37,317 matches
-
sat și un azil de bătrâni, dar boala și moartea aveau să curme toate aceste planuri nobile. Uneori se întâmpla ca Pr. Mihai să se enerveze, dar după o clipă el revenea, arătând ca un înger plin de bunătate și plângea zicând că aceste ieșiri nervoase erau urmarea închisorii. Am mai observat la Pr. Mihai o mare dezlipire de cele pământești. Odată i s-a furat în Gara de Nord din București o valiză în care avea 25.000 lei. Pr. Rotaru s-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cei cu scăzăminte, Dar cu diferit elan; Celor răi va fi spre moarte, Celor buni - scut - ce-o să-i poarte Spre al raiului liman. Deci când Sfântul Trup se frânge, Ori ți se dă Sfântul Sânge, Vezi, creștine, nu te plânge De prezența lui Cristos: Sub a pâinii îngustime E Cristos în întregime Ca-ntr-a cerului-nălțime, Preamărit și glorios. Omule ce-n rele sângeri, Pâinea ce nutrește îngeri Ți se dă-n valea deplângeri Întru-al mântuirii preț. O
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Închinare P.C. Sale Pr. Dr. Iosif P. M. Pal Cu ocazia jubileului de 25 de ani de preoție Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui, plâng toate durerile noastre, În zariștea sumbră, când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Din tainice-altare, icoana ta blândă, ca-n biblice vremuri, Când sfinți Patriarhi tăinuiau „Legământul” în glas
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
povara cu gândul la dezmărginire!... În zariștea sumbră, când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui, plâng toate durerile noastre!... Pătrarul de secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Îți cântă povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape. Și are s-o spună, de-acum, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni se
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
meritata cunună de glorii... Pe drepte, deci, astăzi, când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui plâng toate durerile noastre... Și-ți cântă povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape, Pătrarul de secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Și are s-o spună, de-acuma, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de crezuri, Și nu-i mai frumoasă viața de luptă, de trudă, de zbucium, Ca lupta ta sfântă spre-a frânge-n fărâme noian de eresuri... Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui plâng toate durerile noastre, În zariștea sumbră când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Fr. Ștefan Tătaru O.M.Conv. Viața, mai-iunie 1941, pp. 922-93. 38. PR. GHEORGHE VAMEȘIU date biografice
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îmi păru frumușel, părea un copil. M-am dus la el și l-am îmbrățișat. Deodată însă îmi dau seama că de fapt e hidos... și totuși nu am curajul să l resping așa, dintr-odată. Continui să-l îmbrățișez, plângând însă de oroare... În sfârșit, reușesc să fug și să mă pierd în imensitatea bisericii. Pentru a fi sigur că nu voi putea fi găsit, mă strecor sub masa pe care ieri încă fusese întins Sfântul Aer cu imaginea punerii
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cineva la dânsul - și că mă roagă să revin a doua zi dimineață. Am plecat fără să cer explicații. Dar ceea ce a urmat a fost Infernul. Tot restul zilei și noaptea m-am perpelit ca pe tăciuni, am zăcut, am plâns în hohote, m-am zbătut în brațele Mamei, care încerca să mă liniștească... În primul rând nu reușeam să înțeleg despre ce putea fi vorba. După atâtea zile și nopți în care sălășluisem în Paradis, dintr-odată, din senin, fără
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fost asemenea unui fulger care a luminat tot restul discuției noastre, tot restul zilei... Vedenie Astăzi l-am simțit pe Dumnezeu. A venit ca o boare de lumină și mi-a învăluit sufletul... Iar gura mi s-a încleștat a plâns, în timp ce inima îmi cânta de bucurie... A stat o clipă, iar apoi - s-a dus... Pe Dumnezeu îl port totdeauna în mine. Pentru că Dumnezeu sunt eu. Fără să știu. Astăzi însă - l-am simțit aievea! și am avut har. Ieri-noapte
