34,654 matches
-
penitenciar. vorbește limba engleză (foarte bine) și limba franceză (bine). El a primit Diplomă „Meritul Judiciar” clasa a V-a, nr. 699 din 28 iunie 2002. După absolvirea Facultății, a profesat că magistrat procuror civil și militar (1995-2005), director de penitenciar (2002-2006), judecător (din anul 2005), consilier de stat al Administrației Prezidențiale (2006-2007), vicepreședinte al Curții de Apel Brașov (2011-2012), secretar general adjunct al Ministerului Justiției (2012) și coordonator al Administrației Naționale a Penitenciarelor. a fost expert național la Consiliul Europei
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]
-
procuror civil și militar (1995-2005), director de penitenciar (2002-2006), judecător (din anul 2005), consilier de stat al Administrației Prezidențiale (2006-2007), vicepreședinte al Curții de Apel Brașov (2011-2012), secretar general adjunct al Ministerului Justiției (2012) și coordonator al Administrației Naționale a Penitenciarelor. a fost expert național la Consiliul Europei desemnat de Ministerul Justiției (2002-2004) și fost membru în Comisia științifică coordonată de Asociația ProDemocrația pentru revizuirea Constituției (2013). Este membru în Consiliu Consultativ Științific al Ministerului Justiției din 2013 și membru activ
Silviu Barbu () [Corola-website/Science/307642_a_308971]
-
de diferite niveluri, pentru nevoile Ministerului Apărării Naționale și celorlalte structuri ale sistemului național de apărare (Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, Administrația Națională a Penitenciarelor), precum și la solicitarea unor parteneri externi. Învățământul politehnic superior militar s-a dezvoltat continuu, în concordanță cu exigențele învățământului superior pe plan național, și cu necesitățile armatei, urmărind atât pregătirea științifică, tehnică și militară, cât și calitățile morale necesare ofițerului
Academia Tehnică Militară din București () [Corola-website/Science/306498_a_307827]
-
de către căpitanul-comandor Sandachi Paul, directorul Muzeului Aviației. În anul 2002, aerodromul militar Alexeni a fost dezafectat iar prin HG 611/29.05.2003 acesta a fost transferat din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Justiției, pentru Direcția Generală a Penitenciarelor. Ministerul Justiției a făcut planuri pentru a transforma aerodromul din județul Ialomița într-o închisoare de tranzit. Proiectul, care la momentul respectiv depășea ca valoare suma de 600 mii lei, a primit însă finanțarea doar pe hârtie. Din păcate însă
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
hârtie. Din păcate însă, totul a rămas doar la stadiul de proiect. Prin Hotărârea Guvernului nr. 2292/2004, o parte a clădirilor (clubul ofițerilor - casa armatei și centrala termică), au fost transmise din administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor - Penitenciarul Slobozia, în domeniul public al comunei Alexeni și în administrarea Consiliului Local al comunei Alexeni. Imobilele rămase în administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor, și anume: terenul existent pe axul pistei, pista de decolare-aterizare, bretelele adiacente acesteia
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
Din păcate însă, totul a rămas doar la stadiul de proiect. Prin Hotărârea Guvernului nr. 2292/2004, o parte a clădirilor (clubul ofițerilor - casa armatei și centrala termică), au fost transmise din administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor - Penitenciarul Slobozia, în domeniul public al comunei Alexeni și în administrarea Consiliului Local al comunei Alexeni. Imobilele rămase în administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor, și anume: terenul existent pe axul pistei, pista de decolare-aterizare, bretelele adiacente acesteia, precum și
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
centrala termică), au fost transmise din administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor - Penitenciarul Slobozia, în domeniul public al comunei Alexeni și în administrarea Consiliului Local al comunei Alexeni. Imobilele rămase în administrarea Ministerului Justiției pentru Direcția Generală a Penitenciarelor, și anume: terenul existent pe axul pistei, pista de decolare-aterizare, bretelele adiacente acesteia, precum și spațiile tehnice (hangare) nu sunt utilizate de aceasta și nici nu există premizele unei utilizări viitoare. A existat un proiect care prevedea înlocuirea Aeroportului Băneasa cu
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
pe această piesă, spunând că îl motivează. Deși era prevăzut să îi pregătească terenul, nicio piesă de pe “România” nu se regăsește pe albumul “După Blocuri” deoarece, zic ei, ”erau prea multe idei și nu au mai încăput”. Mafia concertează la penitenciarul Rahova la cererea mai multor deținuți. Albumul se lasă așteptat până pe data de 18 ianuarie 2000. Piesa care dă numele albumului, “După Blocuri”, este aleasă ca single. Se face videoclip pe peliculă, regizor fiind Bogdan Albu, iar operator Viorel Sergovici
