33,557 matches
-
Papadat-Bengescu („Concert din muzica de Bach”), G. Călinescu („Enigma Otiliei), Liviu Rebreanu („Răscoala”); metodele specifice realismului existente În romanele lui M. Preda („Moromeții”), Z. Stancu („Descult”), E. Barbu („Groapa”), Fănuș Neagu („Ingerul a strigat”); analiza unor fenomene sociale, din literatura contemporană, aparținând unor scriitori ca A. Buzura („Vocile nopții”), C. Țoiu („Galeria cu viță salbatica”), G. Bălăiță („Lumea În doua zile”) și altele. Realismul coincide, În literatura româna, cu izbânda romanului. Acest fapt devine explicabil prin definirea speciei, făcută de G.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la cele ecuatoriale, lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere Înalte (nestematele, metalele rare, podoabele de interior etc). Parnasianismul a reprezentat o grupare de poeți din Franța secolului al XIX-lea, denumirea fiind dată de la revista la care au colaborat, „Parnasul contemporan”. La rândul ei, revista purta numele muntelui Parnas, considerat În mitologia greacă, Casa Muzelor. Revista a apărut Între anii 1866 si 1876, iar În paginile ei au fost publicate poezii semnate de cunoscuții parnasieni francezi: Leconte de Lisle, Théodore de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
literară și „modernismul de avangardă și experimentare” al unor reviste de atitudine extremistă precum „Contimporanul”, „Integral”, „Unu”, publicații avangardiste. Modernismul promovat de revista „Sburătorul” și cenaclul cu același nume, este afirmat În „Istoria civilizației române moderne” și „Istoria literaturii române contemporane”. E. Lovinescu pornește de la ideea că există un spirit al veacului (saeculum) explicat prin factori materiali și morali; aceștia imprimă un proces de omogenizare a civilizațiilor, de integrare Într-un ritm de dezvoltare sincronică. În condițiile existenței unor decalaje Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În plus că Într-un viitor nu prea Îndepărtat, lumea așa zisă postmodernă ori transmodernă, va fi atât de derutată de ideologii, Încât va fi nevoită să privească spre cer, să-și facă, pentru mântuirea sufletului, semnul crucii. Mihai Eminescu, contemporan cu Nietzsche, filosoful german, pare mult mai rafinat În ceea ce privește libertatea individului, relativitatea acestei stări fiind exprimată În chip genial. Fiecare individ din lumea aceasta are filosofia lui, Îmbrăcată În hainele cunoscute, conform aprecierii lui G. Călinescu referitoare la un personaj
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
memorabilă. Ceea ce caracterizează poezia lui Ion Pillat, din volumul amintit, este nu numai cantabilitatea versurilor, ci și faptul că este memorabilă, ori acest atribut aparține În exclusivitate poeziei neoclasice. Nu trebuie să se Înțeleagă că poezia aceasta nu se adresează contemporanilor poetului. Încă din titlu se conturează o relație Între loc („aci") și timp („pe vremuri"), cronotopul. Spațiul este elementul stabil, sustras devenirii, din această relatie. Adverbul „aci" desemneaza un topos ce Își subordonează dimensiunea temporală unui prezent etern și, explicit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întrun viitor, are un final dramatic, dar el nu tulbură discursul Îndrăgostitului. Scenariul este cunoscut, destinul este asumat calm, cu luciditate. 2. „Poveste”(a) este una de dragoste. Textul de față propune o viziune nouă asupra iubirii. Eul liric al contemporanului, al epocii moderne, se diferențiază de cel clasic, eminescian, spre exemplu. La Eminescu Îndrăgostiții trăiau sentimentul Într-un decor natural, copleșitor și ocrotitor totodată. Entuziasmul dragostei Împărtășite (imaginar) putea anula traiul obișnuit; de aici, pierderea, integrarea sub florile de tei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
hermeneutice care nu se află la Îndemâna oricui. În altă ordine de idei, este de notorietate că vântul vulgarizării bate dinspre nicăieri, iar lipsa de profunzime nu trebuie să afecteze esența mesajului transmis de Mihai Eminescu urmașilor. Se repetă mereu gesturile contemporanilor poetului. Experiența a demonstrat că operele de excepție Își găsesc interpretări bizare, iar uneori de-a dreptul hilare, iar de acest neajuns se face vinovată critica literară, bătută mereu de vânturi neprielnice și, nu În ultimul rând, manualele școlare care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
spre seară, când se Întoarce obosit din lungul periplu al zilei (vieții). Cercetătorul se poate Întreba cum, a fost posibilă o asemenea creație, când mai toți romancierii asimilau alte viziuni estetice, fie proustiene, fie gideiste. Asta Însemna că unii din contemporani lui Călinescu treceau direct la proiecțiile literaturii franceze de la Începutul secolului al XX-lea, nu mijlocul veacului al XIX-lea, cu care noi ne puteam sincroniza, nu să ardem etapele. Nu e de mirare că Bucureștiul Începutului de veac al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
