34,387 matches
-
CO din atmosferă. Acestea au fost măsurate Mauna Loa, în Hawaii. Aspectul în dinți de fierăstrău al curbei se datorează anotimpurilor. Majoritatea uscatului, pe care crește vegetația, se află în emisfera nordică. Primăvara și vara vegetația asimilează CO necesar creșterii frunzelor, ca urmare concentrația de CO din atmosferă scade. Toamna și iarna frunzele se descompun eliberând CO și concentrația lui în atmosferă crește. Din grafic se vede că concentrația de CO a crescut de la 316 ppm în părți volumice în anul
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
în dinți de fierăstrău al curbei se datorează anotimpurilor. Majoritatea uscatului, pe care crește vegetația, se află în emisfera nordică. Primăvara și vara vegetația asimilează CO necesar creșterii frunzelor, ca urmare concentrația de CO din atmosferă scade. Toamna și iarna frunzele se descompun eliberând CO și concentrația lui în atmosferă crește. Din grafic se vede că concentrația de CO a crescut de la 316 ppm în părți volumice în anul 1960 până la cca. 385 ppm în iarna anului 2007. În luna mai
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de specii de animale a arătat un decalaj de cca. 3,2 zile pe deceniu, iar în unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile pe deceniu. Fenomenul se observă și la plante. În Europa, frunzele și florilor apar în medie mai repede cu 2,4 - 3,1 zile, iar în America de Nord cu 1,2 - 2,0 zile pe deceniu. Momentul atingerii maximului anual al CO în atmosferă în emisfera nordică confirmă avansul anotimpurilor, în 1990
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
repede ca să ia tramvaiul în sens invers și, după o perioadă de așteptare zadarnică, se duce la umbră și apoi începe să meargă pe jos pentru a evita căldura toropitoare. În stația următoare este atras hipnotic de mirosul amărui al frunzelor de nuc și de nefireasca răcoare ce venea din grădina unei case înalte ce aparținea unor țigănci, pe lângă care trecuse mulți ani fără să o ia în seamă. Căutând o oază de răcoare, profesorul intră în curte și este dus
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
ca și „Căldură mare” a lui Caragiale. Lumea familiară se desparte în două sublumi paralele, delimitate de o frontieră invizibilă : dincoace, căldura înăbușitoare, caragialiană, mirosul de asfalt topit, strada pustie, casele cu obloanele trase; dincolo, grădina edenică, mirosul amărui al frunzelor de nuc strivite între degete, căsuța ascunsă între tufe mari de liliac și de boz. Pătrunderea profesorului Gavrilescu în grădina țigăncilor este rezultatul unei întâmplări accidentale (uitarea servietei), adică se datorează hazardului, și reprezintă o ieșire în afara timpului istoric linear
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
se și modifice prin modificarea (mutații) acizilor nucleici proprii. Cercetările făcute pe o serie de specii au arătat că într-adevăr se pot produce asemenea modificări care devin ereditare. Iată câteva fapte: la multe plante se cunosc forme ce au frunze pătate (unele porțiuni sunt verzi, adică celulele lor conțin cloroplaste, alte porțiuni albe-gălbui și celulele lor conțin doar leucoplaste). Cercetări efectuate la Pelargonium zonale au arătat că fenomenul amintit este determinat de o mutație plastidică datorită căreia cloroplastele respective pierd
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
pentru că plastidele se transmit la generația următoare direct prin sacul embrionar. Din cauza dimensiunilor mari ale plastidelor, ele rareori pot trece prin tubul polinic și, din această cauză, caracterul mitocondric rareori se poate transmite și pe linia paternă. Studiul formelor cu frunze pătate de la porumb a scos la iveală și unele relații ale acestor mutații plastidice cu aparatul genetic nuclear. La porumb s-a putut demonstra existența unor gene nucleare (pe cromozomi), care controlează sinteza clorofilei. Mutații ale acestor gene pot duce
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
o carte — simbol al înțelepciunii — și o mască — ca simbol al sculpturii. Personajul principal este un pictor în timpul lucrului, văzut din spate, păstrându-și astfel anonimitatea. Ca model servește o femeie tânără, într-o rochie albă, cu o coroană de frunze pe cap, reprezentând probabil muza Clio, protectoarea istoriei. Jan Vermeer a fost la timpul său un precursor al principiilor compozițiilor configurative. Structura geometrică a tablourilor joacă un rol important. Folosirea efectelor de lumină dau impresia unor scene în aer liber
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
nativ din cea mai mare parte a Europei și Asiei de Vest, acesta apare și în nordul și sudul Angliei, Scandinavia de sud și la est de Marea Caspică. Acesta este larg răspândit ca plantă ornamentală. Este un arbust cu frunze căzătoare, care atinge 2-6 metri înălțime, cu ramuri și crengi verzui-brun. Frunzele sunt opuse și au 4-8 cm lungime și 2-4 cm lățime, au o formă ovală alungită, sunt verzi pe partea superioară și mai palide pe partea inferioară, ele
