34,387 matches
-
dorsale și prin cea a feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se face fie sub formă de vapori prin fenomenul de transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă pierderea unei însemnate cantități de
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
transpirație prin stomate, fie sub formă de picături prin fenomenul de gutație. Transpirația este un proces propriu plantelor terestre și reprezintă pierderea unei însemnate cantități de apă absorbita la nivelul rădăcinii și preluată de vasele conducătoare lemnoase. Ajuns la nivelul frunzelor, excesul de apă este eliminat. Suprafață mare de contact cu atmosfera, stomatele numeroase (mai ales pe epiderma inferioară), mezofilul bogat în cloroplaste și spațiile intercelulare din țesutul lacunar contibuie la o activitate fotosintetica ridicată și, deci, la o transpirație intensă
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
influența luminii (reacția fotoactivă), cănd celulele stomatice au un grad de turgescenta mai mare decât celulele anexe. Gradul de deschidere atinge un maximum la amiază, în condiții însorite, cănd pătrunderea CO necesar fotosintezei este mai intensă. Aceste fenomene determina transpirația frunzelor la o intensitate ridicată. Ca fenomen fiziologic, transpirația este influențată de factori interni și externi. Dintre factorii interni se pot aminti : mărimea frunzelor și poziția lor pe tulpina și ramuri, cantitatea de clorofila din clorenchimuri, numărul stomatelor și deschiderea acestora
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
la amiază, în condiții însorite, cănd pătrunderea CO necesar fotosintezei este mai intensă. Aceste fenomene determina transpirația frunzelor la o intensitate ridicată. Ca fenomen fiziologic, transpirația este influențată de factori interni și externi. Dintre factorii interni se pot aminti : mărimea frunzelor și poziția lor pe tulpina și ramuri, cantitatea de clorofila din clorenchimuri, numărul stomatelor și deschiderea acestora ș.a. Dintre factorii externi se pot menționa: temperatura, umiditatea și lungimile de unda ale radiațiilor luminoase, precum și prezența anumitor substanțe chimice, care pot
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
prin dezechilibrul care se produce între absorbția radiculara, intensă noaptea datorită temperaturii relativ ridicate la nivelul rădăcinii și transpirația redusă dată de temperaturile scăzute din aer, iar stomatele se închid prin reacția fotoactivă. Gutația se produce, mai ales, în vârful frunzelor la plantele superioare, prin hidatode active și pasive. Prin gutație este evitată asfixierea celulelor, care s-ar putea produce prin umplerea spațiilor intercelulare cu apă. Este eliminat excesul de apă, în care sunt dizolvate mici cantități de substanțe minerale și
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
poate satisface nevoile organismului un timp limitat și scurt. Respirația anaeroba degradează incomplet substanțele organice proprii rezultând alte substanțe organice (cu moleculă mai mică) + energie. De aceea energia produsă este foarte mică. Ca urmare a acțiunii factorilor de mediu apar frunzele metamorfozate, cu roluri fiziologice diferite. -întreaga frunză se transformă într-un spin simplu sau ramificat ( la Berberis vulgaris, Opunția sp.,); -partea terminală a lobilor foliari se transformă în spini (la Carduus acanthoides, Xantium spinosum); -limbul cade și pețiolul rămas se
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
și scurt. Respirația anaeroba degradează incomplet substanțele organice proprii rezultând alte substanțe organice (cu moleculă mai mică) + energie. De aceea energia produsă este foarte mică. Ca urmare a acțiunii factorilor de mediu apar frunzele metamorfozate, cu roluri fiziologice diferite. -întreaga frunză se transformă într-un spin simplu sau ramificat ( la Berberis vulgaris, Opunția sp.,); -partea terminală a lobilor foliari se transformă în spini (la Carduus acanthoides, Xantium spinosum); -limbul cade și pețiolul rămas se transformă în spin (la Pelargonium spinosum); -foliolele
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
în spin (la Pelargonium spinosum); -foliolele se desprind și rahisul se transformă în spin (la Astragalus gummifer); -stipelele se transformă în spini (la Robinia pseudacacia). -frunze întregi transformate în cârcei, fotosinteză fiind îndeplinită de stipelele dezvoltate (la Lathyrus sp.); -vârful frunzei transformat în cârcel (la Pisum sativum, Vicia sativa); -pețiolurile transformate în cârcei (la Clematis vitalba); -stipelele metamorfozate în cârcei (la Smilax sp.).
