33,720 matches
-
urbanism operațional permitea puterilor publice să negocieze cu micii speculanți ai burgheziei mici și mijlocii. Dar și marile operațiuni de urbanism operațional, în mod paradoxal, au permis speculațiile funciare. Timpul cerut de realizarea ZUP încuraja înflorirea unor operațiuni întreprinse de investitorii privați; aceștia sperau să beneficieze și ei de solvabila cerere de locuințe și să încorporeze în prețul de vânzare sau de închiriere și amenajările finanțate de puterea publică. De fapt, nu era nevoie să fii marxist ca să bănuiești că, într-
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orice construcție nouă în afara perimetrelor stabilite. Or, așa cum mărturisește Paul Granet, fost șef al unei mari societăți de construcții înainte de a deveni secretar de stat, în 1974: "Voința legitimă a edililor locali de a moderniza orașul, presiunea cererii orchestrate de investitorii privați au obligat rapid statul să repartizeze creditele între ZUP și orașul istoric"160. În consecință, zonele ce trebuiau urbanizate cu prioritate nu au avut prioritate decât cu numele. "Din moment ce i se oferea în continuare programe de locuințe în vechiul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ani de-a rândul. Trebuia totuși ca activitatea ZUP să demareze, și atunci puterile publice au forțat birourile și societățile HLM să-și realizeze programele acolo. Acesta a fost debutul unui proces cumulativ: prezența societăților HLM i-a făcut pe investitorii privați să-și schimbe hotărârea de a construi în ZUP, iar absența acestora acolo avea să oblige agențiile să construiască doar în ZUP. Rezultatul: zonele urbane au devenit cetăți HLM, iar burghezia a recucerit orașul tradițional"161. Treptat, s-a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din spațiile fără facilități urbane elementare, supraexpuse neplăcerilor produse de amalgamarea tuturor echipamentelor necesare (de exemplu: închiderea unor elemente de rețea rutieră, cuplările la centurile rutiere care enclavizau anumite cartiere, lucrările de asanare care incomodau vecinii). În ceea ce-i privește, investitorii privați se fereau să intervină acolo unde rentabilitatea investițiilor era incertă. După cum remarcau doi vorbitori în cadrul unui colocviu privind administrarea marilor orașe: " Această diviziune a muncii trebuia să se repercuteze asupra raporturilor dintre stat și colectivitățile locale; ea ar fi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
privat al construcțiilor imobiliare, acordându-i mai multe responsabilități, aceasta mai ales pentru a reduce clivajul care apăruse în urma primelor măsuri de urbanism operațional între un "urbanism dirijat" destinat populației sărace, aflat numai în sarcina statului, și un urbanism al investitorilor privați, mai rentabil, dar dedat calculelor speculative. Consecință a faimosului principiu al "elaborării conjugate", noile documente de urbanism reglementativ, în special Planul de ocupare a solurilor (POS), sunt concepute în cadrul Comisiilor Locale de Amenajare și Urbanism (CLAU), care reunesc aleși
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au înlocuit ZUP, ale căror funcții le depășeau, implicându-se nu numai în zonele ce urmau a fi urbanizate cu prioritate, dar și în zonele ce urmau a fi renovate. Amenajarea și dotarea acestor zone puteau fi acum realizate de investitorii privați pe baza unei convenții stabilite cu puterea publică. Odată înființate, plecând de la POS, ZAC dispuneau de reguli proprii care se impuneau și POS. Ele legalizau derogările și permiteau, de exemplu, constructorilor să edifice imobile mai înalte 177, pe care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale diferiților actori, mai ales industriași. Urbanismul devine o acțiune colectivă într-un cadru în care comunele sunt adesea lipsite de aparatul tehnic și de capacitatea de expertiză necesară pentru a evita situațiile de inferioritate în raport cu tehnicienii statului sau cu investitorii privați. Cercetările pregătitoare ale proiectelor urbane depindeau de structurile aflate sub autoritatea Ministerului Echipamentului sau sub autoritatea DATAR. Era vorba de Organizațiile de Studii de Amenajare a Ariilor Metropolitane (OREAM), de Grupurile de Studii și Programări (GEP) instituite în cadrul Direcțiilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbană definite de guvern. În același timp, mobilizarea competențelor tehnice și a posibilităților de investiție dorite pentru a dirija creșterea urbană presupunea luarea în considerare a logicii economice a constructorilor de locuințe. Erau necesare compromisuri între obiectivele statului și strategiile investitorilor privați, care puteau câteodată să relativizeze puternic orice "mistică" a Planului. Jean-Pierre Worms povestește: "Să luăm un exemplu: proiectăm un nou oraș, elaborăm o schemă precisă, dar pentru a o realiza avem nevoie de colaborarea întreprinderilor private; administrația nu se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se poate mulțumi să încadreze într-o reglementare acțiunile altora, ci trebuie să se situeze la același nivel ca și partenerii săi economici, direct în procesul de producție, de vreme ce proiectul său va fi