34,897 matches
-
conține reacții adverse observate în studiile clinice . La pacienții tratați cu pegvisomant ( n=160 ) în cadrul studiilor clinice majoritatea reacțiilor adverse apărute în cazul administrării pegvisomant au fost de intensitate ușoară până la moderată , cu durată limitată și nu au făcut necesară întreruperea tratamentului . Reacțiile adverse raportate cel mai frecvent și considerate ca fiind determinate de administrarea SOMAVERT , apărute în timpul studiilor clinice la > 5 % din pacienții cu acromegalie au fost reacții apărute la nivelul locului de administrare 11 % , hipersudorație 7 % , cefalee 6
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
la supradozajul cu SOMAVERT este limitată . Într- un incident de supradozaj acut raportat , în care s- au administrate 80 mg/ zi timp de 7 zile , pacientul a suferit o ușoară accentuare a oboselii și xerostomie . În săptămâna care a urmat întreruperii tratamentului , reacțiile adverse observate au fost : insomnie , accentuarea stării de oboseală , edem ușor al piciorului , tremor fin și creștere în greutate . La două săptămâni după întreruperea tratamentului , s- au observat leucocitoză și hemoragie moderată la nivelul locul de administrare sau
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
a suferit o ușoară accentuare a oboselii și xerostomie . În săptămâna care a urmat întreruperii tratamentului , reacțiile adverse observate au fost : insomnie , accentuarea stării de oboseală , edem ușor al piciorului , tremor fin și creștere în greutate . La două săptămâni după întreruperea tratamentului , s- au observat leucocitoză și hemoragie moderată la nivelul locul de administrare sau al puncției venoase , considerate ca fiind posibil determinate de administrarea SOMAVERT . În cazul supradozajului , administrarea SOMAVERT trebuie întreruptă și nu trebuie reluată decât după ce valoarea concentrației
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
conține reacții adverse observate în studiile clinice . La pacienții tratați cu pegvisomant ( n=160 ) în cadrul studiilor clinice majoritatea reacțiilor adverse apărute în cazul administrării pegvisomant au fost de intensitate ușoară până la moderată , cu durată limitată și nu au făcut necesară întreruperea tratamentului . Reacțiile adverse raportate cel mai frecvent și considerate ca fiind determinate de administrarea SOMAVERT , apărute în timpul studiilor clinice la > 5 % din pacienții cu acromegalie au fost reacții apărute la nivelul locului de administrare 11 % , hipersudorație 7 % , cefalee 6
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
la supradozajul cu SOMAVERT este limitată . Într- un incident de supradozaj acut raportat , în care s- au administrate 80 mg/ zi timp de 7 zile , pacientul a suferit o ușoară accentuare a oboselii și xerostomie . În săptămâna care a urmat întreruperii tratamentului , reacțiile adverse observate au fost : insomnie , accentuarea stării de oboseală , edem ușor al piciorului , tremor fin și creștere în greutate . La două săptămâni după întreruperea tratamentului , s- au observat leucocitoză și hemoragie moderată la nivelul locul de administrare sau
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
a suferit o ușoară accentuare a oboselii și xerostomie . În săptămâna care a urmat întreruperii tratamentului , reacțiile adverse observate au fost : insomnie , accentuarea stării de oboseală , edem ușor al piciorului , tremor fin și creștere în greutate . La două săptămâni după întreruperea tratamentului , s- au observat leucocitoză și hemoragie moderată la nivelul locul de administrare sau al puncției venoase , considerate ca fiind posibil determinate de administrarea SOMAVERT . În cazul supradozajului , administrarea SOMAVERT trebuie întreruptă și nu trebuie reluată decât după ce valoarea concentrației
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
