33,876 matches
-
sfătuite să comunice împăratului sau demnitarului evidența sarcinilor ori să avorteze. Și eunucii erau organizați ierarhic, aveau ranguri de secretari particulari, de miniștri, de militari cu funcții înalte. Cei mai ambițioși se amestecau în politică, în promovările mandarinale, dețineau servicii secrete. Alții aveau funcții modeste, toți erau devotați suveranului. Se spune că, în perioada dinastiei Ming (1368-1644) erau 100 de mii de eunuci. Unii făceau parte din gărzile imperiale, din conducerea armatei, din consilii, alții ocupau funcții de miniștri. Preocupările speciale
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
au apărut pe mătase, pe foi de bambus, pe hârtie. Dintre cele mai cunoscute lucrări cu caracter erotic, amintim: Cartea Doamnei Pure / Su Nu Jing, Rețetele Femeii Pure / Su Nu Fang, Cartea Femeii Misterelor / Xuan Nu Jing, Interludiu la arta secretă a Camerelor Interioare / Xu Fang Nei Mi Shu, Secretele Camerei de Jad / Yu Fang Mi Jue, Proză și poetică asupra bucuriei supreme / Da Le Fu, Însemnări privind viața erotică a împăratului Yang din dinastia Sui / Sui Yang Di Xing Sheng
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
viața particulară a sultanilor, dar și în istoria Imperiului Otoman, era o instituție socială. Acest lăcaș al femeilor ocupa o parte a seraiului, a palatului și comunica cu Divanul instituția consiliului cu atribuții juridice, administrative și politice printr-un spațiu secret numit adalet panceresi sau "fereastra dreptății". În harem sultanii (și înalții demnitari, oamenii bogați- fellahi) își trăiau viața particulară cu soțiile, concubinele și cadânele sau odaliscele. Ierarhia era strictă. Cel mai înalt rang îl avea Sultana-mamă. Urmau șase cadâne, în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în saci cu pietre în Bosfor. Haremuri aveau în primul rând sultanii, dar și vizirii, alți înalți demnitari, precum și oameni bogați-fellahi. Interes și curiozitate au prezentat haremurile sultanilor, numai că puține informații au răzbătut, întrucât era o lume închisă și secretă, de aceea au și aprins multora imaginația. Lăcașul sau templul femeilor nu era departe de instituțiile palatului, seraiului în care se dezbăteau problemele politice, militare, juridice, administrative, motiv în plus pentru femeile haremului, în special pentru cele care dețineau ranguri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în fruntea celor revoltați de comportamentul frumoasei Phryne și a adus-o în fața Areopagului. A fost acuzată că încalcă legile ateniene, ea fiind metecă, străină, și legile ateniene restricționau drepturile străinilor, că sfidează zeii, că a creat o organizație religioasă secretă ce se întrunea în casa ei. A fost acuzată de impietate, întrucât cu prilejul ritualului de slăvire a Aphroditei, reproducea legenda nașterii zeiței din spuma mării prin spectaculoasa ei ieșire, goală, din mare. A fost apărată de Hyperides, un admirator
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
invita la Curte. Theodora era frumoasă și rafinată, mignonă, cu ten alb, cu ochi frumoși și expresivi, fire pasională, cu privirea directă și impunătoare, după cum o descrie istoricul bizantin Procopius din Cezareea 490 / 507-?), consilier al generalului Belizarie, în Istoria secretă. Pe Justinian l-a cucerit cu inteligența ei, cu firea veselă, cu faptul că se făcea plăcută prin glume și farse. Surprindea prin îndrăzneală, lipsa de inhibiții și de complexe, avea un farmec irezistibil. După moartea Euphymiei, soția împăratului Justin
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ocupa insistent de frumusețea trupului, își prelungea somnul, făcea băi dese cu care se răsfăța, îi plăceau hainele somptuoase, bijuteriile prețioase, simțea instinctiv că frumusețea este și o garanție a puterii, avea un gust special pentru fast. Procopius, în Istoria secretă, cu stil pamfletar și nefavorabil Theodorei, a adunat zvonuri, legende, calomnii și adevăruri despre Theodora, a prezentat-o preponderent ca o curtezană ce a uzat de seducție, perfidie, lăcomie și cruzime pentru a-și atinge scopurile. Și episcopul Ioan din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei seducătoare. Regele a recompensat-o cu titlul de marchiză și cu un domeniu Maintenon. Cu timpul, virtuoasa educatoare regală a cedat farmecelor regelui. Era rezervată în a se afișa cu suveranul iar acesta i-a propus căsătoria o căsătorie secretă, fără efecte civile, pentru că ar fi trezit ostilitățile Curții, de aceea a fost cunoscută cu supranumele Madame Roi Soleil. Marchiza de Maintenon și-a investit talentul pedagogic, organizatoric în înființarea Institutului Regal de la Saint Cyr, inaugurat în 1686, prima instituție