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
sus (spre vest de “Țiglău”), unde rîulețul cotește formînd cascade și gropi, dintre care “Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
luciul, și își schimbă culoarea. Denumirea de "" provine din limba latină "molochitis" care provine la rândul său din limba greacă μαλάχη (maláchē) ceea ce înseamnă Malvă (Malva sylvestris) o plantă din familia Malvaceae, denumire datorată culorii verzi intense a mineralului asemenea frunzelor malvei. În Egiptul antic și Grecia antică malachitul a fost un mineral apreciat, din el s-au confecționat amulete și "scarabei aducători de noroc", mineralul măcinat era folosit ca material cosmetic pentru colorarea pleoapelor. În Evul Mediu, mineralul este folosit
Malachit () [Corola-website/Science/306066_a_307395]
-
uneori chiar 40-50 m și un diametru de 1 - 1,4 m; înrădăcinarea este variabilă în funcție de solul pe care vegetează; tulpina mai puțin dreapta decât la celelalte rășinoase, scoarță formează un ritidom gros, cenușiu. Lemnul acestuia este maro-închis, foarte rezistent. Frunzele sunt aciforme, lungi de 4 cm, grupate câte două. Conurile au o formă conica, pedunculate, de culoare cenușie și o lungime de până la 8 cm. Apofiza este rombica, cu umbelic nemucronat. Coroană, inițial piramidala, devine la vârste înaintate tabulara cu
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
Pinul negru ("pinus nigra") este o specie de pin întâlnită în Europa. Acest arbore are o înălțime de până la 50 m și un diametru de 1 - 1,5 m. Lemnul său este de o culoare cenușie-maro.. Frunzele sale sunt aciforme, au o lungime de 15 cm și sunt grupate câte două. Conurile sunt ovale, cu o lungime de până la 10 cm. Acest arbore are o înălțime de până la 50 m și un diametru de 1 - 1,5
Pin negru () [Corola-website/Science/306077_a_307406]
-
împrejurări. Mangusta vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste. Ele preferă prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
vărgată se hrăneste cu o varietate de alimente, deși insectele reprezintă peste 80% din regim. Rozătoarele și alte mamifere mici, reptilele și ouăle lor, amfibienii, păsările și ouăle lor, precum și toate tipurile de insecte și de materie vegetală, frunze sălbatice, frunze, tuberculi și rădăcini de ierburi sunt hrană pentru manguste. Ele preferă prada proaspăt răpusă, dar ocazional consumă și stârvuri. Mangusta de baltă este una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
una dintre cele mia specializate animale în ceea ce privește hrana, aceasta prinde pești, jefuiește cuiburile crocodililor pentru ouă și în apele mici răstoarnă pietri pentru a găsi crabi, moluște sau amfibieni. Când vânează insecte, mangustele adulmecă solul și scormonesc în stratul de frunze căzute și în crăpăturile în care ar putea să se ascundă prada; ele mai și sapă cu ghearele labelor inferioare dupa scorpioni, păianjeni, larve și diverse insecte. Majoritatea mangustelor își caută hrană individual, neangajându-se în tehnici de vânare în
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
Republicii Populare Române din Elveția, acțiune cunoscută ca Incidentul de la Berna. s-a născut în orașul Dej, în familia lui Oliver și Maria Beldeanu, proprietari de cinematograf și restaurant. La 15 ani, Beldeanu a devenit membru al organizație de tineret "Frunză Verde", organizație asociată de comuniști cu mișcarea fascistă Garda de Fier. A urmat cursurile Facultății de Arte Frumoase din București și a devenit sculptor. Despre el, autoritățile comuniste aveau să noteze într-un raport că „era conducător al organizației de
Oliviu Beldeanu () [Corola-website/Science/306121_a_307450]
-