conține reacții adverse observate în studiile clinice . La pacienții tratați cu pegvisomant ( n=160 ) în cadrul studiilor clinice majoritatea reacțiilor adverse apărute în cazul administrării pegvisomant au fost de intensitate ușoară până la moderată , cu durată limitată și nu au făcut necesară întreruperea tratamentului . Reacțiile adverse raportate cel mai frecvent și considerate ca fiind determinate de administrarea SOMAVERT , apărute în timpul studiilor clinice la > 5 % din pacienții cu acromegalie au fost reacții apărute la nivelul locului de administrare 11 % , hipersudorație 7 % , cefalee 6
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
la supradozajul cu SOMAVERT este limitată . Într- un incident de supradozaj acut raportat , în care s- au administrate 80 mg/ zi timp de 7 zile , pacientul a suferit o ușoară accentuare a oboselii și xerostomie . În săptămâna care a urmat întreruperii tratamentului , reacțiile adverse observate au fost : insomnie , accentuarea stării de oboseală , edem ușor al piciorului , tremor fin și creștere în greutate . La două săptămâni după întreruperea tratamentului , s- au observat leucocitoză și hemoragie moderată la nivelul locul de administrare sau
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
a suferit o ușoară accentuare a oboselii și xerostomie . În săptămâna care a urmat întreruperii tratamentului , reacțiile adverse observate au fost : insomnie , accentuarea stării de oboseală , edem ușor al piciorului , tremor fin și creștere în greutate . La două săptămâni după întreruperea tratamentului , s- au observat leucocitoză și hemoragie moderată la nivelul locul de administrare sau al puncției venoase , considerate ca fiind posibil determinate de administrarea SOMAVERT . În cazul supradozajului , administrarea SOMAVERT trebuie întreruptă și nu trebuie reluată decât după ce valoarea concentrației
Ro_967 () [Corola-website/Science/291726_a_293055]
-
un comprimat ) o dată pe zi , administrată oral , cu sau fără alimente . Sebivo soluție orală poate fi avut în vedere pentru pacienți care au dificultăți în înghițirea comprimatelor . Durata tratamentului Nu se cunoaște durata optimă a tratamentului . Trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului , după cum urmează : • La pacienții cu AgHBe pozitiv fără ciroză , tratamentul trebuie administrat pentru cel puțin 6- 12 luni după ce conversia serologică HBe ( pierderea de AgHBe și pierderea ADN- ului HBV cu detectare anti- HBe ) este confirmată sau până la conversia
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
de AgHBe și pierderea ADN- ului HBV cu detectare anti- HBe ) este confirmată sau până la conversia serologică HBs sau apariția semnelor de pierdere a eficacității . Concentrațiile serice ale ALT și ale ADN- ului HBV trebuie urmărite în mod regulat după întreruperea tratamentului pentru a detecta orice recidivă virală târzie . • La pacienții cu AgHBe negativ fără ciroză , tratamentul trebuie administrat cel puțin până la conversia serologică HBs sau până când apar semne de pierdere a eficacității . În cazul tratamentului prelungit pentru mai mult de
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
individuale . Cu toate acestea , s- au raportat , de asemenea , exacerbări ulterioare tratamentului ale bolii severe - și uneori fatale . Prin urmare , funcția hepatică trebuie monitorizată la intervale regulate prin urmărire clinică și de laborator timp de cel puțin 6 luni ulterior întreruperii tratamentului utilizat pentru combaterea hepatitei B . S- a raportat apariția acidozei lactice ( în absența hipoxemiei ) , care uneori poate fi fatală , și care este asociată de obicei cu hepatomegalia severă cu steatoză , în cazul utilizării analogilor nucleozid/ nucleotid . Deoarece telbivudina este
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