B.U.G. Mafia () [Corola-website/Science/306657_a_307986]
-
unui număr de foști fruntași politici și înalți funcționari incomozi, „carliști”, inclusiv comandantul Jandarmeriei, generalul Ion Bengliu și o serie de ofițeri și gradați jandarmi, care ar fi avut vreo legătură cu asasinarea „Căpitanului” Codreanu și i-a internat la penitenciarul Jilava („Penitenciarul București”, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de „penitenciarul Jilava” după numele comunei Jilava, în județul Ilfov, unde se găsește respectiva instituție). Judecătorii care au semnat aceste „mandate de arestare
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de foști fruntași politici și înalți funcționari incomozi, „carliști”, inclusiv comandantul Jandarmeriei, generalul Ion Bengliu și o serie de ofițeri și gradați jandarmi, care ar fi avut vreo legătură cu asasinarea „Căpitanului” Codreanu și i-a internat la penitenciarul Jilava („Penitenciarul București”, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de „penitenciarul Jilava” după numele comunei Jilava, în județul Ilfov, unde se găsește respectiva instituție). Judecătorii care au semnat aceste „mandate de arestare preventivă pentru
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
serie de ofițeri și gradați jandarmi, care ar fi avut vreo legătură cu asasinarea „Căpitanului” Codreanu și i-a internat la penitenciarul Jilava („Penitenciarul București”, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de „penitenciarul Jilava” după numele comunei Jilava, în județul Ilfov, unde se găsește respectiva instituție). Judecătorii care au semnat aceste „mandate de arestare preventivă pentru continuarea și definitivarea anchetei” știau că penitenciarul Jilava se afla în custodie legionară, fapt care periclita viața
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
pentru încarcerarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de „penitenciarul Jilava” după numele comunei Jilava, în județul Ilfov, unde se găsește respectiva instituție). Judecătorii care au semnat aceste „mandate de arestare preventivă pentru continuarea și definitivarea anchetei” știau că penitenciarul Jilava se afla în custodie legionară, fapt care periclita viața arestaților. Tribunalul București s-a simțit obligat să intervină și, sub pretextul colectării de mărturii pentru pregătirea proceselor, a dispus transferarea unora dintre arestați la alte închisori. Prefectul de Poliție
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
multă” afirmă Marius Mincu în cartea „Pogromurile din Bucovina și Dorohoi”, publicată în 1945. Sub comanda generalilor (degradați) Ioan Topor (1940) - numit apoi Marele Pretor al Armatei, C. „Piki” Vasiliu (1940-1944), criminal de război, condamnat la moarte și executat la penitenciarul Jilava la 1 iunie 1946 și a adjunctului său, Constantin Tobescu, dezertor degradat și condamnat la 10 ani de închisoare, Jandarmeria a devenit - sub ordinele lui Ion Antonescu - principalul instrument de purificare etnică, executant docil și - prin unii ofițeri, entuziast
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
din județul Golta, Florin Ghineraru - șeful sectorului de jandarmi în județul Balta din Transnistria, locotenent-colonel Ștefan Gavăț (jandarm) și alții. Pe 22 mai 1945 li s-a comutat pedeapsa la muncă silnică pe viață. Isopescu a murit în timpul detenției, la penitenciarul Aiud, în 1948. Mihai Antonescu stabilise acorduri ("Abmachungen") privind colaborarea pe teren cu SS-ul, adică cu subunitățile "Einsatzgruppe D" (unități SS germane însărcinate cu eliminarea evreilor din spatele frontului), și cu alte formațiuni germane. Instructorii germani au redactat rapoarte despre
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de afaceri și politicianul Ilan Shor, fapt pentru care pe 23 octombrie Usatîi a fost reținut preventiv pentru 72 de ore, dar ulterior eliberat 25 octombrie. Din 30 noiembrie până pe 14 decembrie, nemulțumit de tratamentul la care este supus în penitenciarul numărul 13 din Chișinău, unde este încarcerat, Vlad Filat s-a aflat în greva foamei. Pe 10 decembrie el a invitat un notar în penitenciar și și-a scris testamentul. În aceeași zi, judecătoria Buiucani a admis solicitarea procurorilor privind
Vlad Filat () [Corola-website/Science/306768_a_308097]
-
octombrie. Din 30 noiembrie până pe 14 decembrie, nemulțumit de tratamentul la care este supus în penitenciarul numărul 13 din Chișinău, unde este încarcerat, Vlad Filat s-a aflat în greva foamei. Pe 10 decembrie el a invitat un notar în penitenciar și și-a scris testamentul. În aceeași zi, judecătoria Buiucani a admis solicitarea procurorilor privind prelungirea mandatului de arest emis pe numele lui Filat pentru încă 30 de zile. Din ianuarie 2014 Vlad Filat este căsătorit cu fosta prezentatoare TV
Vlad Filat () [Corola-website/Science/306768_a_308097]
-