stare supărătoare pentru cei din jur, respectiv avarul sau „baba absolută”) Problema este legată de autenticitate, Călinescu nu are, probabil modele cunoscute prin propria experiență, așa cum are Liviu Rebreanu, contemporanul lui, sau cum va avea ceva mai târziu, dar tot contemporan, Marin Preda. Călinescu proiectează un personaj și Îi dă viață În paginile cărții. Realismul, curentul care moșteneșete trăsături clasice, se manifestă diferit. Mai precis Balzac se deosebește de Zola, fiecare din ei văd realitatea În felul lor. Unul ia modelul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
n-ar exista călăul?!" (actul II, scena 7); b. Confuzii ale unor dictoane celebre sau folosirea nepotrivită a altora, din pricina inculturii. Dictonul lui Niccolo Machiavelli (14691527), „Scopul scuza mijloacele”, este atribuit de către Cațavencu „nemuritorului Gambetta”, avocat și om politic francez contemporan, recunoscut pentru talentul său oratoric. Același Cațavencu declamă eronat un dicton latinesc, „oneste bibere”, care ar Însemna Într-o traducere liberă „sa bei cinstit”, În loc de „honeste vivere”, adică „să trăiești cinstit”. Aceste confizii pun În evidență incultura crasă a protagoniștilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
valoare de simbol. MARIN SORESCU - IONA comentariu Marin Sorescu (1936 - 1996) a debutat În 1964, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”. Până la sfârșitul vieții a mai publicat Încă 23 de volume, devenind una din personalitățile marcante ale literaturii române contemporane. În 1966 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru „Poeme”(1965) și a repetat această performanță de Încă cinci ori pe parcursul carierei sale. Printre volumele cele mai cunoscute se numără „Moartea ceasului”, 1966, „Tinerețea lui Don Quijote”, 1968, „Tușiți” (1970), „O aripă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui au rămas În manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman. Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic ca În trilogia „Setea Muntelui de sare”, cuprizând piesele „Iona”, „Paracliserul” și „Matca”. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, În „Există nervi”, fie teatrul istoric, „A treia țeapă”, sau scrie comedii cum ar fi „Răceala” sau „Vărul Shakespeare”, al căror mobil este chiar ironia mușcătoare, Împrumutată din lirica soresciană. Proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
independenței, sub conducerea voievodului Vlad Tepeș. Tragedia Își pune În lumină valoarea prin introducerea În teatrul istoric a unor elemente noi, printre acestea trebuie menționate: caracterul parabolic al faptelor și intâmplărilor, polisimbolistica imaginilor, tehnica ambiguității, și „traducerea trecutului În limbaj contemporan” după cum spune M.Sorescu. Acțiunea piesei se petrece În anul 1462, când Mahomed al IIlea, Cuceritorul, (cuceritorul) Constantinopolului la 1453, aflat În fruntea unei oștiri de două sute cinzeci de mii spahii, vine În Țara Românească ca să-l pedepsească pe nesupusul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din 1872 și apoi În „Poeți și critici”, din 1886. Problema pusă În discuție și atunci era cea legată de locul marilor scriitori În ierarhia națională, ca să nu-i zicem canon. Să nu se uite că I. L. Caragiale a fost contemporan cu Vasile Alecsandri, iar la vremea când Își scria celebrele comedii, bardul de la Mirceșți scria și el niște capodopere pentru vremea aceea: „Despot - Vodă” și „Fântâna Blanduziei”. Într-un articol intitulat „Literatura În teatrul dramatic”, I. L. Caragiale atacă repertoriul vremii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gândirii sociologice, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Cătălin; Chelcea, Septimiu; Mărginean, Ioan; Ștefănescu, Ștefan, 1980, Dezvoltarea umană a întreprinderii, Editura Academiei, București. Controverse asupra dezvoltării sociale: puncte de vedere în sociologia românească Maria Larionescu Istoria sociologiei românești (1848-1948) îi oferă cititorului contemporan un portofoliu bogat de idei, concepte, teorii asupra dezvoltării sociale semnificativ din unghiul de vedere a ceea ce sociologul elvețian Giovanni Busino numea „permanența trecutului” în cunoașterea științifică. Cunoașterea istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești și de zestrea teoretică care a stat la baza evaluărilor lor. Societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce chip să urmărească înfăptuirea vagelor ei dorințe” (1922, p. 43). Față de opinia lui Zeletin cu privire la caracterul inert al țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Editura Metropol, București. Barbu, D., 1995, „«Formele fără fond» și puterea intelectualilor”, Sfera Politicii, anul IV, nr. 29-30, iulie-august. Bădescu, I., 1988, Timp și cultură, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Bădescu, I.; Dungaciu, D.; Baltasiu, R., 1996, Istoria Sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Brătianu, I.C., 1853, „Naționalitatea”, Republica Română (Bruxelles), nr. 2. Cernea, M., 1991, Putting People First: Sociological Variables in Rural Development, Oxford University Press, Washington. Constantinescu-Galiceni, V.; Ungureanu, Ion, 1983, Teorii sociologice contemporane, Editura Didactică și Pedagogică, București