7, 9 ) 25/ 852 ( 2, 9 ) 44/ 837 ( 5, 3 ) 41/ 847 ( 4, 8 ) 25/ 847 ( 3, 0 ) 17/ 834 ( 2, 0 ) Se recomandă monitorizarea periodică a funcției hepatice în timpul tratamentului ( vezi pct . 4. 4 ) . Exacerbări ale hepatitei B după întreruperea tratamentului S- au raportat exacerbări acute severe ale hepatitei B la pacienții care au întrerupt tratamentul anti- hepatită B care a inclus telbivudină ( vezi pct . 4. 4 ) . Incidența creșterilor bruște post- terapeutice ale alanin aminotransferazei ( ALT ) în cadrul celor două brațe
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
forma activă trifosfat , care are un timp de înjumătățire intracelulară de 14 ore . Telbivudina- 5 ’ - trifosfat inhibă polimeraza ADN- ului HBV ( revers transcriptaza ) prin concurarea cu substratul natural , timidină 5 ’ - trifosfat . Incorporarea telbivudinei- 5 ’ - trifosfat în ADN - ul viral determină întreruperea lanțului ADN , ce are drept rezultat inhibarea replicării virusului HBV . Telbivudina este un inhibitor al sintezei atât a răsucirii principale HBV ( EC50 = 0, 4- 1, 3 μM ) cât și a 9 răsucirii secundare ( EC50 = 0, 12- 0, 24 μM ) , și
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
Durabilitatea seroconversiei AgHBe a fost evaluată pe baza datelor centralizate din studiile NV- 02B- 007 și NV- 02B- 015 . Estimatele Kaplan- Meier ale proporției de pacienți la care seroconversia AgHBe s- a menținut timp de cel puțin 52 săptămâni după întreruperea tratamentului au fost de 86, 2 % pentru telbivudină și de 92, 8 % pentru lamivudină . Pacienții incluși în această analiză au încheiat o perioadă de tratament cu medicamentul studiat de ≥ 52 săptămâni și au prezentat dispariția AgHBe timp de ≥ 24 săptămâni
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
cronice B . Adulți Doza recomandată de Sebivo este de 30 ml , asigurând echivalentul unei doze de 600 mg o dată pe zi , administrată oral , cu sau fără alimente . Durata tratamentului Nu se cunoaște durata optimă a tratamentului . Trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului , după cum urmează : • La pacienții cu AgHBe pozitiv fără ciroză , tratamentul trebuie administrat pentru cel puțin 6- 12 luni după ce conversia serologică HBe ( pierderea de AgHBe și pierderea ADN- ului HBV cu detectare anti- HBe ) este confirmată sau până la conversia
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
de AgHBe și pierderea ADN- ului HBV cu detectare anti- HBe ) este confirmată sau până la conversia serologică HBs sau apariția semnelor de pierdere a eficacității . Concentrațiile serice ale ALT și ale ADN- ului HBV trebuie urmărite în mod regulat după întreruperea tratamentului pentru a detecta orice recidivă virală târzie . • La pacienții cu AgHBe negativ fără ciroză , tratamentul trebuie administrat cel puțin până la conversia serologică HBs sau până când apar semne de pierdere a eficacității . În cazul tratamentului prelungit pentru mai mult de
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
individuale . Cu toate acestea , s- au raportat , de asemenea , exacerbări ulterioare tratamentului ale bolii severe - și uneori fatale . Prin urmare , funcția hepatică trebuie monitorizată la intervale regulate prin urmărire clinică și de laborator timp de cel puțin 6 luni ulterior întreruperii tratamentului utilizat pentru combaterea hepatitei B . S- a raportat apariția acidozei lactice ( în absența hipoxemiei ) , care uneori poate fi fatală , și care este asociată de obicei cu hepatomegalia severă cu steatoză , în cazul utilizării analogilor nucleozid/ nucleotid . Deoarece telbivudina este
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
7, 9 ) 25/ 852 ( 2, 9 ) 44/ 837 ( 5, 3 ) 41/ 847 ( 4, 8 ) 25/ 847 ( 3, 0 ) 17/ 834 ( 2, 0 ) Se recomandă monitorizarea periodică a funcției hepatice în timpul tratamentului ( vezi pct . 4. 4 ) . Exacerbări ale hepatitei B după întreruperea tratamentului S- au raportat exacerbări acute severe ale hepatitei B la pacienții care au întrerupt tratamentul anti- hepatită B care a inclus telbivudină ( vezi pct . 4. 4 ) . Incidența creșterilor bruște post- terapeutice ale alanin aminotransferazei ( ALT ) în cadrul celor două brațe
