34,387 matches
-
Frunză (în rusă "Фрунзе", Frunze), este un oraș în Republica Moldova, în Raionul Ocnița. Este o stație de cale ferată pe tronsonul Ocnița - Moghilău. Este unul din cele mai "ruralizate" orașe din Moldova. Orașul Frunză este situat în partea de nord a Republicii Moldova la hotar cu Ucraina pe linia de cale ferată Ocnița - Moghilău-Podolsc. Orașul este amplasat la o distanța de 154 km de Chișinău și 11 km de orașul Ocnița, centru administrativ. Orășelul Frunză
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Frunză este situat în partea de nord a Republicii Moldova la hotar cu Ucraina pe linia de cale ferată Ocnița - Moghilău-Podolsc. Orașul este amplasat la o distanța de 154 km de Chișinău și 11 km de orașul Ocnița, centru administrativ. Orășelul Frunză este unul dintre cele mai tinere orașe din republică. Istoria sa începe în anul 1966 când lângă una dintre cele mai mari fabrici de zahăr din Republica Moldova încep să se construiască case de locuit. Însă statutul de localitate de tip
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Suprafața totală a localității este de 261 ha dintre care suprafața orașului este de 42,5 ha. Cea mai mare parte din teritoriul orașului este ocupat de terenurile destinate industriei - 98 ha. Localitatea practic nu dispune de terenuri agricole. Orașul Frunză este o localitate monoindustrială și economia lui se bazează pe fabrica de zahăr existentă în teritoriu. Baza economiei locale o formează industria alimentară, reprezentată de fabrica de zahăr și fabrica de producere a acidului citric. Datorită faptului că orașul Frunză
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Frunză este o localitate monoindustrială și economia lui se bazează pe fabrica de zahăr existentă în teritoriu. Baza economiei locale o formează industria alimentară, reprezentată de fabrica de zahăr și fabrica de producere a acidului citric. Datorită faptului că orașul Frunză este o localitate mică și are o economie monoindustrială în localitate este foarte mic numărul de întreprinzători. Principalii agenți economici care activează în teritoriu sunt societatea pe acțiuni „Frunză”. asociația de consum, gospodăria comunală locativă, precum și circa 10 societăți cu
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
și fabrica de producere a acidului citric. Datorită faptului că orașul Frunză este o localitate mică și are o economie monoindustrială în localitate este foarte mic numărul de întreprinzători. Principalii agenți economici care activează în teritoriu sunt societatea pe acțiuni „Frunză”. asociația de consum, gospodăria comunală locativă, precum și circa 10 societăți cu răspundere limitată. Lungimea totală a drumurilor este de 8 km dintre care 4 km sunt drumuri de importanță națională și restul 4 km de importanță locală. Prin oraș trece
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
circa 10 societăți cu răspundere limitată. Lungimea totală a drumurilor este de 8 km dintre care 4 km sunt drumuri de importanță națională și restul 4 km de importanță locală. Prin oraș trece calea ferată Chișinău-Ocnița. Populația totală a orașului Frunză este de 2.000 persoane, dintre care 1.100 sau 55% sunt ucraineni, apoi moldoveni și ruși. Restul 2% din populație fac parte din alte minorități naționale. Majoritatea populației este ocupată în industrie. Sistemul de învățământ și cultură al orașului
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
foametea din 1947. Puterea Sovietică, declarată putere a muncitorilor și țăranilor, a confiscat fără scrupule toate rămășițele de pâine din anii precedenți. După mărturisirile martorilor oculari oamenii au mâncat nu numai turte de lobodă, dar și urzică, cioroi, câini, mălai, frunză verde de vie etc. Alții ca să supraviețuiască strângeau buruiene, le amestecau cu tescovină, coceau turte și le mâncau. Unii plecau prin Polonia și vindeau lucruri care le mai aveau prin casă pentru a salva familiile de foame. După datele martorilor