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
R., 1996, Istoria Sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Brătianu, I.C., 1853, „Naționalitatea”, Republica Română (Bruxelles), nr. 2. Cernea, M., 1991, Putting People First: Sociological Variables in Rural Development, Oxford University Press, Washington. Constantinescu-Galiceni, V.; Ungureanu, Ion, 1983, Teorii sociologice contemporane, Editura Didactică și Pedagogică, București.. Costea, Ș.; Larionescu, M.; Tănăsescu, F., 1996, Agricultura românească. O perspectivă istoric-sociologică, Editura Ararat, București. Dahrendorf, Ralf, 1996, Conflictul cultural modern, Editura Humanitas, București. Dobrogeanu-Gherea, C., 1910, Neoiobăgia. Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
întărite, stabilizate și, cu timpul, devin tradiționale” (Wallerstein, 1990, p. 131). A.G. Frank subliniază acest lucru încă și mai răspicat: Dezvoltarea și subdezvoltarea economică sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Amândouă sunt consecința necesară și reprezintă forme de manifestare contemporană a contradicțiilor interne proprii sistemului capitalist mondial” (apud Wallrstein, 1990, p. 131). Expansiunea implică deci, în mod necesar, o dezvoltare inegală și curiozitatea acestui sistem este că însăși coeziunea lui presupune, se bazează, în ultimă instanță, pe acest fenomen de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
diferențiere între state, în cadrul statelor între regiuni, iar în cadrul regiunilor între oraș și zona rurală etc. Bibliografie So, A.Y., 1990, Social Change and Development, Sage Publications, Newbury Park. Bădescu, Ilie (coord.); Dungaciu, Dan; Baltasiu, Radu, 1999, Istoria sociologiei. Teorii contemporane, Editura Eminescu, București. Bellah, Robert N., 1957, Tokugawa Religion, Free Press, Glencoe. Brown, M.B., 1970, After Imperialism, Humanities Press, New York. Cohen, Benjamin J., 1973, The Question of Imperialism: The Political Economy of dominance and Dependence, Basic Books, New York. Coleman, James
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
globalizarea în curs constituie realități ce depășesc de-acum sfera de interes a fiecărei țări în parte; un corolar al voinței abordării de tip global este gândirea (pe cât posibil) de tip holistic, cu intenția unei înțelegeri profunde a naturii problemelor contemporane în toată complexitatea lor - cuprinzătoarea gamă a problemelor globale (de ordin politic, social, economic, tehnologic, ecologic, psihologic, cultural) a fost desemnată de Clubul de la Roma cu termenul problematica mondială (the world problematique). identificarea și analiza problematicii mondiale dintr-o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mijloacele de comunicare în masă cu scopul de a răspândi la nivelurile cele mai ample ale societalului conștiința problemelor globale grave, face ca acesta să fie o instanță singulară în contextul centrelor de reflecție serioase asupra problemelor ce afectează lumea contemporană. Pe de altă parte, caracterul unic al Clubului este dat de faptul că strategia acestuia constă în transpunerea concluziilor atinse sub forma unei filosofii proprii având la bază convingeri solide. În ce privește viziunea Clubului asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra dezvoltării sociale în mod specific, aceasta se distinge net de alte viziuni mai ales prin faptul că privilegiază existența intereselor comune majore ale omenirii. Metodologia Clubului de la Roma Grija principală a Clubului fiind așadar consacrată „stării deficitare” a lumii contemporane considerată global, metoda abordării a fost de la bun început multidisciplinară. Clubul și-a propus să dezbată „problematica” globală, luând în seamă multiplele conexiuni între cele mai diferite domenii de cercetare, în cadrul unui grup ce întrunea până la o sută de persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării sociale Întrunirile generale ale Clubului de la Roma ce au avut loc în ultimii ani au continuat să aibă în centrul atenției problematica, global considerată, a învățării, ca unul dintre aspectele esențiale în procesul dezvoltării sociale. Ignoranța - sinonimă în perioada contemporană cu absența învățării permanente - a fost, invariabil, identificată ca un obstacol major grav atât în extinderea erei cunoașterii, în dezvoltarea socială, cât și în combaterea în plan mondial a sărăciei (care, la rândul ei, nu permite nici măcar inițierea procesului cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]