34,048 matches
-
celor cinci ani de concentrare și război. Parcă-l vedeam pe Neculai Dadaci, vioristul companiei noastre, pe Boculei Vasile, cel Înalt și cuminte ca o fată, pe Aniculăiesii Ion, poetul unității, cel ce știa, după vorba lui, o mie de cântece toate de el făcute. Și de mulți alții mi-am amintit, prieteni vechi, oameni simpli cu inimile de aur, stâlciți de branduri sau rămași prin cimitire, În gropi comune peste care au trecut rânduri de vifore, au venit primăverile ca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
sau personalități din trecutul național), prin grosiera și vinovata deformare a realului social-politic s-au hărăzit de la sine uitării, putând fi luate în atenție numai ca mostre ale realismului socialist. Doar lirica erotică din Cupa cu garoafe (1960) sau din Cântece albe (1967), inflexiunile elegiace din Arbore neîmpăcat (1973) sau sonetele din Târziu (1980) izbutesc să contureze, în parte, o altă imagine poetului. Culegerile sale de articole, reportaje, note de călătorie, în care adesea e prezentă o acută tensiune pamfletară (caracteristică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
București, 1951; Zile slăvite, București, 1951; Față-n față, București, 1954; 600 de milioane de oameni liberi, București, 1954; Oamenii înving, București, 1955; Vă chem!, București, 1955; Versuri alese, București, 1955; Liberi și stăpâni, București, 1956; Țară minunată, București, 1956; Cântece de veghe, București, 1959; Oameni și căști, București, 1959; Cupa cu garoafe, București, 1960; Atenție - sens unic!, București, 1961; Și ziua ard stelele, București,1961; Un om și un frate, București, 1961; Fântâna soarelui, pref. Radu Popescu, București, 1963; Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
ard stelele, București,1961; Un om și un frate, București, 1961; Fântâna soarelui, pref. Radu Popescu, București, 1963; Poezii, București, 1963; Ce e tata?, București, 1964; Întoarcerea tinereții furate, București, 1964; Chipul fără noapte, București, 1965; Sărutul pământului, București, 1966; Cântece albe, București, 1967; Versuri, București, 1968; Iarba de aur, București, 1969; Câte două cuvinte de ținut minte, București, 1970; Partea mea de lume, București, 1970; Sângele nostru de apoi, București, 1970; Iubire am scris, București, 1972; Arbore neîmpăcat, București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Gabriel Dimisianu, „Fântâna soarelui”, GL, 1963, 19; Ion I. Barbu, „Fântâna soarelui”, TR, 1963, 27; Camil Baltazar, „Fântâna soarelui”, IL, 1963, 7; George Muntean, „Întoarcerea tinereții furate”, CNT, 1965, 3; Camil Baltazar, „Chipul fără noapte”, RMB, 1965, 6537; Dumitru Micu, „Cântece albe”, GL, 1968, 15; Zaharia Sângeorzan, „Cântece albe”, CRC, 1968, 19; Dumitru Micu, „Versuri”, GL, 1968, 29; Haralambie Țugui, „Iarba de aur”, CRC, 1970, 11; George Muntean, „Dintr-un post de observație”, RL, 1976, 6; Lit. rom. cont., I, 227-230
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Ion I. Barbu, „Fântâna soarelui”, TR, 1963, 27; Camil Baltazar, „Fântâna soarelui”, IL, 1963, 7; George Muntean, „Întoarcerea tinereții furate”, CNT, 1965, 3; Camil Baltazar, „Chipul fără noapte”, RMB, 1965, 6537; Dumitru Micu, „Cântece albe”, GL, 1968, 15; Zaharia Sângeorzan, „Cântece albe”, CRC, 1968, 19; Dumitru Micu, „Versuri”, GL, 1968, 29; Haralambie Țugui, „Iarba de aur”, CRC, 1970, 11; George Muntean, „Dintr-un post de observație”, RL, 1976, 6; Lit. rom. cont., I, 227-230; Rotaru, O ist., III, 93-95; George Muntean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Și nu e puțin lucru, în condițiile în care (dincolo de momentele electorale, atunci când populismul socio-economic își face simțită prezența cu acuitate) în societatea românească actuală rămâne prezentă, fie numai într-un stadiu recesiv, o predispoziție deopotrivă culturală și ideologică pentru cântecul de sirenă al mirajului populist. Odată cu identificarea unei atari predispoziții devine inteligibilă, cred, și evoluția greoaie a procesului de democratizare în România postcomunistă. Chiar înțeles în sensul unui agent "democratizator" - așa cum propune și una dintre concluziile volumului de față, cel
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Ion de la Budăi pentru nepoțeii săi, Chișinău, 1957; Poem de primăvară, Chișinău, 1957; Legenda rândunicii, Chișinău, 1958; Pentru omul harnic, Chișinău, 1958; Cin’ le paște le cunoaște, Chișinău, 1959; Floare a pământului, Chișinău, 1960; Păcălici, Chișinău, 1960; Cu soarele și cântecul la drum, Chișinău, 1961; Doi rățoi și un cocoș, Chișinău, 1961; Hai, urcați-vă și voi, Chișinău, 1961; O vară la Nistru, Chișinău, 1961; Cine e harnic?, Chișinău, 1962; Odă entuziasmului, Chișinău, 1962; Cine l-a trezit pe urs?, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
