34,654 matches
-
1973 Șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi a vizitat România și i-a sugerat lui Nicolae Ceaușescu ideea înființării unui muzeu de artă religioasă. Deoarece Direcția Penitenciarelor, în subordinea căreia se afla Complexul Văcărești, tocmai construia pe Calea Rahovei o nouă închisoare (Penitenciarul Spital București-Rahova), Mănăstrea Văcărești a fost aleasă în acest scop și au început lucrările de restaurare. În perioada 1974-1977, un colectiv de specialiști condus de arhitectul Liana Bilciurescu a restaurat partea estică a incintei cu biserica, cutremurul din 1977 afectând
Mănăstirea Văcărești () [Corola-website/Science/307362_a_308691]
-
s-au suprapus, în așa fel încât, din iunie 2006 a fost condamnat la o pedeapsă de 13 luni în închisoare. Pe 2 iunie 2006, cererea lui Miron Cozma de a fi eliberat pe cauțiune a fost respinsă de către Comisia Penitenciarului Rahova. Un tribunal din București a respins 2 săptămâni mai tarziu recursul sau împotriva deciziei. Cozma ar fi putut să părăsească închisoarea cu 6 luni înainte de termen, la recomandarea Comisiei, pe cuvânt de onoare din data de 3 ianuarie 2007
Miron Cozma () [Corola-website/Science/308510_a_309839]
-
cu slujbe și cuvinte de învățătură la peste 100 ceremonii de depunere a jurământului la M.A.N. și M.I., respectiv în unitățile de Poliție, Jandarmerie și Pompieri; A slujit la marile sărbători și a efectuat vizite pastorale repetate la penitenciarele din eparhie, precum și slujbe și vizite pastorale la spitale, azile, case de copii; În ajunul praznicelor împărătești și al sărbătorilor sfinților precum și în zilele de sâmbătă a oficiat peste 500 de slujbe de priveghere în parohiile din eparhie, prilej și
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
încununând munca enoriașilor prin sfințirea noilor lăcașuri; Au fost consolidate și restaurate peste 300 de lăcașuri de cult în cadrul Eparhiei; În numele Prea Fericitului Părinte Patriarh TEOCTIST a înființat aproximativ 135 capele în așezăminte militare, spitalicești, orfelinate, case de bătrâni și penitenciare; Au fost reactivate 8 mânăstiri și schituri și a fost înființate 5 așezăminte monahale noi; A fost delegat în activități pastorale în străinătate (S.U.A. - 1995, Suedia și Norvegia - 1997, Paris - 1998, Italia - 2000 și de mai multe ori în Bulgaria
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
a crescut după venirea înaltului ierarh la Constanța ajungând la 417 unități din care 9 protoierii, 297 parohii, 93 filiale, 16 mănăstiri, 2 schituri. Locașurile de cult în unitățile bugetare sunt în număr de 16: 5 în armată, 2 în penitenciar, 1 în Ministerul de Interne, 4 în spitale, 2 în unități de învățământ, 1 în azile. În cadrul Eparhiei noastre, în momentul de față evidențiem existența unui personal clerical cu o pregătire teologică deosebită: Încă de pe vremea când era Arhiereu vicar
Teodosie Petrescu () [Corola-website/Science/308647_a_309976]
-
extinderii contactelor internaționale; consolidării păcii și prieteniei între popoare; desfășurării altor activități neinterzise de legislație, precum și ajutorarea celor nevoiași, bătrânilor de la sate, bătrânilor abandonați, invalizi, copiilor orfani și copiilor străzii, familiilor numeroase, persoanelor cu handicap fizic și mintal, deținuți în penitenciare, narcomani și alcoolici care necesită ajutor material și financiar, cât și pentru susținerea materială a celor din jur având la activ, mai multe acțiuni filantropice întreprinse. La 7 ianuarie 2008, s-au împlinit zece ani de când Prea Sfințitul Petru organizează
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
o căsuță cu două camere din cartierul Crucea de Piatră, de unde a fost ridicată și arestată în anul 1953, împreună cu nora sa, Ileana Manu-Sturdza, sub învinuirea că au vândut lemne de pe fosta lor proprietate (pădurea Hangu). Au fost deținute la penitenciarele Mislea și Jilava, fiind eliberate după 9 luni. În anul 1957 i s-a permis să plece din România, datorită intervenției cumnatului său, ambasadorul grec Argyropoulos, căsătorit cu sora sa Maria. El a insistat, în cadrul negocierilor în probleme financiare dintre
Olga Sturdza () [Corola-website/Science/308083_a_309412]