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
numele Yi Guifei / Consoarta virtuoasă, fără să uite de dragostea ei pentru ofițerul ajuns în Garda Imperială, Rong Lu, cu care ar fi vrut să se căsătorească. Și-a făcut un aliat de nădejde din eunucul Li Lianying, amantul ei secret. În 1842 se semnase Tratatul de la Nanjing cu Anglia, după războiul opiumului. În 1854 englezii doreau revizuirea tratatului și noi privilegii comerciale ce au fost acceptate în 1858. Împăratul a plătit despăgubiri mari Angliei, patru milioane liang de argint, Franței
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
italiancă. În 1912 a trecut la confesiunea romano- catolică. Pe colonelul Christopher Birdwood Thomson l-a cunoscut la Viena, în 1915, fiind atașat militar la Legația Engleză. În perioada 1915-1917 a fost atașat militar al Marii Britanii în România, cu misiunea secretă de a convinge autoritățile române ca țara, neutră atunci, să fie de partea Antantei. Thomson, un bărbat înalt, frumos, vorbitor de limbă franceză cu accent britanic, a fost cucerit de conversația spirituală și erudită a Marthei Bibescu pe care a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
reuniuni literar-artistice, la conferințe pe teme politice, lua conștiincios notițe. Dornică să-i intre în grații liderului de la Yanan, s-a dus în biroul lui, cerându-i lămuriri suplimentare. Mao a fost cucerit de tânăra revoluționară ce, după câteva întâlniri secrete, l-a convins să-și dorească căsătoria cu ea. Cu sprijinul fostului ei amant, Kang Sheng, șef al serviciilor secrete din Shanghai și devenit colaboratorul lui Mao ce, mai târziu, a etichetat-o ca fiind o ticăloasă superbă, liderul de la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a dus în biroul lui, cerându-i lămuriri suplimentare. Mao a fost cucerit de tânăra revoluționară ce, după câteva întâlniri secrete, l-a convins să-și dorească căsătoria cu ea. Cu sprijinul fostului ei amant, Kang Sheng, șef al serviciilor secrete din Shanghai și devenit colaboratorul lui Mao ce, mai târziu, a etichetat-o ca fiind o ticăloasă superbă, liderul de la Yanan a divorțat, cu acceptul partidului, de cea de a treia soție, He Zichen. Extrem de devotată, ea îl însoțise, gravidă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și legice sau prin respingerea lor, stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor / Cupidon și își dorește îngăduința de a iubi. Torturat de pasiunea iubirii, poetul inventează un cod secret de gesturi prin care să comunice cu iubita în sala banchetului, unde capricioasa Corina se află în compania soțului ei: să-și atingă obrazul dacă în clipa aceea își amintește de iubirea lor, să-și atingă lobul urechii dacă vrea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
geloasă pe soția și pe copiii amantului ei, pe sora ei ce se afla în relații cu iubirea vieții ei, Kurati care va dispărea din viața ei și a familiei lui, întrucât a fost descoperit ca agent ce a vândut secrete americanilor. Yoko simțea imperios nevoia să fie iubită, privea fotografiile care o conectau cu experiențele anilor trecuți. Iubea și ura în același timp, de aceea comportamentul ei devine tot mai haotic, este cuprinsă de remușcări, regretă faptul că l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să asiste la spectacole cu gravitatea și modestia pe care le inspiră în mod obișnuit o demnitate onorabilă sau o vârstă avansată sau o fire fericită; totuși, este foarte greu ca sufletul să nu resimtă atunci vreo neliniște, vreo pasiune secretă. Nu poți asista la aceste divertismente fără nicio afecțiune; și nu simți deloc această afecțiune, fără să-i resimți efectele, care excită din nou pasiunea. Pe de altă parte, dacă nu există deloc afecțiune, nu există deloc plăcere; și atunci
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
caracterul paradoxal al plăcerii pe care-l creează spectacolul tragediei. Cum poate simți omul plăcere la vederea nefericirii? În Cartea III a Confesiunilor sale, el vede în asta, ca și Platon, o plăcere nesănătoasă, cu tentă de masochism, o complezență secretă a sufletului de a se menține în viciu. Teatrul mă vrăjea, cu spectacolele sale pline de imaginile necazurilor mele și ale componentelor focului ce mă ardea. Aici [se cuvine] o întrebare: se vrea, la teatru, ca spectacolul unor lucruri tragice
