34,028 matches
-
rangul de sfânt. Cel mai importante temple se află În China În localitatea sa natală, și la Beijing, unde există până astăzi un important centru religios și cultural pentru adepții acestuia. Reluăm călătoria prin Yandong până la Kyongju, vechea capitală În timpul regatului Silla (secolul al VII-lea), un fel de Athena asiatică, construită după modelul capitalei chineze Tang, cu șiruri de bulevarde și străzi Întretăiate În unghiuri drepte, pagode din piatră, temple budiste, morminte regale, ruine de cetăți. Acum reprezintă unul din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
concursurilor lirice, se dovedeau primitori și ofereau ospețe Îmbelșugate 779. Bajau, populație venită din Peninsula Malacca, În sudul Filipinelor (800.000), ierarhizată, politeistă, apoi islamizată, pescari, agricultori și crescători de animale. Stabiliți la nord est de Mindanao, au făurit un regat important comercial, răspândindu-se și În alte zone insulare 780. Kankanai, comunitate aparținând ansamblului igorot (130.000) În insula Luzon, de-a lungul versanților occidentali ai munților Malayan, practică agricultura itinerantă, cei din sud 779 Ambarcațiunile aveau destinații dintre cele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fire, lăsându-ne În suflet regretul pentru acel triumfal apus de soare care Împodobise cu câteva minute mai Înainte totul În purpură. Ne cazăm la Sofitel Philipine Plaza, locație deosebit de centrală și elegantă, cu toate accesorile necesare confortului. Manila, centru regatului de odinioară al rajahului Sulayman, de origine malaysiană, capitala Indiilor de Răsărit Spaniole (1578-1762), cucerită temporar de englezi (17621764), redevenită spaniolilor (1764-1898), apoi americanilor (1901-1942), japonezilor (1942-1945), devine capitala statului independent Indonezia În 1945. Manila Își pierde acest titlu, În favoarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Din motive strategice, după cucerirea Manilei (1570) de către spanioli, pe ruinele fostului fort malaysian al lui Sulayman Rajah, În apropiere de râul Pasig, s-a ridicat Fortul Santiago (secolul al XVI-lea), cu porți solide de lemn masiv, sculptate (emblemele regatului spaniol, iar deasupra Sf.Iacob călare, cu sabia ridicată, și crucea pe scut, călcând peste păgânii musulmani, Îngenunchiați), bastioane (San Francisco Javier, San Miguel, Santa Barbara). Distrus de mai multe ori, pe parcursul secolelor, Fortul Santiago a fost definitivat peste patru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Quiapo, o comună mlăștinoasă, au ajuns, după 1930, centre de afaceri ale țării. Sampaloc, fostă zonă rezidențială spaniolă, a devenit În timpul dominației americane, principala zonă universitară a Manilei. La nord-est de Pasig se află San Miguel care aparținea inițial de regatul Sapa cunoscut sub numele de Namayan, guvernat de nobili borneeni ce dețineau o parte a insulei (I.Ivanici, op. cit., p.68). 631 Înainte de sistematizarea Manilei În 1900, cele 13 cartiere erau suburbii ale orașului fortificat Manylad. Zonele mărginașe (Binondo, Escolta
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cap de șoim, deseori prezentat ca fiu al lui Osiris și Isis (al cărei nume egiptean era Akmos, Ast sau Eset), care a fost percepută drept Mama universală prin excelență. Divinitate a vegetației și a agriculturii, dar și stăpân al regatului morților, Osiris a primit titlul de "domn al vinului" începând cu perioada Regatului Vechi (de la dinastia a treia la dinastia a zecea, adică perioada 2778-2060 î.Hr.), așa cum mărturisesc textele piramidelor. Tot Osiris este cel care a inventat interschimbabilitatea vinului și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cărei nume egiptean era Akmos, Ast sau Eset), care a fost percepută drept Mama universală prin excelență. Divinitate a vegetației și a agriculturii, dar și stăpân al regatului morților, Osiris a primit titlul de "domn al vinului" începând cu perioada Regatului Vechi (de la dinastia a treia la dinastia a zecea, adică perioada 2778-2060 î.Hr.), așa cum mărturisesc textele piramidelor. Tot Osiris este cel care a inventat interschimbabilitatea vinului și a sângelui, principiu adoptat de numeroase religii. De asemenea, în cadrul ritualului lui Osiris
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