-
încălcarea art. 193 din Codul Penal: „Crimă de intensă activitate împotriva clasei muncitoare în cadrul aparatului de represiune burghezo-moșieresc din SSI” (Serviciul Special de Informații), instanța dispune prin Sentința nr. 865, din 17 iulie 1956, achitarea sa. A fost eliberat din Penitenciarul Central Făgăraș la data de 25 iulie 1956, exact cu două zile înainte de a împlini 59 de ani, fiind pus în libertate în baza adresei nr. 910/1956 a M.A.I. Reîntors acasă, și-a găsit soția cu sănătatea zdruncinată
Victor Siminel () [Corola-website/Science/308085_a_309414]
-
sentința nr. 1.834/1948, pentru crima de organizare și înaltă trădare, sentință care a fost redusă apoi la 25 de ani de temniță și degradare militară. A stat în închisoare 16 ani în perioada 1947-1964. A fost deținut în penitenciarul Aiud, unde s-a aflat în regim de totală izolare "fără aer, lumină sau soare", apoi la 4 aprilie 1958 a fost mutat în închisoarea de la Râmnicu Sărat. Aici, el s-a adresat pe 23 aprilie 1958 directorului general al
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
Aiud, unde s-a aflat în regim de totală izolare "fără aer, lumină sau soare", apoi la 4 aprilie 1958 a fost mutat în închisoarea de la Râmnicu Sărat. Aici, el s-a adresat pe 23 aprilie 1958 directorului general al penitenciarelor, expunându-și situația de sănătate: "Sunt bătrân (64 de ani) și bolnav (distrofic cu o debilitate generală, astenie și frecvente lipotimii, cardio-miocardită, afecțiuni pulmonare, afecțiuni digestive - gastrită și enterocolită, tulburări de vedere - imagini suprapuse, vedenii colorate, orificiile herniare slăbite, picioarele
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
etc.). În această stare a sănătății și a vârstei sunt pus într-un regim de execuție înăsprit, în care nu pot, la nevoie, să mă întind zilnic timp de 17 ore și cu regimul alimentar - pe care-l aveam la penitenciarul Aiud din cauza boalei - suprimat. În continuarea acestei situații căreia nu-i pot face față, cu slabele mele puteri rămase, îmi văd sfârșitul vieții grăbit, fără ca să am vreo vină care să justifice înăsprirea tratamentului impus." Memoriul său a rămas fără
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
fără ecou, fiind supus în continuare la regimul alimentar drastic (fiind nevoit să mănânce toate paiele din saltea) și fără medicație, cu izolări și sancțiuni punitive. După desființarea închisorii de la Râmnicu Sărat la 13 aprilie 1963, a fost transferat la penitenciarul Gherla, unde a fost deținut în aceeași celulă cu marele gânditor Nicolae Steinhardt, apoi la 3 decembrie 1963 la Dej, revenind la Gherla de unde a fost eliberat la data de 29 iulie 1964, odată cu grațierea colectivă acordată deținuților politici de către
Horia Macellariu () [Corola-website/Science/307477_a_308806]
-
era fiul său, avocatul Constantin Constantinescu, generalul fiind eliberat la data de 1 septembrie 1949, cu obligația de a nu divulga locația în care a fost reținut. A fost din nou arestat, preventiv, la 19 septembrie 1951 și închis la penitenciarul Văcărești. Arestarea sa a avut loc în urma declarației făcute de colonelul Marcel Petala (condamnat imediat după război la muncă silnică pe viață). Acesta afirma că a primit ordin de la general de a-i executa pe patru partizani din Beleaevka (URSS
Constantin Constantinescu-Claps () [Corola-website/Science/307481_a_308810]
-
(n. 22 octombrie 1883, Târgu Jiu - d. 8 septembrie 1949, penitenciarul Aiud) a fost un general, jurist doctor în drept și om politic român, ministru de interne în perioada Statului național-legionar (14 septembrie 1940 - 21 ianuarie 1941). s-a născut la data de 22 octombrie 1883, în orașul Târgu Jiu. A
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
data de 7 iunie 2011, Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR) a organizat la Aiud o investigație arheologică în zona cunoscută sub denumirea de Râpa Robilor, unde comuniștii au ingropat o parte din deținuții politici întemnițați în Penitenciarul Aiud. Cercetarea arheologică are drept scop căutarea, recuperarea și deshumarea osemintelor unor foști deținuți politici, după care se va încerca identificarea acestora.