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
acesta apare și în nordul și sudul Angliei, Scandinavia de sud și la est de Marea Caspică. Acesta este larg răspândit ca plantă ornamentală. Este un arbust cu frunze căzătoare, care atinge 2-6 metri înălțime, cu ramuri și crengi verzui-brun. Frunzele sunt opuse și au 4-8 cm lungime și 2-4 cm lățime, au o formă ovală alungită, sunt verzi pe partea superioară și mai palide pe partea inferioară, ele sunt acoperite de puf. Florile sunt hermafrodite și mici, ele au 5-10
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
în special în zonele umbrite și ravene. Acesta crește la marginea pădurilor sau zone cu păduri în regenerare sau cu alte specii de arbuști spinoși (de exemplu: "Clematis vitalba", "Crataegus monogyna", "Malus sylvestris", "Prunus spinosa", "Rubus idaeus", "Rubus ulmifolius" etc). Frunzele asigura hrana pentru unele animale, inclusiv pentru Lepidoptera care este purtător al moliei "Coleophora anatipennella". Fructele sunt consumate de către unele mamifere și mai multe păsări. Multe păsări le găsesc irezistibile și le preferă în „dauna” fructelor cultivate de către om. Planta
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
irezistibile și le preferă în „dauna” fructelor cultivate de către om. Planta este, astfel, de multe ori cultivată în grădini organice și permacultură pentru a preveni daune la culturile de livadă. Soiurile de grădină sunt adesea numite „foc de iarnă”, deoarece frunzele se colorează în portocaliu-galben toamna și apoi după ce cad se colorează în roșu. Lăstarii drepți produși de plantă pot fi folosiți ca bastoane, frigărui sau săgeți. Arcașul preistoric cunoscut sub numele de Ötzi „Omul Ghețurilor”, descoperit în 1991 la granița
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
și Austria, avea asupra sa săgeți făcute din sânger. Toate părțile plantei sunt libere de orice compus toxic. Supozițiile cu privire la existența unor toxine în fructele sau în alte organe ale sângerului au fost infirmate de către toate cercetările și studiile efectuate. Frunzele provocă la contact, în cazul persoanelor sensibile, iritații ale pielii. Consumate în cantități mici, fructele sunt comestibile. Din cauza unor principii iritante asupra mucoasei gastrice, drupele consumate în cantitate mare devin emetice. De la sânger se valorifică în scopuri fitoterapeutice scoarța și
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
autorităților judiciare în supravegherea procesului electoral. Aceasta a căzut în sarcina autorităților locale, cele mai multe dintre ele controlate deja de sprijinitorilor comuniștilor. Încă de la începutul campaniei electorale, toate resursele statului au fost mobilizate în ajutorul BPD-ului. Cifrele amintite de Victor Frunză includ, printre alte investiții, peste 4 milioane de broșuri de propagandă, 28 de milioane de foi volante, 8,6 milioane de caricaturi tipărite și 6,6 milioane de afișe. Există dovezi că armata a fost cel mai importat teren de
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
Toma a fost, până la moartea sa, în 1954, un model oficial pentru creatorii de poezie din România. Alți importanți reprezentanți ai poeziei realist-socialiste, ce traduceau în versurile lor lozincile PMR au fost: Ca autori ar mai fi de adăugat: Eugen Frunză, Miron Radu Paraschivescu, Nina Cassian ("An viu, nouă sute și șaptesprezece"), Ion Brad ("Cincisutistul"), Veronica Porumbacu ("Tovarășul Matei a primit Ordinul Muncii"), Maria Banuș ("Ție-ți vorbesc, Americă!"), Ștefan Iureș ("Ucenicul Partidului"), Virgil Teodorescu, Mihu Dragomir etc. Se preconizează un teatru
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
avea succesiv și alte funcții importante: Director al Radiodifuziunii, Director permanent al Orchestrei Simfonice Radio. Matei Socor este și autorul muzicii pentru Imnurile de stat (versiunea din 1948 pe versuri de Aurel Baranga, cea din 1953 pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu). Compozitorii sunt chemați să scrie lucrări angajate, partinice și revoluționare. În raportul ședinței de constituire, Matei Socor subliniază că "„sarcinile Uniunii Compozitorilor sunt clare în privința reeducării unor creatori obșnuiți cu criteriile estetizante burgheze”" și cere "„impunerea spiritului
Realism socialist () [Corola-website/Science/305902_a_307231]
-
cu lemn de stejar. Dormitorul de aur este decorat după planurile și desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat și biroul ei, iar pereții Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoției, locul natal al ei. Aici au crescut și copiii lor: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) și Nicolae. Principalele săli sunt: Holul de onoare