harnic?, Chișinău, 1962; Odă entuziasmului, Chișinău, 1962; Cine l-a trezit pe urs?, Chișinău, 1963; Întâlnire cu dragostea, Chișinău, 1963; Ciuciulete Ghemotoc, Chișinău, 1964; Viteazul, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Aoleu, e primăvară, Chișinău, 1966; Mintea de pe urmă, Chișinău, 1966; Cântece de la mare, Chișinău, 1967; Drumul patimilor, Chișinău, 1968; Fantastic! Aventurile unui băiat pe Terra Ignota, Chișinău, 1968; Cel mai frumos anotimp, Chișinău, 1970; Curcubee, Chișinău, 1970; Vremea cireșelor, Chișinău, 1972; Cei șapte pitici și pădurea, Chișinău, 1972; Nașterea basmului, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
determină să traducă lirică populară românească pentru a o face cunoscută cititorilor din spațiul de cultură german. Materialul adunat cu prilejul fiecărei călătorii este selectat și tradus în volumul Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], tipărit în 1899. Baladele Miorița (Das Schäfchen) și Mănăstirea Argeșului (Negru Vodă und Manoli) sunt modele de referință în privința strădaniei de a respecta prozodia populară românească. Traducătorul a avut la dispoziție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
6/1890). Referitor la talentul lui F., L. V. Fischer scria: „Acesta a rezolvat cu multă pricepere problema de a rămâne fidel originalului în versificație și de a reda în același timp conținutul versurilor, ceea ce este deosebit de greu la tălmăcirea cântecelor populare, mai ales a celor românești. Tuturor acelora care doresc să cunoască cântecul popular românesc în deplina sa frumusețe, le putem recomanda cu căldură opera lui Franken.” Traduceri: Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
rezolvat cu multă pricepere problema de a rămâne fidel originalului în versificație și de a reda în același timp conținutul versurilor, ceea ce este deosebit de greu la tălmăcirea cântecelor populare, mai ales a celor românești. Tuturor acelora care doresc să cunoască cântecul popular românesc în deplina sa frumusețe, le putem recomanda cu căldură opera lui Franken.” Traduceri: Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], Gdansk, 1899. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
cântecelor populare, mai ales a celor românești. Tuturor acelora care doresc să cunoască cântecul popular românesc în deplina sa frumusețe, le putem recomanda cu căldură opera lui Franken.” Traduceri: Rumänische Volkslieder und Balladen, im Versmasse der Originaldichtungen übersetzt und erläutert [Cântece și balade românești, traduse în metru original și explicate], Gdansk, 1899. Repere bibliografice: Walter Engel, „Romänische Revue”. Studiu monografic și antologic, Timișoara, 1978, 42-43. A.Gț.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
suferit - Dvs. ați putut ușor dezlega de ce există o atât de mare putere de atracție și de afinitate între români, în decursul veacurilor - pe deasupra granițelor geografice efemere. Simțind și gândind la fel - cum reiese elocvent din sinteza asemănării variantelor de cântece și proverbe în diferite provincii, având o continuitate etnică și culturală - imperceptibilă pentru ochii noștri - formând o entitate fără pereche în lume - cu aceleași elemente de credință și superstiție, cu același cult al morților oglindit în pisanii, gropnițe și moghile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la „Vieața nouă” și la „Sburătorul” nu vine probabil dintr-o adeziune deplină la simbolism. Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Au rezultat cursuri universitare (Istoria literaturii române moderne, I-II, 1962-1976; Dimitrie Anghel, poetul, 1965, ș.a.) și contribuții monografice dedicate fie unei reviste precum „Dacia literară” (1974), fie unor scriitori - Vasile Alecsandri et le Félibrige, Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine” (1980), Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată (2001). Alte contribuții sunt incluse în volume colective: Culture et littérature roumaines (Montpellier, 1972), De la „Viața românească” la „Ethos” (1989), Scriitori români (analize literare) (1990) ș.a. Un complement adecvat îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
Tunique verte. Textul propriu-zis este însoțit de un florilegiu de versuri și de o anexă care include acte, documente și informații biobibliografice. Același interes pentru zone puțin cercetate ale vieții literare este vizibil și în Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”. Sunt urmărite aici, prin apelul la o documentație parțial nouă, istoricul mișcării felibrilor, ecourile trezite în lumea latină, relațiile dintre Alecsandri și poeții felibri, dar se face și un istoric al legăturilor culturale româno-franceze din secolul al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
