35,703 matches
-
și punctul de vedere al unora dintre instanțele din circumscripția sa. La nivelul Secției penale a Tribunalului Iași a fost identificată Decizia penală nr. 364/CJ pronunțată în Dosarul nr. 24.710/245/2015, din considerentele căreia rezultă că interpretarea noțiunii de "hotărâre penală" este concordantă cu cea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în jurisprudența sa, prin care s-a stabilit că aceasta nu se referă numai la hotărârile judecătorești, ci și la actele altor autorități judiciare sau
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
Judecătoriei Pașcani a fost identificată o singură hotărâre care a avut în vedere această chestiune de drept. Judecătoria Iași - Secția penală a comunicat că nu are jurisprudență în materie, iar punctul de vedere al magistraților a fost în sensul că noțiunea de "hotărâre penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre, indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, dacă aceasta ar putea fi apreciată
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
contravențională a persoanei, trimisă mai apoi în judecată întrun proces penal pentru aceeași faptă. 9. Opinia exprimată de judecătorii din cadrul secțiilor penale ale Curții de Apel Pitești și instanțelor judecătorești din circumscripția teritorială a acesteia a fost în sensul că noțiunea de "hotărâre penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, cu condiția ca fapta care a
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
consfințește principiul "ne bis in idem", se impune a se verifica pentru fiecare speță în parte dacă sancțiunea aplicată îndeplinește criteriile stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a fi considerată o sancțiune de natură penală, care este o noțiune autonomă, conform jurisprudenței Curții. Judecătoria Reghin a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Codul de procedură penală, nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când față de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
aceeași faptă, ci este necesar a se avea în vedere caracterul și natura hotărârii pronunțate, caracter analizat prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Judecătoria Odorheiu Secuiesc s-a raliat opiniei completului Curții de Apel Brașov în sensul că noțiunea de "hotărâre penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre, indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, dacă aceasta ar putea fi apreciată
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
vedere doar hotărârile pronunțate în materie penală față de o persoană pentru aceeași faptă, indiferent de încadrarea juridică dată faptei. S-a apreciat că aceasta rezultă și din interpretarea prevederilor art. 6 din Codul de procedură penală, care face referire la noțiunea de hotărâre penală definitivă în accepțiunea dreptului intern, precum și din dispozițiile art. 52 alin. (3) din Codul de procedură penală în care se arată că hotărârile definitive ale altor instanțe decât cele penale asupra unor chestiuni prealabile în procesul penal
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
sancțiunea are un caracter penal, respectiv calificarea juridică a faptei, natura infracțiunii, natura și gradul de severitate a sancțiunii ce poate fi aplicată persoanei. În consecință, judecătorii de la Judecătoria Reșița au apreciat că, cel puțin în materie contravențională și fiscală, noțiunea de "hotărâre penală" prevăzută de art. 6 din Codul de procedură penală este aplicabilă. 14. Curtea de Apel București a arătat, în opinia majoritară, următoarele: Articolul 4 al Protocolului 7 al Convenției consacră "dreptul de a nu fi judecat sau
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
adițional nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Gradinger vs Austria, Haarvig vs Norvegia, Manasson vs Suedia, Anghel c. României și Tsonyo Tsonev c. Bulgariei etc.), Curtea de la Strasbourg statuând cu valoare de principiu că noțiunea de procedură penală utilizată în acest articol trebuie să fie interpretată în lumina principiilor generale cu privire la termenii de acuzație în materie penală și pedeapsă din art. 6 și 7 ale Convenției, astfel cum au fost definiți de Curte. Sintagma "când
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
este relativ redusă. Astfel: 1. Curtea de Apel Alba Iulia a comunicat Decizia penală nr. 1.209 din 2 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 1.096/298/2011 (instanță de fond Judecătoria Sebeș), în care instanța a apreciat că noțiunea de "hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală reprezintă orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfințește principiul "ne bis in idem", are în vedere doar hotărârile pronunțate în materie penală față de o persoană pentru aceeași faptă - indiferent de încadrarea juridică dată faptei - sau noțiunea de "hotărâre penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, daca aceasta ar putea fi apreciată
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfințește principiul "ne bis in idem", are în vedere doar hotărârile pronunțate în materie penală față de o persoană pentru aceeași faptă - indiferent de încadrarea juridică dată faptei - sau noțiunea de "hotărâre penală" este folosită de legiuitor în sens larg, prin ea înțelegându-se orice fel de hotărâre indiferent de materia în care se pronunță și de procedura după care s-a judecat cauza, dacă aceasta ar putea fi apreciată
DECIZIE nr. 8 din 30 martie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: dacă sintagma "când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică" folosită de legiuitor în cuprinsul art. 6 din Codul de procedură penală, care consfinţeşte principiul "ne bis in idem". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272450_a_273779]
-
în Dosarul nr. 1.937/95/2015/a1, anexată în copie. Discutabilă este modalitatea de înscriere a creanței cuprinse în titlul executoriu contestat (sau partea de creanță contestată), respectiv cu caracter provizoriu sau sub condiție suspensivă. Legea insolvenței nu definește noțiunile de "creanță provizorie", respectiv "creanță sub condiție", însă referiri la creanțele nescadente sau sub condiție se găsesc în art. 102 alin. (4) din Legea nr. 85/2014 , care prevede: "creanțele nescadente sau sub condiție la data deschiderii procedurii vor fi
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
ale Legii nr. 85/2014 , s-a confirmat o orientare jurisprudențială anterioară, tranșând astfel practica neunitară [de exemplu, dispozițiile art. 169 alin. (1) lit. d) privitor la prezumția relativă de săvârșire a faptei, art. 5 alin. (1) pct. 20 în privința noțiunii de "creanță certă" etc.]. Prin urmare, se consideră că și în condițiile art. 105 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2014 , administratorul/lichidatorul judiciar nu are atribuția de a verifica creanțe bugetare constatate prin titluri executorii contestate în