Albă - d. 31 iulie 1990, București) a fost un demnitar comunist, inginer agronom și genetician român, membru al Academiei Române. Între anii 1974-1989, el a deținut funcția de președinte al Mării Adunări Naționale, parlamentul unicameral comunist. A murit în detenție la penitenciarul Jilava, după căderea regimului comunist. s-a născut la data de 30 decembrie 1921 în satul Drâmbar din comuna Ciugud (județul Albă). A efectuat studii la Facultatea de Agronomie din Cluj (1941-1945), obținând diplomă de inginer agronom cu calificativul "Magna
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
1989, a fost arestat. Prin decretul nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distincții ale Republicii Socialiste România, Nicolae Giosan a fost decorat cu ordinul 23 August. Nicolae Giosan a murit la data de 30 iulie 1990 în penitenciarul Jilava după ce i-a fost administrată o injecție care a avut un efect invers asupra stării sale de sănătate. Unul dintre colegii de celulă cu fostul demnitar comunist, Teodor Mărieș, a declarat: „Eram în ultimele zile de grevă a foamei
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
Închisoarea Pitești este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Pitești, România, renumit pentru așa-zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizația autorităților comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute și sub denumirea sau "Fenomenul Pitești"). Acest experiment nu poate fi redus la o scuză pentru administrarea unor bătăi și
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
Țurcanu, fost student la Universitatea din Iași și fost membru al Gărzii de Fier, pentru scurt timp și membru al PCR. Țurcanu, probabil la ordinele comandantului Securității Alexandru Nicolschi (pe numele său adevărat Boris Grünberg), ale colonelului Czeller de la Direcția Penitenciarelor și sub directa supraveghere a ofițerului politic Ițicovici Marina a ales un grup unit format din „veterani” trecuți prin reeducare, ca asistenți pentru îndeplinirea sarcinilor politice; numit "Organizația Deținuților cu Convingeri Comuniste" („ODCC”, poreclită de prizonieri în batjocură „Odecaca”) - i-
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
erau obligați să facă diferite munci umilitoare pe timp îndelungat (de exemplu, să curețe podeaua cu o cârpă ținută între dinți). Prost hrăniți și ținuți în condiții degradante și nesanitare, deținuții nu aveau permisiunea să aibă contact cu lumea din afara penitenciarului, și erau forțați să-și acopere ochii în rarele situații când ieșeau din celule. Tratamentul la care noii veniți erau supuși de către veteranii "reeducării" includea lovituri pentru a-i împiedica să adoarmă, erau obligați să mănânce la repezeală direct din
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
ca inspirație de însuși Țurcanu. Închisoarea asigura și o selecție preliminară pentru lagărele de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, Ocnele Mari, Aiud, Gherla, Târgu Ocna, Râmnicu Sărat, Târgșor și altele, unde echipe de foști deținuți urmau să continue experimentul. În penitenciarul Pitești, au murit în urma torturilor la care au fost supuși, între 100 și 200 deținuți, fără a se cunoaște deocamdată numărul total al acestora. În orice caz, cauza morții era falsificată în certificatul de deces, pentru a nu rămâne dovezi
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
pentru infracțiuni de drept comun. În anul 1977, în urma presiunilor făcute din Occident, închisoarea Pitești a fost definitiv închisă, în sediul ei fiind mutat Trustul de Constructii Industriale Pitesti. La începutul anilor 1980, pe circa o treime din suprafața curții penitenciarului au fost construite blocuri de locuințe. O parte a zidului care înconjura penitenciarul Pitești mai există și astăzi, pe latura de NV a închisorii. La conducerea închisorii s-au aflat : Stănescu Vasile (1944 - 1949); căpitan Dumitrescu Alexandru (1949 - 1951); locotenent
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
închisoarea Pitești a fost definitiv închisă, în sediul ei fiind mutat Trustul de Constructii Industriale Pitesti. La începutul anilor 1980, pe circa o treime din suprafața curții penitenciarului au fost construite blocuri de locuințe. O parte a zidului care înconjura penitenciarul Pitești mai există și astăzi, pe latura de NV a închisorii. La conducerea închisorii s-au aflat : Stănescu Vasile (1944 - 1949); căpitan Dumitrescu Alexandru (1949 - 1951); locotenent Kovacs Anton (1951 - 1953); locotenent Savu Victor (1953 - 1954); căpitan Mândreș Petre (1954
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
roșii”, și a fost arestat un an mai târziu la Praga. A fost condamnat iarăși în 1937 la șapte ani închisoare corecțională - sentință comutată în trei ani închisoare; dar fișele sale de cadre îi menționează deja efectuarea unei pedepse în Penitenciarul Jilava (între 1936-1939). După ieșirea din închisoare, a fost ales (numit) prim-secretar al regionalelor de partid din Prahova și Dobrogea, iar în 1941 a devenit membru al Secretariatului PCdR condus de Ștefan Foriș. Când s-a certat cu acesta
Constantin Pârvulescu () [Corola-website/Science/308324_a_309653]