36,388 matches
-
când cineva înregistrează unul dintre aceste cântece, sunt plătit. De fiecare dată când cineva interpretează unul dintre aceste cântece la radio, sau în concerte, sunt plătit.” Vorbele lui McCartney i-au influențat ulterior decizia lui Jackson de a achiziționa catalogul muzical Northern Songs în 1985. McCartney a cântat la diverse instrumente în „Say Say Say”, inclusiv la instrumente de percuție, sintetizator, chitară și chitară bas. La muzicuță a cântat Chris Smith, iar la chitară ritmică David Williams. Inginerul de sunet a
Say Say Say () [Corola-website/Science/326557_a_327886]
-
corecteze greșelile. Jackson a adăugat că el și McCartney au lucrat în mod egal, declarând că „Paul nu a fost niciodată nevoit să mă care după el în studio.” „Say Say Say” este clasificat ca un cântec pop pe partitura muzicală publicată pe Musicnotes.com de Alfred Music Publishing. Versurile piesei reflectă încercarea de a „recâștiga” afecțiunea unei fete; "Desert News" a considerat că piesa este „un fel de cântec de dragoste”. După lansarea albumului "Thriller" și o mare parte din
Say Say Say () [Corola-website/Science/326557_a_327886]
-
platină de Recording Industry Association of America. McCartney a promovat „Say Say Say” atât cu albumul "Pipes of Peace "din 1983, cât și cu "All the Best!" din 1987. „Say Say Say” a avut parte de recenzii mixte de la criticii muzicali. Anthony Violanti de la "The Buffalo News" a numit-o piesa cu cele mai proaste versuri din anul 1983, în timp ce "Lexington Herald-Leader" a declarat într-o recenzie a albumului "Pipes of Peace" că, lăsând la o parte „Say Say Say” și
Say Say Say () [Corola-website/Science/326557_a_327886]
-
este una bună, în ciuda difuzărilor ei ad nauseam. "Desert News" a declarat că piesa are un „hook plăcut, de maestru”. Într-o recenzie publicată în "Rolling Stone", cântecul a fost descris ca „o experiență dance binevoitoare, dar totodată ștearsă”. Criticul muzical Nelson George a declarat că „Say Say Say” nu ar fi „meritat să aibă atâtea difuzări fără McCartney și Jackson”. Salon.com a descris ulterior cântecul ca un duet „plin de energie”. În revista online s-a concluzionat că McCartney
Say Say Say () [Corola-website/Science/326557_a_327886]
-
Say Say” pe locul 22 într-un clasament al celor mai bune duete din toate timpurile. Autorul a comentat că piesa a fost „o adevărată fantezie a falsetului” și că „este încă emoționant să auzi vocile celor doi făcând armonii muzicale pe refren”. În 2005, muzicienii olandezi de la Hi Track au folosit o parte din cântecul „Say Say Say” pe discul single de debut, „Say Say Say (Waiting 4 U)”. Piesa conținea vocea lui Jackson de pe înregistrarea originală, plus cântecul „Baby
Say Say Say () [Corola-website/Science/326557_a_327886]
-
a sporit interesul pentru muzică Deoarece Chrisye își dorea să cânte la un instrument, tatăl lui i-a cumpărat o chitară; Chrisye a ales chitara bas, considerând că este cea mai ușor de stăpânit. Întrucât nu știau să citească partituri muzicale, Chrisye și Joris au învățat să cânte acompaniind înregistrările tatălui lor și cântecele de la radio. După un timp au început să cânte la evenimentele școlare, vocalistul fiind Chrisye. Pe parcursul acestei perioade, acesta a început să fumeze la școală; când a
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
an, aducând în atenția publicului muzica indoneziană și cântece preluate de la Procol Harum, King Crimson, Emerson, Lake & Palmer, Genesis și Blood, Sweat & Tears. Cu toate că Chrisye era nemulțumit că nu se poate exprima pe deplin prin preluări, și-a continuat cariera muzicală. La întoarcerea în Indonezia de la finalul anului 1973, Gauri și fratele său, Keenan, l-au prezentat pe Chrisye compozitorului Guruh Sukarnoputra, fiul fostului președinte Sukarno. Întrucât frații Nasution lucrau cu Guruh pentru următorul lor proiect, Chrisye a început să compună
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
critic și comercial. Discutând cu alți interpreți despre recepția albumului, Chrisye a spus că de vină pentru eșecul albumului este similaritatea acestuia cu "Badai Pasti Berlalu". Drept urmare, după o perioadă de contemplare, acesta a început să se îndrepte către genuri muzicale diferite. În același an, pe 5 mai, s-a aflat pe panoul concursului organizat de Prambors Radio. După ce a decis că piesele pop romantice influențate de muzica ușoară i s-ar potrivi cel mai bine, Chrisye a început înregistrările pentru
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