realizat prin investiții publice (facilități) și ale investitorilor privați, pe care trebuie să încerce să-i mobilizeze. Negocierile se axează astfel pe următoarele fundamente: cutare investitor spune: "Ați prevăzut atâtea locuințe, de tipul cutare, în cutare loc al orașului, văd bine, dar în acest caz trebuie să-mi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ca și partenerii săi economici, direct în procesul de producție, de vreme ce proiectul său va fi realizat prin investiții publice (facilități) și ale investitorilor privați, pe care trebuie să încerce să-i mobilizeze. Negocierile se axează astfel pe următoarele fundamente: cutare investitor spune: "Ați prevăzut atâtea locuințe, de tipul cutare, în cutare loc al orașului, văd bine, dar în acest caz trebuie să-mi oferiți o bucată de pământ în plus, să realizez case individuale acolo unde ați prevăzut HLM, dacă nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
văd bine, dar în acest caz trebuie să-mi oferiți o bucată de pământ în plus, să realizez case individuale acolo unde ați prevăzut HLM, dacă nu, nu voi participa!". Atunci începe negocierea numărului de hectare pe care îl cedează investitorului, localizarea acestora și tot așa mai departe, iar în final, când orașul este construit, schema inițială a amenajării nu mai este decât o amintire. Priviți ce s-a întâmplat la Trappes, de exemplu, nu a mai rămas nimic din schița
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orientării politicii urbane. Abandonarea marilor ansambluri traducea în aceeași măsură suspiciunea guvernului față de "noile orașe". Adesea acestea erau considerate "a doua generație ZUP"186. Sigur, amplasamentele acestora păreau mai bine alese și mai accesibile decât cele ale ZUP, iar implicarea investitorilor și a constructorilor celor mai pricepuți fusese sesizată încă din faza de concepție. Totuși, aceste ameliorări nu le-au făcut să scape de acuzația că sunt ori aspecte ale gigantismului urban, ori ale modernismului artificial. Dacă dezbaterea asupra formelor pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Promovarea omului este înlocuită de promovarea teritoriului, care valorează mai mult în ochii alegătorilor. "Montpellier supradotatul", "Angers-ul calității" orașele învață să se vândă. Pentru a reuși explică Jean Monnier, primarul Angers-ului -, un oraș trebuie să seducă toate categoriile de public: investitori, creatori de întreprinderi, cadre, turiști, congresiști etc. Adică trebuie suscitată implicarea și mândria cetățenilor, astfel încât să devină ei înșiși ambasadorii cetății. Și, în paralel, să informeze oamenii din exterior despre dinamismul economic și atrăgătorul cadru de viață al orașului 326
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
alegeri de dezvoltare), dă corp unui demers, materializează o adeziune, afișează o ambiție rezonabilă, profesional fondată, constituie o referință pentru ajustări, decizii cotidiene publice și private"343. Miza este aceea de a construi un proiect consensual, susceptibil de a liniști investitorii în privința perenității alegerilor lor. Această căutare a coerenței inspiră legea "Solidaritate și reînnoire urbană" din 12 decembrie 2000. Niciodată un guvern, ulterior Legii de orientare din 1967, nu mai propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care amenajează, principiul asigurării siguranței: cei care se vor muta aici să se simtă protejați de persoanele cu care nu doresc să intre în contact. "Prețul chiriei este pentru cei privilegiați condiția selecției și realizării unei opțiuni de segregare. Proprietarii, investitorii încasează astfel un adevărat comision de segregare care nu are nici o legătură cu costul de construcție" 363. Departe de fluiditatea visată, opțiunea exprimată prin reforma din 1977 cu privire la favorizarea unei regularizări a sectorului de habitat prin logica pieței pare să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care se ocupa de fapt la origine"412. Întreprinderile private de asigurare a serviciilor urbane vor profita de perioada de creștere urbană (1954-1974)413 ca să se dezvolte. Rata urbanizării a crescut în Franța de la 56 % la 75 %. În fața legitimității statului investitor, întreprinderile din sectorul privat s-au orientat în special spre servicii de gestionare și exploatare, fără a ignora diversificarea activităților în domenii complementare profilului lor inițial. Această strategie s-a tradus, în mod curent, prin recurgerea la contracte de arendare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în Philippe Genestier (coord.), Vers un nouvel urbanisme, Paris, La Documentation française, 1996]. Să reținem că, dacă este discutabil să identificăm această perioadă cu o vârstă de aur a politicii urbane, ea a fost în schimb cu siguranță astfel pentru investitorii imobiliari. 77 Yves Grafmeyer, Sociologie urbaine, Paris, 1994, p. 105. 78 Această distincție este făcută de François d'Arcy și Yves Prats, "Les politiques du cadre de vie", în Madeleine Grawitz și Jean Leca (dir.), Traité de science politique, vol
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