emigranți români, care se opuneau regimului comunist. Evenimentul s-a petrecut între 14 - 16 februarie 1955. Atacul a fost plănuit de Oliviu Beldeanu, un sculptor născut în 1924 la Dej. La 15 ani, Beldeanu devenea membru al organizație de tineret "Frunză Verde", organizație asociată cu mișcarea fascistă Garda de Fier. După al doilea război mondial, Berldeanu s-a alăturat mișcării anticomuniste românești. În 1949 a reușit să fugă din țară prin Republica Populară Federativă Iugoslavia, pentru a se reîntoarce după numai
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
sensul de astăzi, etnic, al cuvântului, și extind acest punct de vedere și asupra despotatului Dobrogea din sec. XIV. În occident antiromânismul a îmbrăcat trei forme : Autori foarte diferiți ca opinii și filozofie, de exemplu Titel Constantinescu, Neagu Djuvara, Victor Frunză, Paul Goma, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Romulus Rusan sau Valeriu Rusu, precum și de personalități politice (de exemplu Doina Cornea), au apreciat că regimul comunist instaurat la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a aplicat în însăși România o politică
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
e rapidă cu o fotosinteză intensă.Dar numai 5 % din hrană sunt absorbite din sol de către plante, o parte din sursa de hrană cade ca materii în descompunere pe frunziș, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor există tot timpul anului frunze căzute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin capacitatea redusă de depozitare a stratului subțire de humus, aceste substanțe în descompunere sunt imediat absorbite de plante.Furnicile și termitele joacă un rol important în aceste procese complexe de
Pădure tropicală () [Corola-website/Science/304758_a_306087]
-
Revoluție, s-a pensionat la scurt timp și, deși bolnav, a candidat, fără a obține un număr semnificativ de voturi, pentru președinția României, cu doar o lună înainte de a muri la sfârșitul lui 1996. A absolvit studii la Academia Militară „Frunze” de la Moscova. La Congresul al X-lea al PCR din noiembrie 1969 a fost ales ca membru supleant al CC al PCR, fiind reales în aceeași funcție la congresele din 1974 și 1979. La 17 iunie 1965, a fost numit
Nicolae Militaru () [Corola-website/Science/304804_a_306133]
-
numeroasă de țărani. După absolvirea studiilor elementare (1966-1977) la Scoala medie din satul natal, a fost înrolat în armată în anul 1977, în cadrul flotei militar-maritime a URSS. În anul 1979 s-a înscris la Scoala Militară Superioară de Artilerie „M.V.Frunze" din orașul Odesa (RSS Ucraineană), ale cărei cursuri le-a absolvit în anul 1983. A activat apoi în cadrul forțelor armate ale URSS în diverse funcții de conducere și în noiembrie 1994 a fost trecut în rezervă, cu gradul militar de
Mihail Formuzal () [Corola-website/Science/305592_a_306921]
-
arbustivă ("Amorpha fruticosa L".) este un arbust alohton invaziv, originar din sud-vestul Americii de Nord. A fost aclimatizată în Europa ca arbust ornamental, constatându-se în timp caracterul său invazi-agresiv. Amorfa arbustivă face parte din genul "Amorpha" (salcâm mic, salcâm pitic). Are frunze prevăzute cu stipele imparipenat-compuse. Arbustul crește în tufe cu înălțimea medie de 1 metru, dar exemplarele vârstnice trec de 3 metri. Amorfa a fost utilizată pentru consolidarea taluzărilor și a pantelor instabile, pentru realizarea gardurilor vii și a perdelelor de
Amorfă arbustivă () [Corola-website/Science/305608_a_306937]
-
Frunză (în rusă "Фрунзе", Frunze), este un oraș în Republica Moldova, în Raionul Ocnița. Este o stație de cale ferată pe tronsonul Ocnița - Moghilău. Este unul din cele mai "ruralizate" orașe din Moldova. Orașul Frunză este situat în partea de nord a
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Frunză (în rusă "Фрунзе", Frunze), este un oraș în Republica Moldova, în Raionul Ocnița. Este o stație de cale ferată pe tronsonul Ocnița - Moghilău. Este unul din cele mai "ruralizate" orașe din Moldova. Orașul Frunză este situat în partea de nord a Republicii Moldova la hotar cu
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]