foarte rar întâlniri. La începutul anului 1981, însă, a început să se vadă cu secretara lui Guruh Sukarnoputra, Gusti Firoza Damayanti Noor (Yanti). Yanti, de origini dayak și minang, fusese cântăreață în trecut și venea dintr-o familie cu înclinații muzicale; discuta adeseori cu Chrisye despre muzică, în timp ce îl aștepta pe Guruh, iar Chrisye o întâlnea adesea când aceasta își vizita fratele, Raidy, cu care el era prieten. Când ea s-a mutat în Bali pentru a lucra la un hotel
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
Nurraisa. În ciuda succesului trilogiei, Chrisye și familia sa au continuat să aibă probleme financiare; de două ori, au fost nevoiți să vândă mașina familiei pentru a obține bani. Acest lucru l-a convins pe Chrisye să se retragă din industria muzicală. În 1988, Chrisye a înregistrat "Jumpa Pertama" ("Prima întâlnire"), iar în anul ce a urmat a lansat "Pergilah Kasih" ("Pleacă, dragă"). A declarat ulterior că albumul, cu montajul realizat de Younky Suwarno, a avut „o frumoasă atingere”. Cântecul din titlu
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
luni de înregistrare; videoclipul piesei ce poartă titlul albumului a fost și el difuzat pe MTV Asia de Sud-Est. Cu toate că "Sendiri Lagi" a fost primit cât se poate de bine, la începutul anilor 1990 Chrisye a început să fie presat de industria muzicală tot mai orientată vizual și de apariția multor tinere talente. A început din nou să-și dorească să părăsească industria muzicală, simțind că deja „a atins limita finală”. În ciuda spuselor lui Yanti cum că numeroși interpreți își continuă cariera și
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
fost primit cât se poate de bine, la începutul anilor 1990 Chrisye a început să fie presat de industria muzicală tot mai orientată vizual și de apariția multor tinere talente. A început din nou să-și dorească să părăsească industria muzicală, simțind că deja „a atins limita finală”. În ciuda spuselor lui Yanti cum că numeroși interpreți își continuă cariera și după vârsta de șaizeci de ani, Chrisye a observat că din ce în ce mai mulți sunt dați la o parte de interpreți recent lansați
Chrisye () [Corola-website/Science/326556_a_327885]
-
care are sediul în Locri, Calabria. Transmisia Studioului 54 Network este recepționată în nouă provincii din cinci regiuni aflate în sudul Italiei (Messina, Reggio Calabria, Vibo Valentia, Catanzaro, Crotone, Lecce, Potenza, Salerno). Programul radioului constă în transmiterea unor hit-uri muzicale și a informațiilor în timp real, acestea fiind actualizate de 28 de ori pe zi. <br clear=all> Memmo Minniti, Tommaso Massara, Clementina Parretta, Enzo Gatto, Francesca Ritorto, Pino Martelli, Espedita Rechichi, Sergio Minniti, Gianluca Laganà, Rossana Pedullà, Ugo La
Radio Studio 54 Network () [Corola-website/Science/326581_a_327910]
-
Aceasta a fost ultima serie din rândul celor sistematizate. Din seria E F fac parte fotodiscurile produse de Electrecord la sfâșitul anilor șaizeci și de-a lungul deceniului următor. Formatul ales de casa românească de discuri era cel de carte poștală muzicală. Astfel, pe fața fotodiscului erau tipărite ilustrate în culori conținând imagini din București, iar pe verso se afla înregistrarea unui singur cântec, gravată cu șanț microrilă de 17 cm diametru (ca la discurile din seria E‗C). Împrejurul șanțurilor erau
Catalogul Electrecord () [Corola-website/Science/326573_a_327902]
-
lui Korngold. Totuși, faima concertului, combinată cu asocierea lui Korngold cu muzica de film de la Hollyood, i-au acoperit faima lucrărilor concertistice pe care Korngold le-a compus înainte de venirea sa în Statele Unite. Deși Korngold este creditat pentru introducerea limbajului muzical sofisticat în peisajul muzical de la Hollywood, s-a întâmplat și un aspect invers. Ca și în celelalte lucrări compuse pentru sala de concert, concertul pentru vioară preia material tematic din coloanele sale sonore în fiecare din cele trei părți.
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]
-
concertului, combinată cu asocierea lui Korngold cu muzica de film de la Hollyood, i-au acoperit faima lucrărilor concertistice pe care Korngold le-a compus înainte de venirea sa în Statele Unite. Deși Korngold este creditat pentru introducerea limbajului muzical sofisticat în peisajul muzical de la Hollywood, s-a întâmplat și un aspect invers. Ca și în celelalte lucrări compuse pentru sala de concert, concertul pentru vioară preia material tematic din coloanele sale sonore în fiecare din cele trei părți.
