334,708 matches
-
starea la un moment ulterior. În al doilea rând, soluția ecuației Klein-Gordon nu poate fi interpretată ca funcție de stare a electronului, fiindcă ea ar conduce la o densitate de probabilitate care nu e pozitiv definită. Este deci de înțeles că structura fină a nivelelor de energie ale atomului de hidrogen calculată pe baza ei este în dezacord cu datele experimentale. Dirac a căutat o ecuație de stare care să fie de "ordinul întâi" în raport cu timpul, ca ecuația lui Schrödinger; pentru aceasta
Ecuația lui Dirac () [Corola-website/Science/333893_a_335222]
-
nucleu de număr atomic formula 41 se calculează din formulele precedente, punând Nivelele de energie sunt suma a trei termeni: energia de repaus, energia nerelativistă și corecțiile relativiste de ordin formula 44 Acestea din urmă sunt calculate cu ajutorul teoriei perturbațiilor și reprezintă "structura fină" a nivelelor de energie. Adunând rezultatele din relațiile (30), (33) și (36), se obține Ignorând degenerescența provenită din orientarea momentelor cinetice (numerele cuantice magnetice), stările nerelativiste formula 49 prezintă degenerescența de ordin "n" în raport cu formula 50 caracteristică pentru câmpul coulombian. Interacția
Ecuația lui Dirac () [Corola-website/Science/333893_a_335222]
-
Interacția spin-orbită elimină această degenerare, dar nu complet: stările relativiste formula 51 sunt dublu degenerate, corespunzător celor două valori formula 52; face excepție starea cu formula 53, care e nedegenerată. Nivelul nerelativist cu număr cuantic principal formula 54 se despică în "n" componente de structură fină, după cum arată tabelul următor, în care e utilizată notația spectroscopică nl. Datele experimentale privitoare la structura fină a nivelelor de energie ale atomilor hidrogenoizi sunt în substanțial acord cu aceste rezultate, însă acordul nu e perfect. În 1947, Willis
Ecuația lui Dirac () [Corola-website/Science/333893_a_335222]
-
valori formula 52; face excepție starea cu formula 53, care e nedegenerată. Nivelul nerelativist cu număr cuantic principal formula 54 se despică în "n" componente de structură fină, după cum arată tabelul următor, în care e utilizată notația spectroscopică nl. Datele experimentale privitoare la structura fină a nivelelor de energie ale atomilor hidrogenoizi sunt în substanțial acord cu aceste rezultate, însă acordul nu e perfect. În 1947, Willis Lamb și Robert Retherford au detectat o diferență între energiile stărilor 2s și 2p ale hidrogenului. Cunoscută
Ecuația lui Dirac () [Corola-website/Science/333893_a_335222]
-
lungă, asemănătoare cu copitele. Ghearele servesc la scormonit pământul sau pentru deschiderea termitierelor. Scheletul are o claviculă dezvoltată. Corpul este acoperit cu păr rar și scurt. În jurul ochilor, pe bot și sub bărbie se află vibrize lungi. Dinții tubulidentatelor au structură particulară. Dentiția este difiodontă, heterodontă și la adult incompletă. Incisivii și caninii cad devreme și la adult nu există decât premolarii și molarii care au o formă columnară. Pe fiecare jumătate de falcă (maxilar și mandibulă) există câte 5 dinți
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
falcă (maxilar și mandibulă) există câte 5 dinți superiori și 5 inferiori. Formula dentară 0•0•2•3/0•0•2•3. Dinții (premolarii și molarii) sunt lipsiți de rădăcină, au formă prismatică, sunt asemănători între ei și au o structură cu totul particulară. Fiecare dinte este formată de la câteva sute, până la 1500 de prisme hexagonale de dentină, paralele, așezate în lungul lor una lângă alta. Fiecare prismă are în mijlocul său un canal tubular longitudinal, plin cu pulpă dentară. De la aceste
Tubulidentate () [Corola-website/Science/333038_a_334367]
-
care nu face parte din tagma maeștrilor condeiului. A scris și publicat lucrări instrumentale, sonatine și sonate pentru vioară și pian cu începere din 1956, la îndemnul muzicienilor Antonin Ciolan, George Pascu, Achim Stoia, precum și un studiu - "Panorama posibilă a structurilor muzicale modale". A definitivat un model anticipativ de structură și creație muzicală în "Omnifonismul".
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
scris și publicat lucrări instrumentale, sonatine și sonate pentru vioară și pian cu începere din 1956, la îndemnul muzicienilor Antonin Ciolan, George Pascu, Achim Stoia, precum și un studiu - "Panorama posibilă a structurilor muzicale modale". A definitivat un model anticipativ de structură și creație muzicală în "Omnifonismul".
