?. El l-a acuzat pe Stere
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? le d? m uit? rîi, cu excep? ia ocaziilor c�nd eram onora? i de vizita unuia dintre conduc? torii lor regali, �n care caz am avut parte de fel de fel de scandaluri care ar fi putut s? ne conving? (dar nu au reu? it) c? orice sum? de bani pe care o puteam investi �n ?? rile acelea era pierdut? din momentul �n care p? r? șea ?? rmurile noastre... � Profesor Van Loon se referea la vizita Reginei Maria. Von Loon, Hendrik, The
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reper în practica educațională. Knowles se oprește și asupra conceptelor de sine (self) și de învățare autodirijată, însă, cu toate încercările sale de a explica aceste trăsături ale învățării adultului ca fiind diferite de cele ale învățării copilului, nu a convins și nu a reușit să impună andragogia ca o teorie a învățării la vârsta adultă. Și D. Kolb (apud Jarvis, 1983) elaborează o radiografie a procesului de învățare, ciclul învățării experiențiale descris de acesta fiind de referință în literatura de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
face pe plac părinților etc., adulții, înainte de a se angaja în activități de instruire/învățare, doresc să știe de ce trebuie să învețe anumite lucruri și la ce le-ar folosi. Adulții investesc o energie și un efort considerabile, dacă sunt convinși de beneficiile pe care le vor avea în urma parcurgerii unui curs sau a unui program de instruire/învățare, precum și de consecințele negative ale neînvățării. Într-o activitate în care sunt implicați cursanți adulți, formatorul trebuie să știe acest lucru și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concluzii, în urma analizării efectului pe care variabilele experimentale introduse le-au avut asupra rezultatelor. Este des invocat ca metodă de cercetare, însă ne vom referi la aportul său în învățare, prin oportunitățile pe care le oferă cursanților de a se convinge de funcționarea în practică a legilor sau teoriilor explicative prezentate sau de a combina mai multe metode (observarea, măsurareaetc.) și instrumente/echipamente de laborator. Desigur, profesorul trebuie să vegheze la securitatea efectuării experimentelor, să ofere instructaje clare (eventual distribuite și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin intermediul grupului; 2. tipul pozitiv („calul”): echilibrat și cu bunăvoință în tot ceea ce spune, prolific în idei valoroase, de mare ajutor în comunicarea în grup. Abordare: acceptați-i întreaga contribuție și stimulați-l tot timpul; 3. Tipul „știe tot” („maimuța”): convins mereu că are dreptate, nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare: faceți în așa fel ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problemele, apelând (aproape) exclusiv la „creierul rece” (rațiunea) și evitând (pe cât posibil) „creierul cald” (simțirea, dorințele, interesele personale etc.). Cei mai mulți adulți sunt capabili de așa ceva, deși acest fapt în sine nu rezolvă toate problemele, întrucât unii nu sunt conștienți, nici convinși de necesitatea de a fi reflexiv și critic, iar o parte considerabilă dintre cei din ultima categorie nu au abilitatea de a se manifesta adecvat în acest sens (oportun, cu o cuvenită moderație), probabil tocmai dintr-o lipsă de preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respective, în cazul persoanelor răspunzătoare cu derularea procesului; - costurile pe care le presupun metodele și tehnicile pentru care s-a optat în procesul de evaluare a necesităților de instruire; - relevanța și gradul de cuantificare a datelor obținute, pentru a putea convinge managementul companiei, prin date obiective, că nevoile există cu adevărat și că se impun decizii în favoarea satisfacerii lor prin programe de training. Dincolo de aceste criterii, există autori ce prezintă metodele și tehnicile de identificare a nevoilor de învățare în funcție de nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
reper în practica educațională. Knowles se oprește și asupra conceptelor de sine (self) și de învățare autodirijată, însă, cu toate încercările sale de a explica aceste trăsături ale învățării adultului ca fiind diferite de cele ale învățării copilului, nu a convins și nu a reușit să impună andragogia ca o teorie a învățării la vârsta adultă. Și D. Kolb (apud Jarvis, 1983) elaborează o radiografie a procesului de învățare, ciclul învățării experiențiale descris de acesta fiind de referință în literatura de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
face pe plac părinților etc., adulții, înainte de a se angaja în activități de instruire/învățare, doresc să știe de ce trebuie să învețe anumite lucruri și la ce le-ar folosi. Adulții investesc o energie și un efort considerabile, dacă sunt convinși de beneficiile pe care le vor avea în urma parcurgerii unui curs sau a unui program de instruire/învățare, precum și de consecințele negative ale neînvățării. Într-o activitate în care sunt implicați cursanți adulți, formatorul trebuie să știe acest lucru și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
concluzii, în urma analizării efectului pe care variabilele experimentale introduse le-au avut asupra rezultatelor. Este des invocat ca metodă de cercetare, însă ne vom referi la aportul său în învățare, prin oportunitățile pe care le oferă cursanților de a se convinge de funcționarea în practică a legilor sau teoriilor explicative prezentate sau de a combina mai multe metode (observarea, măsurareaetc.) și instrumente/echipamente de laborator. Desigur, profesorul trebuie să vegheze la securitatea efectuării experimentelor, să ofere instructaje clare (eventual distribuite și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin intermediul grupului; 2. tipul pozitiv („calul”): echilibrat și cu bunăvoință în tot ceea ce spune, prolific în idei valoroase, de mare ajutor în comunicarea în grup. Abordare: acceptați-i întreaga contribuție și stimulați-l tot timpul; 3. Tipul „știe tot” („maimuța”): convins mereu că are dreptate, nu suportă opoziția, contrazicând tot timpul fără argumente solide. Abordare: faceți în așa fel ca grupul în ansamblu să-i cenzureze și să-i modereze opiniile/teoriile; 4. tipul vorbăreț („broasca”): vorbește tot timpul, dar spune
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
problemele, apelând (aproape) exclusiv la „creierul rece” (rațiunea) și evitând (pe cât posibil) „creierul cald” (simțirea, dorințele, interesele personale etc.). Cei mai mulți adulți sunt capabili de așa ceva, deși acest fapt în sine nu rezolvă toate problemele, întrucât unii nu sunt conștienți, nici convinși de necesitatea de a fi reflexiv și critic, iar o parte considerabilă dintre cei din ultima categorie nu au abilitatea de a se manifesta adecvat în acest sens (oportun, cu o cuvenită moderație), probabil tocmai dintr-o lipsă de preocupare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respective, în cazul persoanelor răspunzătoare cu derularea procesului; - costurile pe care le presupun metodele și tehnicile pentru care s-a optat în procesul de evaluare a necesităților de instruire; - relevanța și gradul de cuantificare a datelor obținute, pentru a putea convinge managementul companiei, prin date obiective, că nevoile există cu adevărat și că se impun decizii în favoarea satisfacerii lor prin programe de training. Dincolo de aceste criterii, există autori ce prezintă metodele și tehnicile de identificare a nevoilor de învățare în funcție de nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]