Concertul pentru vioară (Korngold) () [Corola-website/Science/326583_a_327912]
-
sunt singurele traductoare supuse acestui efect. Doză magnetică a pickup-ului poate face același lucru, de obicei în gamă de frecvență joasă, sub 100 Hz, fapt manifestat că un huruit ușor. Jimi Hendrix a contribuit la dezvoltarea și utilizarea controlată și muzicală a reacției audio în chitară electrică, iar mai tarziu Brian Maywas a fost un susținător celebru al acestei tehnici. În mod similar, dacă o cameră video este îndreptată spre un ecran de monitor care afișează semnalul captat de acea cameră
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
după un scenariu scris de Paul Guay și Stephen Mazur și avându-l în rolul principal pe Jim Carrey. Carrey a fost nominalizat la Premiul Globul de Aur (1997) pentru cea mai bună interpretare a unui actor într-un film (muzical/comedie). Acest film este al doilea din cele trei filme la care au colaborat Carrey și Shadyac, primul fiind "" și al treilea fiind "Dumnezeu pentru o zi". Este, de asemenea, a doua dintre cele trei colaborări între Guay și Mazur
Mincinosul mincinoșilor () [Corola-website/Science/326617_a_327946]
-
cincilea album al lor, în martie 2016, pentru a urma cariere solo. În 2010 Niall Horan, Zayn Malik, Liam Payne, Harry Styles și Louis Tomlinson au participat în calitate de candidați solo la audițiile pentru cel de-al șaptelea sezon al concursului muzical britanic "The X Factor". Nereușind să treacă în categoria „Băieți” în „casele juriului”, Ulterior, grupul s-a reunit timp de două săptămâni pentru a se cunoaște reciproc și a repeta. Harry Styles a sugerat numele „One Direction”. Primul cântec pe
One Direction () [Corola-website/Science/326612_a_327941]
-
iar printre producătorii cu care au colaborat s-au numărat Carl Falk, Savan Kotecha, Steve Mac, Rami Yacoub și alții. Lansat în septembrie 2011, discul single de debut al formației, „What Makes You Beautiful”, a ocupat primul loc în clasamentul muzical britanic, devenind totodată cel mai precomandat single din istoria companiei Sony Music Entertainment. Următoarele discuri single, „Gotta Be You” și „One Thing”, s-au clasat de asemenea în primele zece locuri ale clasamentului muzical britanic. În noiembrie 2011 formația a
One Direction () [Corola-website/Science/326612_a_327941]
-
a ocupat primul loc în clasamentul muzical britanic, devenind totodată cel mai precomandat single din istoria companiei Sony Music Entertainment. Următoarele discuri single, „Gotta Be You” și „One Thing”, s-au clasat de asemenea în primele zece locuri ale clasamentului muzical britanic. În noiembrie 2011 formația a semnat un contract cu casa de discuri Columbia Records pentru America de Nord. Steve Barnett, copreședintele Columbia Records, a declarat că nu a fost o decizie dificilă să semneze cu One Direction: „Alți artiști din acea
One Direction () [Corola-website/Science/326612_a_327941]
-
succesul său în rândul adolescenților, primul lor album de studio, "Up All Night", a fost lansat la nivel global la începutul anului 2012. Acesta a devenit cel mai rapid vândut album de debut din 2011 din Regatul Unit, dominând topurile muzicale din șaisprezece țări. Albumul a ocupat prima poziție în "Billboard" 200, One Direction devenind prima formație britanică din istoria clasamentului care obține primul loc cu albumul de debut. Pentru această performanță ei au intrat în "Guinness World Records". "Up All
One Direction () [Corola-website/Science/326612_a_327941]
-
aprilie-iulie 2012. Turneul a cuprins 62 de concerte, reprezentând un succes atât din punct de vedere critic, cât și comercial. În mai 2012 a fost lansat un DVD care conține înregistrarea unui concert din timpul turneului, ""; acesta a dominat topurile muzicale din douăzeci și cinci de țări și a fost vândut în peste 1 milion de copii până în august 2012. Prima carte autorizată despre One Direction, "Dare to Dream: Life as One Direction", a fost publicată în SUA pe 22 mai 2012, fiind
One Direction () [Corola-website/Science/326612_a_327941]
-
succes” compozitori să concureze pentru formarea albumului. În mai 2012 One Direction a început înregistrarea acestuia în Stockholm, Suedia. Principalul single, „Live While We're Young”, lansat în septembrie 2012, s-a clasat în primele zece locuri ale principalelor clasamente muzicale din lume și a înregistrat în SUA cea mai mare cifră de vânzări din prima săptămână de deschidere pentru o piesă a unui artist străin. Datorită faptului că albumul și cel de-al doilea single, „Little Things”, au debutat simultan
One Direction () [Corola-website/Science/326612_a_327941]
-
unde a câștigat nou-creatul Premiu pentru Succes Global. În plus, Official Charts Company a raportat că One Direction a vândut 2.425.000 de discuri în Regatul Unit până în februarie 2013. Trupa a pornit în cel de-al doilea turneu muzical internațional în februarie 2013, numit Take Me Home Tour. Acesta constă în peste 100 de concerte în Europa, America de Nord și Australasia. În Australia și Noua Zeelandă, toate cele 190.000 de biletele vândute au adus încasări de 15,7 milioane USD
One Direction () [Corola-website/Science/326612_a_327941]