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
aproape patru secole, cel mai important de acest fel din sud-estul Transilvaniei. Specifice acesteia sunt motivele stelare și cele în spirală, pe fundal alb și conturate cu nuanțe închise de albastru. Blidele au o margine ușor ondulată și decorată cu frunze de salcâm. Centrul de ceramică de la Brașov s-a remarcat prin vasele de tip amforoid, cănile de vin și de breaslă, cănile drepte sau tronconice pentru bere, blidele și castroanele produse aici. Motivele specifice acestei ceramici sunt în special laleaua
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Iași", să nu se împotrivească ca Maria să facă teatru. Din clipa aceea teatrul a prins-o în mrejele ei, după mărturiile artistei. În anul 1905 a făcut un alt turneu, cu Petre Sturdza - jucând în piesa lui Giacosa, "Ca frunzele" - și apoi cu Petre Liciu. Renunță la Facultatea de Drept. În anul 1906 dă examenul de absolvire a Conservatorului cu "Fedra". În primăvara aceluiași an, Maria acceptă, la îndemnul profesoarei sale, propunerea pe care i-o făcuse scriitorul Haralamb Lecca
Maria Filotti () [Corola-website/Science/306282_a_307611]
-
ul, științific "Populus" L., este un gen de arbori din categoria foioaselor (arbori ale caror frunze cad toamna). ii pot atinge înălțimea de 35-40 m. Plopul are cca. 50 de varietăți răspândite în emisfera nordică. În Europa centrală și răsăriteană sunt mai răspândiți plopul negru (Populus nigra), plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
plopul argintiu (Populus alba), plopul tremurător (Populus tremula) și plopul cenușiu (Populus canescens), existând și o serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei. Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
serie de hibrizi în pepinierele de pomi unde apare frecvent (Populus canadensis) care în prezent este atacat masiv de o ciupercă parazită (Marssonina brunnea). Frunzele capătă culoarea galbenă înainte de a cădea în timpul toamnei. Iarna, mai ales când arborele a pierdut frunzele, se poate observa tulpina dreaptă a plopului, pentru care motiv a fost plantat pe marginea drumurilor ce alcătuiesc aleile de plopi. Arborii cresc repede, au un lemn moale, nu suferă prea mult dacă s-au rupt sau au fost tăiate
Plop () [Corola-website/Science/306294_a_307623]
-
se află pârâul Filioara cu pâlcuri de răchitișuri și mici mlaștini. În jur sunt pajiști. La asfințit se poate admira sub lumina razelor de soare “văzduhul tămâiet” descris de Mihai Eminescu în "Călin - file de poveste". Toamnă odată cu schimbarea culorii frunzelor peisajele au culori care fac peisajul să pară de poveste. Codrii de Argint sunt situați pe teritoriul comunei Agapia lângă sediul Ocolului Silvic Văratec, reprezentând un arboret de mesteacăn având arborii cei mai bătrâni cu vârsta de peste 100 ani, fiind
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:brânca sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:brânca sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de stâncărie e specifică stâncăriilor de granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
familia Asparagaceae, subfamilia Agavoideae. Acest gen cuprinde circa 40 - 50 de specii, vivace, originare din America de Nord, America Centrală și Indiile de Vest. are o tulpină caracteristică, lemnoasă, groasă și aspră, la extremitatea căreia se formează una sau mai multe rozete de frunze. În mediul natural atinge chiar 12 m înălțime. Originară din America Centrală (Mexic și Guatemala), Yucca era folosită de populația maya în urmă cu 2000 de ani ca medicament și hrană. Indienii consideră Yucca cel mai frumos arbust al pustiurilor, îl
Yucca () [Corola-website/Science/306353_a_307682]
-
(numită și Arborele de săpun) crește în deșerturile Americii de Nord și Sud, Sonora și Chihuahua, Texas, New Mexico, Arizona și în nordul Mexicului. este o plantă înaltă de 3-5,5m cu frunze asemănătoare palmierilor cu mențiunea că frunzele verzi ale Yucca elata sunt mai lungi, cu aspect triunghiular. Yucca elata se mai numește și "arborele de săpun". Această denumire provine de la faptul că în interiorul rădăcinilor se găsește o substanță asemănătoare săpunului. Această