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
1940, Jilava) a fost un general român, care a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române (1938 și 1940). Generalul Ion Bengliu - Inspector General al Jandarmeriei - a fost arestat de guvernul lui Antonescu și Sima (Statul național-legionar) și încarcerat la penitenciarul Jilava unde a fost asasinat de către un comando legionar împreună cu alți 63 de jandarmi și demnitari ai fostului regim carlist, în noaptea de la 26-27 noiembrie 1940, noaptea în care s-a petrecut Masacrul de la Jilava. Școala de Subofițeri Jandarmi care
Ioan Bengliu () [Corola-website/Science/307490_a_308819]
-
fiind declarat vinovat și condamnat, la data de 18 noiembrie 1946, la muncă silnică pe viață, comutată, la 23 iulie 1947, la "temniță grea pe viață". Din cauza regimului de detenție, pe care îl caracteriza "sălbatic și criminal", a decedat în penitenciarul Aiud la data de 17 octombrie 1949, fiind diagnosticat cu miocardită cronică. s-a născut la data de 28 martie 1887 în orașul Slatina (județul Olt). A absolvit Școala militară de artilerie și geniu Iași, după care a fost trimis
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
fost judecați alți 90 de militari printre care generalul de corp de armată Nicolae Rădescu, generalul de brigadă Constantin Eftimiu și amiralul Horia Macellariu. Deși dispunea de o condiție fizică bună, starea de sănatate a generalului s-a deteriorat în penitenciarul Văcărești, acesta fiind diagnosticat, printre altele, cu artrită cronică, diabet zaharat și hipertensiune arterială. În aceste condiții a fost mutat în aprilie 1947 la penitenciarul Aiud, comutându-se pedeapsa de la muncă silnică pe viață la "temniță grea pe viață". Regimul
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
dispunea de o condiție fizică bună, starea de sănatate a generalului s-a deteriorat în penitenciarul Văcărești, acesta fiind diagnosticat, printre altele, cu artrită cronică, diabet zaharat și hipertensiune arterială. În aceste condiții a fost mutat în aprilie 1947 la penitenciarul Aiud, comutându-se pedeapsa de la muncă silnică pe viață la "temniță grea pe viață". Regimul de detenție a continuat să fie dur, fiind apreciat într-un memoriu de la data de 29 octombrie 1947, ca și "sălbatic și criminal". Atât recursul
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
Atât recursul înaintat de Aldea împotriva deciziei din 18 noiembrie cât și cererile pentru mutarea într-un spital militar și îmbunătățirea condițiilor de detenție au fost respinse, astfel încât generalul a încetat din viață la data de 17 octombrie 1949 în penitenciarul Aiud.
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
execute cea mai mare parte a pedepsei. În mod nedrept „recunoștința” statului pentru devotamentul său excepțional față de valorile naționale a constat în ani grei de temniță. Condamnat mai apoi la muncă silnică pe viață, a fost închis mai întâi la penitenciarul Jilava. După aceea, grav bolnav (hipertensiv), a fost adus nu pentru a fi tratat, ci pentru a fi la dispoziția Securității, în vederea șantajului, pentru obținerea unor declarații compromițătoare în schimbul tratamentului medical, la Văcărești. Trăitorul creștin dedicat rugăciunii și aproapelui avea
Ioan Arbore () [Corola-website/Science/307486_a_308815]
-
a fost adus nu pentru a fi tratat, ci pentru a fi la dispoziția Securității, în vederea șantajului, pentru obținerea unor declarații compromițătoare în schimbul tratamentului medical, la Văcărești. Trăitorul creștin dedicat rugăciunii și aproapelui avea să-și găsească sfârșitul in spitalul penitenciar de acolo, cu capul despicat în patru, cu creierii pe un colț de masă, stâlciți de lama toporului. Generalul a fost decorat printre altele cu:
Ioan Arbore () [Corola-website/Science/307486_a_308815]
-
22 mai 1945, condamnarea la moarte i-a fost comutată la muncă silnică pe viață, iar pedeapsa de degradare și pierderea drepturilor (pensie, decorații, medalii și apanajele consecutive) a rămas în vigoare. După o detenție de aproape un an în penitenciarele Dumbrăveni, Aiud, Craiova și Gherla, a fost eliberat la 25 aprilie 1956. A încetat din viață la 26 ianuarie 1983, la București.
Constantin Trestioreanu () [Corola-website/Science/307505_a_308834]
-
Silviu Gabriel Barbu este un jurist român, care a îndeplinit funcția de consilier de stat al Administrației Prezidențiale (2006-2007), fost secretar general adjunct al Ministerului Justiției, fost coordonator al Administrației Naționale a Penitenciarelor și fost membru titular în Consiliul Național de Integritate votat de Senatul României (2012-2014). În prezent, deține funcția de inspector general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Silviu Gabriel Barbu s-a născut la data de 3 septembrie 1970, în orașul Corabia
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]
-
Colegiului Național de Informații la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. De asemenea, a urmat o serie de cursuri postuniversitare cu specializări în științe penale, drept constituțional, drept administrativ, management, științele educației și învățământ universitar, managementul administrației publice și managementul penitenciar. vorbește limba engleză (foarte bine) și limba franceză (bine). El a primit Diplomă „Meritul Judiciar” clasa a V-a, nr. 699 din 28 iunie 2002. După absolvirea Facultății, a profesat că magistrat procuror civil și militar (1995-2005), director de penitenciar
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]