capita de 30,50 l. Vița de vie, introdusă în 1555 de către spanioli, a cunoscut un avânt rapid în văile fertile din Peru, ajungând la o suprafață de aproape 36 000 ha. Producția de vin a urmat aceeași tendință, concurând regatul Spaniei care, în 1629, a interzis navelor din Atlantic să transporte vinuri peruviene, limitând mult comerțul din Peru. Viticultura a cunoscut apoi un declin ca urmare a fiscalității, a filoxerei și a culturii bumbacului. De abia în anii 1960 s-
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fost interpretată de companiile reunite ale Reginei și ale lui Sussex. Această piesă anonimă, mult lăudată de Lev Nicolaevici Tolstoi, conține un text foarte apropiat de tragedia lui Shakespeare. Aici Lear nu moare, ca la Shakespeare, ci își recapătă regatul. Despre sfîrșitul Cordeliei, care la Shakespeare se sinucide, nu se menționează nimic. Lipsește subiectul secundar al lui Gloucester și al fiilor săi. 1603 John Florio (? 1553-1625), în anul morții Elizabethei I și al urcării pe tron a regelui Iacob I
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mulți, de simbolicul semn al suferinței care leagă unul pe altul pe principalele personaje ale tragediei... Mare este greșeală regelui, într-adevăr, cînd își închipuie despre el căe un fel de dumnezeu, un suveran absolut cu împuternicirea de a împărți regatul, de a rosti blesteme și a condamna la sughiun, atunci cînd, oricît ar părea de ciudat, el nu e în stare să deosebească lingușirile de adevăr. Onouă punere în scenă în România (Contemporanul, 6 noiembrie 1970) 1971 Premiera filmului Regele
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lipsea lui Lear și lui Gloucester la ultima lor întîlnire: respect, venerație, protecție și siguranța. Regele Lear este o piesă extrem de ciudată care începe că un basm, cu imaginea unui bătrîn superficial ce renunța prostește la tron și își împarte regatul între două fiice nevrednice. Prin această, el o dezmoștenește pe mezina, Cordelia, care îl iubește, dar refuză să îi mărturisească o dragoste ipocrita și josnica. Goneril și Regan, fiicele sale prefăcute, refuză mai apoi să onoreze condițiile moștenirii lor și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
apelativ se datorează faptului că Gloucester îi judeca pe Edmund și Edgar, fiii săi, într-un mod eronat, așa cum face și Lear în cazul fetelor sale. Mai întîi șunt dezmembrate familiile, pentru că apoi haosul și dezordinea să domneasca peste întreg regatul dezmembrat și el la rîndul sau. Reprezentanții decentei sînt eliminați rapid și răul domnește prin prezența lui Goneril, Regan și a lui Edmund, the illegitimate Machiavellian villain of the play. Aș Ulysses notes în hîș famous speech on order and
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ACTUL I SCENĂ 1 (Palatul regelui Lear. Intra Kent, Gloucester și Edmund.) KENT: Am crezut că regele înclină mai mult spre ducele de Albany, decît spre Cornwall. GLOUCESTER: Așa mi s-a părut și mie-ntotdeauna; dar acum, la împărțirea regatului, nu mai e clar pe care dintre duci prețuiește mai mult, pentru că părțile sînt atît de bine cumpănite, că cercetarea cea mai amănunțită nu poate alege între cele două jumătăți. KENT: Acela nu ți-e fiu cumva, milord? GLOUCESTER: Făurirea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Lear, Cornwall, Albany, Goneril, Regan, Cordelia și suita) LEAR: Gloucester, condu pe domnii Franței și Burgundiei. GLOUCESTER: Da, stăpîne. (Ies Gloucester și Edmund) LEAR: Estimp ne vom destăinui un plan obscur. Dați harta-aici. Aflați c-am împărțit În trei regatul; și sînt viu pornit Să-mi scutur de-orice griji și treburi vîrstă, Le dînd pe umeri tineri, pe cînd far' Povară mă tîrăsc spre moarte. Fiu Cornwall, Si la fel iubitor, fiu Albany, ' N-acest ceas, voim ferm a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lord, and true. LEAR: Let it be șo, thy truth then be thy dower! For, by the sacred radiance of the sun, The mysteries of Hecate and the night, LEAR: Ție și la urmași că moștenire pururi Rămînă-ampla treime din regat, Nu mai puțină-n preț, cuprins, frum'sețe Ca-a Gonerilei. Și-acum, bucuria mea Din urmă, nu mai mică; pentru-al cărei drag A' Franței vii și laptele burgund Se-ntrec pețind. Ce poți să spui, să-mi smulgi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