DECIZIE nr. 11 din 18 aprilie 2016 cu privire la modul de interpretare a art. 105 alin. (1) şi (2) şi art. 106 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272502_a_273831]
-
la art. 101 alin. (1) și (3) din legea criticată, arată că Legea fundamentală prevede doar modalitatea de alegere a Președintelui României, iar nu și a altor organe reprezentative. Potrivit opiniei exprimate, în motivarea excepției se face o confuzie între noțiunea de "organ reprezentativ" (care reprezintă o colectivitate și acționează în numele ei) și reprezentativitatea mai mare sau mai mică a unui scrutin. Alegeri cu un tur de scrutin se organizează și în alte state, fiind date ca exemple în acest sens
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
fondatori și susținători. Curtea a re��inut că "dacă legislațiile altor state prevăd condiția depunerii, la înregistrarea partidului politic, a unei liste cu un anumit număr de semnături ale susținătorilor/adepților/simpatizanților, legiuitorul român a impus semnarea de către membrii fondatori, noțiune mult mai restrictivă, deoarece, până la înregistrarea partidului, o persoană poate susține înființarea mai multor partide, care până la înregistrare nu există, din punct de vedere juridic, ca partide politice și deci nu pot avea membri, în timp ce aceeași persoană nu poate avea
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]
-
de soluții care au ca scop principal să permită autorităților contractante să furnizeze sau să exploateze rețele publice de comunicații electronice ori să furnizeze către public unul sau mai multe servicii de comunicații electronice. ... (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), noțiunile rețea publică de comunicații electronice și serviciu de comunicații electronice au înțelesurile prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 9 și 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016(*actualizată*) privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272457_a_273786]
-
fac obiectul codurilor CPV 75250000-3, 75251000-0, 75251100-1, 75251110-4, 75251120-7, 75252000-7, 75222000-8, 98113100-9 și 85143000-3, cu excepția serviciilor de ambulanță pentru transportul pacienților; ... i) servicii de transport public de călători feroviar sau cu metroul. ... (2) În sensul alin. (1) lit. b): ... a) noțiunile serviciu media audiovizual și furnizor de servicii media au înțelesurile prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 1 și 12 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare; ... b) noțiunea program cuprinde atât programele având înțelesul prevăzut
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016(*actualizată*) privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272457_a_273786]
-
În sensul alin. (1) lit. b): ... a) noțiunile serviciu media audiovizual și furnizor de servicii media au înțelesurile prevăzute la art. 1 alin. (1) pct. 1 și 12 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare; ... b) noțiunea program cuprinde atât programele având înțelesul prevăzut la art. 1 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare, incluse într-un serviciu de programe de televiziune, cât și programele incluse într-un serviciu de
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016(*actualizată*) privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272457_a_273786]
-
art. 1 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare, incluse într-un serviciu de programe de televiziune, cât și programele incluse într-un serviciu de programe de radiodifuziune și materialele pentru programe, iar noțiunea material pentru programe are același înțeles cu noțiunea program. ... (3) Serviciile juridice care fac obiectul alin. (1) lit. d) sunt următoarele: a) asistența și reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016(*actualizată*) privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272457_a_273786]
-
nr. 504/2002 , cu modificările și completările ulterioare, incluse într-un serviciu de programe de televiziune, cât și programele incluse într-un serviciu de programe de radiodifuziune și materialele pentru programe, iar noțiunea material pentru programe are același înțeles cu noțiunea program. ... (3) Serviciile juridice care fac obiectul alin. (1) lit. d) sunt următoarele: a) asistența și reprezentarea unui client de către un avocat în sensul prevederilor Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare
LEGE nr. 98 din 19 mai 2016(*actualizată*) privind achiziţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272457_a_273786]
-
se poate deduce ce atingere se aduce valorii sociale ocrotite, și anume bunei desfășurări a activității de serviciu sau intereselor legale ale unei persoane, în condițiile în care toate atribuțiile sunt exercitate în mod corect. Lipsa unei definiții coerente a noțiunii de conflict de interese, precum și contradicțiile existente între Codul penal și Legea nr. 161/2003 sporesc lipsa de previzibilitate a normelor de lege criticate. 6. În continuare arată că textele de lege criticate consacră o prezumție absolută de vinovăție, pentru
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
Constituție, a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dacă o noțiune sau un termen nu sunt consacrate sau pot avea înțelesuri diferite, semnificația acestora în context se stabilește prin actul normativ care le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devin obligatorii pentru actele normative din
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
obligatorii pentru actele normative din aceeași materie. În același sens, prin Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 31, Curtea Constituțională a statuat că o noțiune legală poate avea un conținut și înțeles autonom diferit de la o lege la alta, cu condiția ca legea care utilizează termenul respectiv să îl și definească. 18. Referitor la dispozițiile de lege criticate, Curtea observă că infracțiunea de conflict de
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
subiectivă a infracțiunii. În acest context, referitor la subiectul activ al infracțiunii de conflict de interese, Curtea remarcă că atât în reglementarea Codului penal din 1969, cât și în noua reglementare, acesta este calificat, și anume funcționarul public. Privitor la noțiunea de funcționar public, Curtea, prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, făcând referire la Codul penal din 1969, a reținut că semnificația din dreptul penal
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
public, Curtea, prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, făcând referire la Codul penal din 1969, a reținut că semnificația din dreptul penal a acestei noțiuni nu este echivalentă cu cea de funcționar din dreptul administrativ. Așa cum s-a arătat și în literatura juridică, potrivit legii penale, noțiunile de "funcționar public" și de "funcționar" au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]