I, vol. II, partea I-II, București, 1962-1976; Vasile Alecsandri et le Félibrige, Montpellier, 1972; Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași (în colaborare), București, 1972; „Dacia literară”. Destinul unei reviste, viața unei epoci literare, Iași, 1974; Vasile Alecsandri, poeții felibri și „Cântecul gintei latine”, Iași, 1980; Alice Călugăru. O poetă pe nedrept uitată, Iași, 2001. Ediții: „Dacia literară”, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, introd. edit., București, 1972; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voevod Viteazul, postfața edit., Iași, 1988; Elena Văcărescu, Romanul vieții mele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
unei epoci literare”, CL, 1974, 12; Despina Tomescu, „Dacia literară”. Destinul unei reviste, RITL, 1974, 3; Antoaneta Macovei, „Dacia literară”, AUI, t. XXI, filologie, 1975; Liviu Leonte, Raporturi culturale franco-române, CRC, 1980, 15; Valentin Tașcu, „Vasile Alecsandri, poeții felibri și «Cântecul gintei latine»”, ST, 1981, 3; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 336-337. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]
-
dulce minune...”, „Gândirea mea în versuri trecute-noată”, „Lume ce gândea în basme” ș.a. Înșiruirea este oarecum didactică; de altfel, volumul are la bază un curs universitar. Autorul încearcă, mai întâi, o definire a melancoliei, reținând formula poetului însuși: „Melancolia - cântecul sufletului și-al gândurilor.” Schițează o istorie a noțiunii, devenită o adevărată categorie culturală, începând de la Aristotel, trecând prin Renaștere până la filosofia lui Schopenhauer și afirmând că punctul culminant al melancoliei este de găsit în romantism, datorită slăbirii credinței. „Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
colaborare cu Dorli Blaga), Opere, I-VI, introd. edit., 1982-1997, Teatru, I-II, pref. edit., București, 1987, Poezii, pref. edit., București, 1992, Opera poetică, cuvânt înainte Eugen Simion, pref. edit., București, 1995, Opere, I, pref. edit., Chișinău, 1995, Hronicul și cântecul vârstelor, pref. edit., București, 1995; Vasile Alecsandri, Poezii, pref. edit., București, 1973; Tudor Vianu, Opere, VII-XIII, postfața edit., București, 1978-1987 (VII-XI, în colaborare cu Gelu Ionescu), Studii de filosofia culturii, pref. edit., București, 1982 (în colaborare cu Gelu Ionescu); Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
Munteanu, București, 1968; Poezii, pref. Șerban Cioculescu, București, 1968; Poezii, pref. Vladimir Streinu, București, 1970; Tachicardia di Atlante, postfață Carlo Bo și Roberto Sanesi, Milano, 1971; ed. (Migdalul înflorit a doua oară), București, 1972; Întâlniri cu scriitori italieni, București, 1972; Cântecele casei de sub pădure, București, 1973; Creioane colorate, cu ilustrații de Laurențiu Sârbu, București, 1974; Cântecul vremilor, București, 1975; Cloșca cu puii de aur și alte versuri (1934-1975), București, 1975; Materia literară și idealurile ei, București, 1976; Privește spre oraș, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Tachicardia di Atlante, postfață Carlo Bo și Roberto Sanesi, Milano, 1971; ed. (Migdalul înflorit a doua oară), București, 1972; Întâlniri cu scriitori italieni, București, 1972; Cântecele casei de sub pădure, București, 1973; Creioane colorate, cu ilustrații de Laurențiu Sârbu, București, 1974; Cântecul vremilor, București, 1975; Cloșca cu puii de aur și alte versuri (1934-1975), București, 1975; Materia literară și idealurile ei, București, 1976; Privește spre oraș, București, 1976; Expedițiile lui... Alexandra cea mică..., cu ilustrații de Ecaterina Draganovici, București, 1978; Versuri, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Ulici, „Migdalul înflorit a doua oară”, CNT, 1972, 39; Gheorghe Grigurcu, „Întâlniri cu scriitori italieni”, F, 1972, 10; Doinaș, Poezie, 98-105; Grigurcu, Teritoriu, 71-75; Ilie Constantin, „Migdalul înflorit a doua oară”, LCF, 1973, 1; Dana Dumitriu, Reîntoarcerile poeților: Dragoș Vrânceanu, „Cântecele casei de sub pădure”, RL, 1973, 32; Grigurcu, Idei, 109-115; Crohmălniceanu, Literatura, II, 508-509; Piru, Poezia, I, 144-148; Barbu, O ist., 98-100; Regman, Colocvial, 296-304; Vlaicu Bârna, Dragoș Vrânceanu, RL, 1977, 19; Eugen Jebeleanu, Buimacul frenetic, LCF, 1977, 32; Gheorghe Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
anumite condiții microclimatice. Care sunt factorii răspunzători de realizarea acestora ? - temperatura aerului, umezeala sa relativă (cantitatea de vapori de ap (cantitatea de vapori de apă a unui volum de aer d dat ce are o anumită temperatură); - prezența apei lichide (cântecul picăturilor din tavan, oglinda liniștită a băltirii apei pe podeaua peșterii, eventual susurul unui curs subteran de apă); - mi mișcarea aerului (curenții); - intensitatea lu luminii. Liliecilor le mai trebuie asperități care să le asigure suspendarea, acolo unde nu există șiroiri
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]