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pierde prilejul de a-l critica pe Corneille asupra acestui punct. "Nu pot fi de acord ca în sala unui palat, unde se pare că există mereu oameni care pleacă și vin, să fie făcută o lungă narațiune asupra întâmplărilor secrete și care nu ar putea fi descoperite fără a trece printr-un mare pericol, fapt pentru care nu am înțeles niciodată foarte bine cum poate Domnul Corneille să facă astfel încât într-un același loc Cinna să-i povestească lui Emilie
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care nu am înțeles niciodată foarte bine cum poate Domnul Corneille să facă astfel încât într-un același loc Cinna să-i povestească lui Emilie întregul plan și toate circumstanțele unei conspirații împotriva lui Augustus, iar Augustus să țină un sfat secret cu cei doi favoriți ai săi; căci dacă este un loc public, așa cum pare, pentru că Augutus ordonă retragereea de acolo a altor curteni, cum apare faptul că Cinna vine acolo în vizită la Emilie făcând o conversație de o sută
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sânul unei zugrăviri realiste, constă în a ne aduce zâmbetul pe buze. "Terențiu are vervă puțină, de acord, scrie el în Elogiu lui Terențiu. Rareori își pune personajele în aceste situații bizare și violente, care caută ridicolul în cele mai secrete ascunzișuri ale inimii, și care-l scot la iveală fără ca omul să-și dea seama, este adevărat. Pentru că el arată fața reală a omului și niciodată caricaturizarea lui, nu stârnește nicidecum râsul. Nu veți auzi niciun tată exclamând pe un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
frumosul ideal în exprimare sau în forma exprimării, ar însemna să decădem abandonându-l; trebuie să-l perfecționăm, să-l facem mai suplu, și nu să-l distrugem. Urechea este o parte a omului, iar armonia este una din legile secrete ale spiritului, nu le putem neglija fără a greși." Ca și Lamartine, Hugo proslăvește folosirea alexandrinului, pe care îl utilizează cu atâta viruozitate, chiar dacă notează, în Prefața la Cromwell, că "cele mai frumoase versuri ucid piesele cele mai frumoase". În
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
spune textul, sunt complet furat de arta lui suverană. Dacă are ritm, sunt antrenat în mod involuntar de acest ritm și de sunetul cuvintelor sale, sunt profund răscolit. Dacă pătrunde până în străfundul cuvintelor, mă ia cu el în cele mai secrete ascunzișuri ale operei dramaturgului, în același timp și în ascunzișurile sufletului său. Dacă actorul adaugă podoaba vie a sunetului acestui conținut viu al cuvintelor, el îi permite privirii mele interioare să întrevadă imaginile pe care le-a construit cu ajutorul propriei
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
comentarii. Oricât de banal, neimportant, popular ar fi, este marcat cu pecetea a ceva neobișnuit." Întreaga activitate poetică a lui Brecht constă în munca asupra metaforei, procedeu asupra căruia meditează toată viața, interogând diferitele forme artistice pentru a găsi acolo secrete de compoziție. Fascinat de Cézanne, el scrie de exemplu, în Noua tehnică de artă dramatică: "Pictura distanțează (Cézanne) atunci când exagerează forma scobită a unui recipient." Brecht care, din cauza convingerilor sale politice, vrea să facă din scenă o tribună, caută, ca
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
dintre stereotipie și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997; Il linguaggio degli inizi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
pentru cartea Hamlet ou la Tentation du possible. Versuri, îndeosebi (semnate și cu pseudonimul Oniga), eseuri, piese de teatru a publicat O. în „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Cronica”, „Teatrul”, „Ateneu”, „Secolul 20”, „Argeș”, „Convorbiri literare”. Un patos secret cutreieră poemele cu o aură de indisipabilă tristețe din primul lui volum, Filtru (1968). În versuri de cizelură neoclasică, emanând o stare de sonet, freamătă neliniști („ne’nțelese”), melancolii, deziluzii, spaime („auzi cum sună-n sânge târziul unsprezece”), stări depresive
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
proprietate privată, pe liberă inițiativă... Va să zică, liberalismul la noi în folclor, cam subțirel... Despre dorințe, se vorbește mult, oriunde. Și în etică. Eticile pot fi citite într-o cheie minoră și ca tratate despre dorințe. Ceea ce se plămădește în laboratorul secret al motivației noastre răzbește spre exterior prin comportament, sau cănd nu ajunge să se concretizeze în acțiuni, se obiectivează în reacții sau în opinii. Nu toate dorințele noastre sunt rele. Dorințele, ca și plăcerile, nu exclud virtutea. Nu toate plăcerile
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]