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
branhii. În aceste însușiri, diferă de cefalocordatele actuale. Acest animal arată caracterele incipiente ale vertebratelor. Corpul aplatizat este divizat în perechi de miomeri, vizibili ca linii verticale subțiri. Mușchii din miomeri stau pe o parte și de alta a unei structuri flexibile, ca o sfoară, care începe la cap și se termină în vârful cozii. Există multe dezbateri pe acest subiect în comunitatea științifică. Arată ca un vierme care a fost aplatizat pe stânga și dreapta, această înfățișare nesugerând o cordată
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
cefalocordate. Se crede că cefalizarea a rezultat dintr-o formă lungă a corpului, obiceiul de a înota și o gură la un capăt care intra prima în contact cu obiectele din față. Căutarea hranei putea fi ușurată prin prezența unor structuri specializate în văz, auz și miros. Informația strânsă de aceste structuri era strânsă într-o umflătură a corzii dorsale de nervi — precursorul creierului. La un loc, toate aceste structuri au format partea din anatomia vertebratelor numită cap.
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
a corpului, obiceiul de a înota și o gură la un capăt care intra prima în contact cu obiectele din față. Căutarea hranei putea fi ușurată prin prezența unor structuri specializate în văz, auz și miros. Informația strânsă de aceste structuri era strânsă într-o umflătură a corzii dorsale de nervi — precursorul creierului. La un loc, toate aceste structuri au format partea din anatomia vertebratelor numită cap.
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
obiectele din față. Căutarea hranei putea fi ușurată prin prezența unor structuri specializate în văz, auz și miros. Informația strânsă de aceste structuri era strânsă într-o umflătură a corzii dorsale de nervi — precursorul creierului. La un loc, toate aceste structuri au format partea din anatomia vertebratelor numită cap.
Pikaia gracilens () [Corola-website/Science/333042_a_334371]
-
mușchilor respectivi, dar mai ales preciziei și fineții mișcărilor respective. De aceea, la om, zonele din aria motoare a scoarței cerebrale care controlează mâinile și limba sunt mai mari decât cele corespunzătoare membrelor inferioare și trunchiului sistemul nervos somatic, prin structurile sale, integrează organismul în mediul de viață, astfel:-nucleii somato-motori ai trunchiului cerebral comandă mișcări ale trunchiului din regiunea feței, limbii și faringelui-aria motoare a scoarței cerebrale comandă mișcările voluntare ale corpului-nucleii bazali reglează poziția corpului și mișcarea-cerebelul asigură precizia
Locomoție () [Corola-website/Science/333056_a_334385]
-
economic și psihologic de opresorii lor. În opoziție cu Simone de Beauvoir, unele feministe radicale preferă să păstreze o strânsă legătură între sexul biologic și rolurile sociale ale femeilor. În concepția lor, femeile sunt speciale, și chiar superioare bărbaților datorită structurii lor biologice specifice și a capacității lor unice de a naște și hrăni copii. În opinia lui Iris Marion Young (1990), teoretizarea pe care o face Beauvoir genului este discutabilă, tocmai fiindcă are ca efect ștergerea diferențelor de gen și
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
se învață în școli (curriculum ascuns, implicit). Mai concret, putem vorbi de discriminări de gen în educație (sexism în educație) atunci când: Discriminări de gen explicite și implicite în educație se regăsesc și pot fi analizate deci la nivel de: rezultate; structură a instituțiilor educaționale (model piramidal); conținut al educației. Se pot identifica astfel diferențe de gen în plan orizontal (de exemplu aspecte legate de feminizarea/masculinizarea unor domenii de studiu) și/sau în plan vertical (de exemplu aspecte legate de salarizare
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
în construcția și menținerea inegalitații de gen. D. Cameron atrage atenția asupra faptului că opresiunea la nivelul limbajului nu este și nu poate fi totală, pentru că în acest caz femeile nu ar mai avea mijloace de exprimare a criticii acelor structuri și procese codificate în limbă și societate. În școala poststructuralistă limbajul are o calitate “deconstructivă” care subminează fixarea sensului. Astfel, femeile pot folosi această tendință pentru a construi sensuri alternative în discursul feminist. După cum susține Cameron (1985), limba codifică dar
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
satului Moșna; comuna Moșna. Ansamblul este format din următoarele monumente: Biserica Evanghelică-Lutherană, una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii, a fost construită între 1480-1486. De construcție s-a ocupat celebrul pietrar sibian Andreas Lapicida. Actualul lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobează și o veche capelă