rabd, Puterea-ntreagă-avînd, ia-ți plata, dar. Cinci zile-ți acordăm de pregătire Spre-a te feri de relele-astei lumi, Si într-a șasea, să-ntorci hîdu-ți dos Moșiei noastre; dacă-a zecea zi Proscrisu-ți trup i-aflat pe-al nost regat, Clipă ți-e moarte. Ieși! Pe Jupiter, Aceasta n-o revoc. KENT: Cu bine, rege, dacă-așa te porți, Surghiun e-aici și slobod peste porți. (Cordeliei) Zeii te ieie, fata,-n pază lor, Gîndul ți-e drept și graiu-ți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nemernic! Își neagă scrisu,-a spus? Nu l-am născut nicicînd. (Se aud trîmbițe) Ia! Ducele! Nu știu ce vrea venind. Închide-oi orice port, nu-mi va scăpa; Mi-acordă asta ducele. Iar chipu-i Trimite-oi peste tot, ca-ntreg regatul Să-l știe bine; iar pămîntul meu, Loial și bun copil, mă străduiesc Să poți să-l stăpînești. (Intra Cornwall, Regan și suita) CORNWALL: Cum e, prieten scump? De cînd venii Și pot să spun: acum, prind stranii vești. REGAN
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
reduci, S-arunci vorbe-aspre, să îmi scazi venitul, Si, în sfîrșit, zăvor să pui la porți Contra intrării-mi. Tu mai bine-ți știi A firii datorie și ce-i leagă pe copii, Purtări alese,-al mulțumirii drept. Jumatea de regat tu n-ai uitat Ce-ți dăruit-am. REGAN: Sire, la obiect. LEAR: Cin' mi-a pus omul în butuci? (Se aud trîmbițe) CORNWALL: Ce trîmbiță-i? REGAN: O știu, e-a sorii; -adeverește scrisă C-o fi-n curînd aici
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
văzut De cerțile și lucrăturile-ntre duci, De greul frîu pe care l-au impus Bătrînului bun rege, -or din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva ce mulțumi-ți-va
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o noapte ce n-are milă nici de-nțelepți, nici de nebuni. LEAR: Mugiți cît vreți! Foc, scuipa! Varsă, ploaie! Nici vînt, nici ploaie, tunet, foc mi-s fiice; Stihii, pe voi n-acuz de răutate; Nicicînd v-am dat regat, v-am spus copii; Nu-mi datorați supunere; deci, cadă Groaznic al vost bun-plac. Iată-mă vouă sclav, Un biet, bolnav, slab și-n dispreț bătrîn. Și totuși va numesc servile slugi, That will with two pernicious daughters join Your
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Nu-i cavaler sărac, nici scutier îndatorat, Cînd bîrfa nu își face trăi pe limbă Și nici pungașii-n gloata nu se plimbă, Cînd cămătarii banii-n cîmp și-i socotesc Și curve și codoși biserici construiesc, Atunci al Albionului regat Va fi cu totul tulburat. Veni-va vremea, cin' va trăi va vedeare, Cînd mersul va fi făcut pe picioare. Aceasta profeție o va face Merlin, fiindcă eu trăiesc înainte de timpul lui. (Iese) SCENĂ 3 (O sală în castelul lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Tabăra franceză lîngă Dover). Intra Kent și Curteanul.) KENT: De ce regele Franței s-a înapoiat atît de neașteptat? Cunoști vreo pricina? CURTEANUL: A lăsat o problemă de stat neîmplinita, la care s-a gîndit de la sosirea lui, si care amenință regatul cu o atît de mare primejdie și spaimă, încît întoarcerea lui în persoana a fost imperios necesară. KENT: Pe cine-a lăsat în locul lui că general? CURTEANUL: Pe mareșalul Franței, Monsieur Le Fer. KENT: Scrisorile domniei-tale au provocat reginei vreo
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
s battle's fought. Exit. Știu că nu mă iubești, căci cele două, Pe cît îmi amintesc, mi-au făcut rău; Tu ai motiv, dar ele nu. CORDELIA: Nu am, nu am! LEAR: În Franța sînt? KENT: În propriul tău regat. LEAR: Nu mă-nșelați. DOCTORUL: Fiți liniștit, doamna, marea furie, Vedeți, e-ucisă-n el. Ar fi pericol A-l readuce-n timpul ce-l pierdu. Poftiți-l înăuntru; nu-l mai tulburați Pînă ce-și vine-n fire. CORDELIA: Binevoiți, alteța
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ucis așa? KENT: Întocmai, șir. CURTEANUL: Și cine Conduce oastea lui? KENT: Pe cît se spune, Bastardul Gloucester. Curteanul: Zice-se că Edgar, Fiu-izgonit, cu contele de Kent, e-n Germania. KENT: Veștile-s schimbătoare. Timpu-i să luăm aminte. Ostile Regatului s-apropie-n pas iute. CURTEANUL: Răfuiala Va fi, cred, sîngeroasă. -Adio, șir. (Iese) KENT: Viața și soarta mea se va-mplini Or bine,-ori rău, cum lupta de-azi va fi. (Iese). ACT V SCENE I [The British camp near Dover
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pe roata-acestei crude vieți Să-l mai lungească. EDGAR: Mort e,-ntr-adevăr. KENT: E o minune c-a-ndurat atît: Își uzurpa, doar, viața. ALBANY: Duceți-i de aici. Acuma datoria Este să-i plîngă toți. (Lui Kent și Edgar) Prieteni, în regat Domniți, refaceți statu-nsîngerat. KENT: Am de făcut, șir, în curînd, un drum; Mă cheamă-al meu stăpîn și nu pot nu să spun. EDGAR: Durerii-ăstui trist timp să ne supunem; Să spunem ce simțim, nu ce-ar trebui să spunem
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]