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
cămin specific interioarelor românești, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele și masa pentru corespondență sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul și crucea gamată. Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decorație. Pereții din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema orașului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar și legat de Scoția, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice și bizantine este pus în valoare și de luminatorul cu forma unei cruci celtice
Castelul Pelișor () [Corola-website/Science/305950_a_307279]
-
al primul război mondial. Monumentul ridicat în cinstea eroilor căzuți în al doilea război mondial a fost ridicat în anul 1970 și reprezintă o sculptură a doi ostași, un bărbat și o femeie, ce țin în mână o coroană din frunze. Pe placa comemorativă sunt încrustate numele a 16 săteni căzuți în lupte. La 01.01.2008 populatia stabila a satului Salcia constituia 1036 locuitori dintre care 501 barbati sau 48,4% și 535 femei sau 51,6% de locuitori. Densitatea
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Yeri (1995-1999 și 2002-2006) și deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 2001 și 2003. Gheorghe Dimitrievici Tabunșcic s-a născut la data de 1 august 1939, în satul Tătar Copceac (plasa Traian, județul Cahul, Regatul României). A absolvit Institutul Agricol “M.V.Frunze” din Chișinău, apoi studiile de aspirantura la Universitatea de Stat din Moldova. Este doctor în științe filozofice. După absolvirea Institutului Agricol în anul 1962 își începe activitatea în câmpul muncii în calitate de agronom-șef, locțiitorul președintelui colhozului, secretar de partid, presedintele
Gheorghe Tabunșcic () [Corola-website/Science/305362_a_306691]
-
, numit și clei de albine, este o substanță rășinoasă aromată colectată de albine din mugurii și axilele frunzelor anumitor copaci și folosită pentru acoperirea pereților interiori din stup, astuparea găurilor și a crăpăturilor stupului, lipitul fagurilor de rame și acoperirea dăunătorilor intrați și omorâți în stup. Are proprietăți terapeutice (bactericide, antivirale, antimicotice, antiinflamatorii, anestezice, analgezice, regeneratoare, antitoxice) cunoscute
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
aer. Acțiunea sa este antimicotică, bactericidă și bacteriostatică, fapt ce previne îmbolnăvirea albinelor. Albinele colectează o substanță aromată cu aspect de rășină de pe cel puțin 20 de specii de arbori, în special de pe mugurii de plop și de arin, de pe frunzele, mugurii și scoarța coniferelor și a plopilor, a salicaceelor (sălcii) și a prunilor. Materiile rășinoase astfel culese sunt prelucrate de albine specializate prin amestec cu secreții salivare și ceară. Producerea propolisului se face în același timp cu cea a mierii
Propolis () [Corola-website/Science/305452_a_306781]
-
Thanh than va trom cuop (aforisme), ediție în limba vietnameză. Prefață: Vo Khac Nghiem. Traducere: Pham Viet Dao. Editura VH N.X.B. VAN HOC, Hanoi, 2004 26. Pasărea de aur (teatru). Prefață: Adrian Țion. Editura Sitech. Craiova, 2004 27. Frunze fără ram (aforisme). Prefață: Octavian Opriș. Editura Emia, Deva, 2004 28. Iarnă în Rai (teatru). Prefață: Horia Gârbea. Editura Emia, Deva, 2004 29. Oases van zand (aforisme), ediție în limba olandeză. Traducere și postfață: Jan Willem Bos. Editura Go-Bos-Pres, Amsterdam
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
dicotiledonate din ordinul lamiale ("Lamiales"), care cuprinde 98 de genuri cu circa 2.700 de specii de plante anuale, bienale, perene, erbacee, rar lemnoase, uneori cu tuberculi subterani, tulpinali, răspândite în regiunile calde, tropicale, mai puțin în cele temperate. Au frunze simple sau compuse, alterne, rar opuse, fără stipele. Florile sunt hermafrodite (bisexuate), actinomorfe, rar zigomorfe, grupate în cime, rareori sunt solitare. Periant de obicei pentamer, gamosepal și gamopetal. Caliciul gamosepal. Corola caducă, gamopetală. Androceu din 4-5 sau 2 stamine concrescute
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]
-
cultivate ce aparțin la 11 genuri. le reprezintă una din familiile de plante cu o mare importanță agricolă, industrială și medicală. Ca plante alimentare se cultivă : cartoful (tuberculi), pătlăgelele vinete (fructe), pătlăgelele roșii (fructe), ardeiul (fructe). Ca plante industriale pentru frunze: tutunul, mahorca. Întrebuințările medicinale se bazează pe alcaloizii pe care îi conțin: atropina, hiosciamina, scopolamina ș.a. în mătrăgună, măsălariță, ciumăfaie, mutulică; nicotina în tutun, capsicina în ardei: din părțile verzi ale cartofului se extrage solanina. Mult apreciate ca plante ornamentale
Solanacee () [Corola-website/Science/303426_a_304755]