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
forma activă trifosfat , care are un timp de înjumătățire intracelulară de 14 ore . Telbivudina- 5 ’ - trifosfat inhibă polimeraza ADN- ului HBV ( revers transcriptaza ) prin concurarea cu substratul natural , timidină 5 ’ - trifosfat . Incorporarea telbivudinei- 5 ’ - trifosfat în ADN - ul viral determină întreruperea lanțului ADN , ce are drept rezultat inhibarea replicării virusului HBV . Telbivudina este un inhibitor al sintezei atât a răsucirii principale HBV ( EC50 = 0, 4- 1, 3 μM ) cât și a 26 răsucirii secundare ( EC50 = 0, 12- 0, 24 μM ) , și
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
Durabilitatea seroconversiei AgHBe a fost evaluată pe baza datelor centralizate din studiile NV- 02B- 007 și NV- 02B- 015 . Estimatele Kaplan- Meier ale proporției de pacienți la care seroconversia AgHBe s- a menținut timp de cel puțin 52 săptămâni după întreruperea tratamentului au fost de 86, 2 % pentru telbivudină și de 92, 8 % pentru lamivudină . Pacienții incluși în această analiză au încheiat o perioadă de tratament cu medicamentul studiat de ≥ 52 săptămâni și au prezentat dispariția AgHBe timp de ≥ 24 săptămâni
Ro_943 () [Corola-website/Science/291702_a_293031]
-
rare la pacienții care iau tadalafil includ stare de leșin , migrenă și umflarea feței . În cazuri rare , este posibil ca după administrarea de tadalafil să apară o erecție prelungită , posibil dureroasă . Dacă aveți o astfel de erecție care durează fără întrerupere timp de mai mult de 4 ore , trebuie să vă adresați imediat unui medic . Rareori , la bărbații care iau tadalafil , s- au raportat atac de inimă și accident vascular cerebral . Cei mai mulți , dar nu toți dintre aceștia , au avut probleme cardiace
Ro_1007 () [Corola-website/Science/291766_a_293095]
-
masei corporale , rasa sau etnia . Tratamentul cu Sprimeo a condus la o incidență totală a reacțiilor adverse asemănătoare cu placebo la doze de până la 300 mg . Reacțiile adverse au fost , în general , ușoare și trecătoare și doar rareori au necesitat întreruperea tratamentului . Cea mai frecventă reacție adversă la medicament este diareea . 5 Incidența tusei a fost similară la pacienții tratați cu placebo ( 0, 6 % ) și Sprimeo ( 0, 9 % ) . Reacțiile adverse la medicament ( tabelul 1 ) sunt ordonate în funcție de frecvență , cele mai frecvente
Ro_977 () [Corola-website/Science/291736_a_293065]
-
masei corporale , rasa sau etnia . Tratamentul cu Sprimeo a condus la o incidență totală a reacțiilor adverse asemănătoare cu placebo la doze de până la 300 mg . Reacțiile adverse au fost , în general , ușoare și trecătoare și doar rareori au necesitat întreruperea tratamentului . Cea mai frecventă reacție adversă la medicament este diareea . 14 Incidența tusei a fost similară la pacienții tratați cu placebo ( 0, 6 % ) și Sprimeo ( 0, 9 % ) . Reacțiile adverse la medicament ( tabelul 1 ) sunt ordonate în funcție de frecvență , cele mai frecvente
Ro_977 () [Corola-website/Science/291736_a_293065]
-
de hipoglicemie , comparativ cu monoterapia . Când un pacient stabilizat cu un antidiabetic oral este expus la un stres , cum ar fi : febră , traumatisme , infecție sau intervenții chirurgicale , poate apărea o pierdere a controlului glicemic . În acest caz , poate fi necesară întreruperea tratamentului antidiabetic oral și înlocuirea temporară a acestuia cu insulină . Starlix conține lactoză monohidrat . Pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la galactoză , deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză- galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament
Ro_986 () [Corola-website/Science/291745_a_293074]