Biserica evanghelică fortificată din Moșna () [Corola-website/Science/333071_a_334400]
-
În ierarhia Domain Name System (DNS), un subdomeniu este un domeniu care este parte a unui domeniu mai mare. Sistemul de nume de domenii (DNS) are o structură sau ierarhie de arbore, cu fiecare nod non-RR (resource record) a arborelui fiind un nume de domeniu. De exemplu, west.example.com și east.example.com sunt subdomenii ale domeniului example.com, care la rândul său este un subdomeniu al
Subdomeniu () [Corola-website/Science/333104_a_334433]
-
în mâinile lui Petru, care pe atunci avea puțin peste zece ani, mama sa Natalia Narîșkina fiind regentă. Deși Ivan era mai mare decât Petru, el a fost ignorat din cauza faptului că suferea de o serie de handicapuri.<br> Noua structură însă a fost pusă la încercare de revolta streliților, regimentele de infanterie înființate în timpul domniei țarului Ivan al IV-lea. Majoritatea relatărilor suțin că revolta a fost încurajată de fiica țarului Alexis, Sofia, și de facțiunea Miloslavski, care doreau să
Ivan al V-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/333115_a_334444]
-
Chorioactis" a fost creat pentru a conține noua specie la câțiva ani după descoperirea originală, a fost acceptat ca valid abia în 1968. Clasificarea sa a fost și ea discutată. În trecut, a fost pusă în familia Sarcosomataceae, chiar dacă ascul (structura ca un sac în care se formează sporii) acestora nu era ca cel al acestei specii. Analizele filogenetice au clarificat clasificarea speciei "": împreună cu alte 3 genuri, formează familia Chorioactidaceae, un grup acceptat oficial în 2008. În 2009, cercetătorii japonezi au
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
care o plasează; textura apotecii este descrisă ca fiind cărnoasă, piciorul, scurt și uneori subțire; în timp ce la această plantă, textura pieloasă a pălăriei și lungimea și grosimea piciorului sunt caracteristicile sale notabile.” Lucrând sub asistența lui Underwood, Kupfer a comparat structura microscopică a himeniului lui "Chorioactis geaster" cu a celui unor specii similare:"Geopyxis carbonaria", "Urnula craterium" și "Urnula terrestris" (cunoscută acum ca "Podophacidium xanthomelum"). A tras concluzia că "Chorioactis geaster" era atât de diferită de celelalte specii, încât avea nevoie
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
despre familie punea genul "Chorioactis" în tribul Sarcosomatae, împreună cu genurile "Desmazierella", "Sarcosoma", "Korfiella", "Plectania" și "Urnula", un grup de ciuperci caracterizat prin absența de pe spori a unor proeminențe numite „verruculae” care pot absorbi pigment albastru. Un studiu din 1994 despre structura ascului și a sporilor a arătat că "Chorioactis" era mai apropiat de Sarcoscyphaceae, deși stratul de celule din pereții ascului era diferit de cel al celorlalți membri ai familiei. De-abia în 1999 analizele filogenetice au arătat adevărul: C. geaster
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
asta plasează ascii în poziția optimă pentru împrăștierea sporilor. Hipoteciul este un strat subțire de hife strâns împletite care susține himeniul, iar sub hipoteciu se află excipulul, un strat gros de hife care nu sunt așa de strâns împletite. Această structură, similară parenchimului plantelor, dă țesutului o textură fibroasă. Diametrul hifelor din excipul este de 34 µm, iar cel al hifelor din hipoteciu este de 10-14 µm. La microscopul electronic, se pot vedea pe perișorii maro de la suprafață țepi conici. Așa-
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
µm. La microscopul electronic, se pot vedea pe perișorii maro de la suprafață țepi conici. Așa-numiții "fungi imperfecti" sau Deuteromycota sunt cei cărora le lipsește un stadiu sexuat în ciclul de viață și se reproduc asexuat prin mitoză în niște structuri numite conidii. Uneori, stadiul sexuat (sau teleomorf) este identificat mai târziu și între specii este stabilită o relație de anamorf-teleomorf. Codul Internațional de Nomenclatură pentru Alge, Fungi și Plante permite recunoașterea a două sau mai multe nume științifice pentru o
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]
-
de Nomenclatură pentru Alge, Fungi și Plante permite recunoașterea a două sau mai multe nume științifice pentru o ciupercă, unul pentru anamorf și celălalt pentru teleomorf. În 2004, oamenii de știință au raportat o relație între "C. geaster" și niște structuri ca niște smocuri maro care cresc pe lemnul putred. Comparându-le o parte din ADN-ul ribozomal, au stabilit o legătură filogenetică între "Chorioactis" și ciuperca pe care au numit-o "Conoplea" aff. "elegantula". Dar nu au reușit să o
Chorioactis geaster () [Corola-website/Science/333096_a_334425]