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
voi avea o zi grea... 4 octombrie 1953 Ieri am petrecut o seară de ciudată și calmă melancolie alături de Mihai. Mi-a spus că abia acum resimte nostalgia acelui sfârșit de vacanță care pe mine m-a făcut aproape să plâng în tren... Spune că m-am schimbat, că nu mai sunt același de odi nioară, că meschinăria inevitabilă a vieții noastre celei de toate zilele m-ar fi schimbat, așa cum îi transformă și pe toți ceilalți. Iar eu am tăcut
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
odată cu căderea serii, liniștea din nou mă părăsește și mii de șoapte mă îmbie la lucruri neștiute, la gânduri stranii, la fapte urâte... Notițe ale lui Pierre Caietul acesta va rămâne oare pe veci neterminat?! Să nu-ți închipui că plâng din pricina unei triste realități. Plâng un vis nerealizat... În fond nu-mi pasă nici de Ghiuri, nici de Valentini, de tine singur îmi pasă, pe tine singur te iubesc! Încearcă să mă înțelegi bine și nu-mi reproșa anumite inconsecvențe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nou mă părăsește și mii de șoapte mă îmbie la lucruri neștiute, la gânduri stranii, la fapte urâte... Notițe ale lui Pierre Caietul acesta va rămâne oare pe veci neterminat?! Să nu-ți închipui că plâng din pricina unei triste realități. Plâng un vis nerealizat... În fond nu-mi pasă nici de Ghiuri, nici de Valentini, de tine singur îmi pasă, pe tine singur te iubesc! Încearcă să mă înțelegi bine și nu-mi reproșa anumite inconsecvențe: de fapt nici eu nu știu ce
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
făcut din ea un lucru de nimic, lipsit de valoare. Cu atât mai rău pentru mine! M-ai lăsat să ard în zadar, Stăpâne, și nici măcar nu te-ai învrednicit să-ți pogori harul tău asupra mea. Dar nu mă plâng. Pe tine te plâng. Căci inima mea s-a pustiit și orice aș încerca eu tu nu mai ai ce face cu dânsa... Nu sunt foarte nefericit, Stăpâne, dar mă doare să te văd și mai nefericit decât mine, și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
lucru de nimic, lipsit de valoare. Cu atât mai rău pentru mine! M-ai lăsat să ard în zadar, Stăpâne, și nici măcar nu te-ai învrednicit să-ți pogori harul tău asupra mea. Dar nu mă plâng. Pe tine te plâng. Căci inima mea s-a pustiit și orice aș încerca eu tu nu mai ai ce face cu dânsa... Nu sunt foarte nefericit, Stăpâne, dar mă doare să te văd și mai nefericit decât mine, și mai încrâncenat în nefericirea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
pentru o pungă de galbeni și-a scris Mozart melodiile-i nepieritoare, sau pentru zece, sau pentru o mie de pungi de aur! Pentru tine le-a scris, pentru fericirea ta, iar acum, cuprins de o ciudată orbire, tu te plângi că ai fi singur când sunt atâția și atâția, milioane de oameni mai mici sau mai mari, care s-au jertfit pentru tine, care ți s-au dăruit ție. E miopia simțurilor noastre imediate, e mărginirea concepției noastre realiste și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
jos nesfârșitele lanuri de porumb pentru vina că avea o blestemată de fată ca mine. Deși din alte motive, mama a fost împinsă într-o singurătate la fel cu a mea din copilărie. și a venit la mine la oraș, plângând și încercând să nu-mi facă reproșuri, dar făcându-mi-le totuși atunci când a spus: „Da’ mai lasă odată satul în pace, despre altceva nu poți scrie? Eu trebuie să trăiesc acolo, tu nu“. Iar autoritățile de stat m-au
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Tratatului de la Varșovia, atunci când a fost înăbușită Primăvara de la Praga, Peter Nádas spune că „ștergătoarele automate ale vehiculelor militare ungare aflate în drum spre Praga nici nu mai funcționau de-atâta scuipat pe parbrize, iar soldații unguri dinăuntru tremurau și plângeau...“1 Scuipatul ca armă a civililor împotriva unei armate. În graiul satului, se zicea atunci când copilul semăna mult cu tatăl sau cu mama: copilul e „wie aus dem Gesicht gespuckt“ - seamănă cu tatăl (sau mama) de parcă i-ar fi fost
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