Yucca elata () [Corola-website/Science/306380_a_307709]
-
(numită și Arborele de săpun) crește în deșerturile Americii de Nord și Sud, Sonora și Chihuahua, Texas, New Mexico, Arizona și în nordul Mexicului. este o plantă înaltă de 3-5,5m cu frunze asemănătoare palmierilor cu mențiunea că frunzele verzi ale Yucca elata sunt mai lungi, cu aspect triunghiular. Yucca elata se mai numește și "arborele de săpun". Această denumire provine de la faptul că în interiorul rădăcinilor se găsește o substanță asemănătoare săpunului. Această substanță este folosită ca înlocuitor de
Yucca elata () [Corola-website/Science/306380_a_307709]
-
numește și "arborele de săpun". Această denumire provine de la faptul că în interiorul rădăcinilor se găsește o substanță asemănătoare săpunului. Această substanță este folosită ca înlocuitor de săpun. Planta este folosită și ca aliment pentru animale în caz de urgență. Din frunzele ei localnicii împletesc coșuri. Yucca este de asemenea un element decorativ pentru numeroase grădini din America. Yucca este o plantă care se adaptează la orice condiții meteorologice și de aceea poate fi întâlnită aproape oriunde. Yucca elata este folosită și
Yucca elata () [Corola-website/Science/306380_a_307709]
-
secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar și de băieți, sub 14 ani. Alaiul e alcătuit dintr-un număr variabil de personaje, dintre care cel puțin una-două trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate și apoi înfășurate în frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boz era legată deasupra capului cu cotoarele în sus și acoperea tot corpul ca un con de verdeață. Rămurelele erau împestrițate cu panglici roșii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori și haine vechi ceea ce leagă obiceiul de cultul morților. După ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi își aruncă pe apă și veșmintele din frunze. Pe lângă forma românească, "Paparudă", și cea aromână, "Pirpiruna", este înregistrată forma bulgară "Perperuda" (obicei bulgar în timp de secetă) și, totodată, se găsesc consemnate, dialectal, formele sârbo-croate "Perperuna", "Perepuna", "Peperuna" și slavonul "prporuše". Cu privire la etimologia formelor bulgare și sârbo-croate, Gieysztor
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
cu inflorescențe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lânos - păroase.. Dacă în România planta ajunge doar până la înălțimea de maximum 20 cm, ea poate crește în alte țări până la 50 - 80 cm. Inflorescența este îmbrăcată cu frunze păroase, unele mai mari, altele mai mici și care iau forma unei steluțe.Aceasta este formată până la zece inflorescențe cu numeroase și minuscule flori, încadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau întregului ansamblu înfățișarea unei flori. Planta este
Floarea-reginei () [Corola-website/Science/306428_a_307757]
-
în "euro", fără limită de timp. În amintirea "Deutsche Mark", monedele cu valorile nominale de 1 și 2 euro au păstrat vulturul german pe fața națională, în timp ce monedele germane cu valori nominale de 1, 2 și 5 eurocenți au păstrat frunza de stejar care figura pe pfenigi.
Marcă germană () [Corola-website/Science/306436_a_307765]
-
000 dolari SUA. Covoarele din Herăt, sau cele cu un desen similar fabricate în Lahore și Agra (India), sunt cele mai numeroase în colecțiile occidentale. Se caracterizează printr-un câmp roșu cu ornamente de viță de vie și arbori cu frunze de culoare verde întunecat sau cu margini albastre. Cele șapte clase de covoare de Kermán au fost definite de către May Beattie. Ea a identificat structura sa unică și a denumit-o „tehnica vasului”. Tipurile de covoare din acest grup includ
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]