privitoare la alcool au impus o taxă grea asupra producției și au limitat plantările. De abia în 1978, odată cu instaurarea unui regim de liberă concurență s-a repus pe picioare sectorul viticol care s-a deschis către tehnologiile moderne și investitorii străini. În 1994, podgoriile chiliene acopereau 114 000 ha și produceau 3,6 milioane de hl, iar consumația per capita era, în 1992, de 29,50 l. Provenind din insula Madeira și din Azore, vița de vie a fost introdusă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să fie luate în considerare perspectivele pe care le oferă viitorul științificotehnologic, generate de noi descoperiri și de realizarea unui transfer de tehnologie eficient, bazat în principal pe tehnologii curate. În acest sens măsurile adoptate trebuie să vizeze: creșterea interesului investitorilor privind tehnologiile nepoluante; creșterea numărului de întreprinderi care utilizează tehnologii nepoluante; dezvoltarea de proiecte care să contribuie la introducerea de tehnologii curate în IMM-uri și microîntreprinderi care contribuie direct la generarea de emisii de GES. 1.2.2.2
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
completările ulterioare; - Legea învățământului nr. 84/1995 , republicată, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul IV Termeni utilizați Articolul 11 În contextul prezentei proceduri, termenii referitori la activitatea procedurală sunt definiți după cum urmează: a) diriginte de șantier - persoană fizică învestită de către investitor cu atribuții și competențe privind verificarea calității materialelor și produselor de construcții puse în lucrare și/sau cu verificarea execuției corecte a lucrărilor de construcții; ... b) autorizare - procedura prin care Inspectoratul de Stat în Construcții, prin comisiile teritoriale de autorizare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190846_a_192175]
-
de autorizare. Articolul 32 Inspectorul general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții poate dispune suspendarea sau anularea autorizației de diriginte de șantier pentru neîndeplinirea corespunzătoare a responsabilităților și atribuțiilor specifice, la propunerea inspectoratelor teritoriale în construcții sau a investitorului. ------------- Art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 1.488 din 29 septembrie 2008 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 700 din 15 octombrie 2008. Articolul 33 (1) Cheltuielile pentru autorizare sunt în valoare de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190846_a_192175]
-
de la locul de punere în operă; 20. urmărirea realizării lucrărilor din punct de vedere tehnic, pe tot parcursul execuției acestora, și admiterea la plată numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ; 21. transmiterea către proiectant (prin intermediul investitorului) a sesizărilor proprii sau ale participanților la realizarea construcției privind neconformitățile constatate pe parcursul execuției; 22. dispunerea opririi execuției, demolării sau, după caz, a refacerii lucrărilor executate necorespunzător de către executant, în baza soluțiilor elaborate de proiectant și vizate de verificatorul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190846_a_192175]
-
organizare de șantier și predarea terenului deținătorului acestuia; 27. asigurarea secretariatului recepției și întocmirea actelor de recepție; 28. urmărirea soluționării obiecțiilor cuprinse în anexele la procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și realizării recomandărilor comisiei de recepție; 29. predarea către investitor/utilizator a actelor de recepție și a cărții tehnice a construcției după efectuarea recepției finale. Articolul 35^1 (1) Ștampila aplicată alături de semnătura specialistului care desfășoară activitatea de dirigenție de șantier în condițiile autorizării reprezintă modul de identificare a acestuia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190846_a_192175]
-
1 al art. I din ORDINUL nr. 36 din 17 ianuarie 2008 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 24 ianuarie 2008. Articolul 36 Obligațiile prevăzute la art. 35 nu sunt limitative, dirigintele de șantier putând participa în calitate de reprezentant al investitorului/beneficiarului în toate fazele privind conceperea, proiectarea și realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite prin reglementările în vigoare și ale contractului încheiat cu investitorul/beneficiarul. Articolul 37 Diriginții de șantier răspund în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 35 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190846_a_192175]
-
Obligațiile prevăzute la art. 35 nu sunt limitative, dirigintele de șantier putând participa în calitate de reprezentant al investitorului/beneficiarului în toate fazele privind conceperea, proiectarea și realizarea construcțiilor, în limitele atribuțiilor stabilite prin reglementările în vigoare și ale contractului încheiat cu investitorul/beneficiarul. Articolul 37 Diriginții de șantier răspund în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 35 și 35^1, precum și în cazul neasigurării din culpa lor a realizării nivelului calitativ al lucrărilor prevăzut în proiecte, caiete de sarcini, în reglementările tehnice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190846_a_192175]