îndelung rutinată. Menajul mergea oarecum bine, viața era suportabilă. Al doilea flashback: atunci când cărarea și cozile sunt strâmbe rău de tot, capul meu arată ca strivit, fața mi-e distorsionată. Asta înseamnă că aseară tata s-a îmbătat criță - mama plângea când mă pieptăna, o incomodam, eram o ghiulea de picioarele ei, făcând-o - cum îmi spunea adeseori - să ezite în fața unui divorț. În fine, al treilea flashback: când atât cărarea, cât și cozile sunt în ordine, iar jumătatea stângă și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
oraș m-am mirat cât de mult trebuie să vorbească orășenii pentru a se percepe pe ei înșiși, pentru a fi între ei prieteni sau dușmani, pentru a da sau a primi ceva. și, mai ales, cât de mult își plâng de milă când vorbesc despre ei. În cele mai multe dintre discuțiile lor manifestându-se aceeași veșnică împerechere de aroganță și autocompătimire, aceeași comedie narcisistă a gesticulației, a zvârcolirii întregului corp. Se agitau de colo-colo scoțând pe gură ego-ul umflat. Teatralismul lor
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să-mi facă niciodată ceva rău. După două zile am poftit-o să-și facă bagajul și-am condus-o la gară. Interzicându-mi pe peron să mai scot batista pentru a face semne de rămas-bun, batista în care să plâng. Cât despre batista în care-ți faci nod ca să nu uiți, de ea oricum nu aveam nevoie - nodul mi se pusese în gât. La doi ani după această despărțire precipitată, a murit de cancer. Am iubit-o și am fost
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
încercat să-nvăț de la ele cum ar trebui să procedez în cazul oamenilor. Dar era cu neputință. Tatăl meu a trebuit să-și ducă singur beția în cârcă, iar mama n-a avut cu cine să-și împartă plânsul - chiar dacă plângeam împreună cu ea, o făceam din alte motive decât ale ei. Mama plângea fiindcă avea de bărbat un bețivan care o amenința cu cuțitul când îl lua la rost. În vreme ce eu plângeam fiindcă aș fi vrut să am o mamă care
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
oamenilor. Dar era cu neputință. Tatăl meu a trebuit să-și ducă singur beția în cârcă, iar mama n-a avut cu cine să-și împartă plânsul - chiar dacă plângeam împreună cu ea, o făceam din alte motive decât ale ei. Mama plângea fiindcă avea de bărbat un bețivan care o amenința cu cuțitul când îl lua la rost. În vreme ce eu plângeam fiindcă aș fi vrut să am o mamă care să mai plângă uneori și pentru mine - pentru un copil care nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
a avut cu cine să-și împartă plânsul - chiar dacă plângeam împreună cu ea, o făceam din alte motive decât ale ei. Mama plângea fiindcă avea de bărbat un bețivan care o amenința cu cuțitul când îl lua la rost. În vreme ce eu plângeam fiindcă aș fi vrut să am o mamă care să mai plângă uneori și pentru mine - pentru un copil care nu știe de ce este al acestor părinți, câtă vreme tatăl e prea beat pentru a-i fi tată, iar mama
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
o făceam din alte motive decât ale ei. Mama plângea fiindcă avea de bărbat un bețivan care o amenința cu cuțitul când îl lua la rost. În vreme ce eu plângeam fiindcă aș fi vrut să am o mamă care să mai plângă uneori și pentru mine - pentru un copil care nu știe de ce este al acestor părinți, câtă vreme tatăl e prea beat pentru a-i fi tată, iar mama suferă atât de tare din cauza acestei beții încât pentru ea copilul devine
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
să treacă toate mărunțișurile în rubricile din chitanțiere. „Ca să nu ruginesc la minte“, spunea el. De fapt, își căuta un sprijin în această practică ce-i consemna declinul. În confruntarea interioară cu prăbușirea lui își căuta demnitatea. Niciodată nu se plângea de nimic, ci doar își nota cu precizie în rubricile din chitanțiere cumpărăturile derizorii făcute la magazinul sătesc: 1 metru de fitil pentru lampa cu gaz, 3 metri de gumilastic pentru chiloți, 1 tub de pastă de dinți, sau: 1
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]