33,557 matches
-
străbătut viața și opera. Moștenirea națională a tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane. Secolul XX în general și istoria contemporană în special (delimitată ca începând din 1918) sunt aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aproape complet pecerizate, putând fi lecturate ca o biografie instituțională a partidului și mai ales ca o biografie personală a tovarășului Nicolae Ceaușescu. Martirologia de partid și a mișcării muncitorești cunoaște o dezvoltare cantitativă și o rafinare calitativă. Pecerizarea istoriei contemporane a însemnat acordarea unei atenții sporite momentelor fondatoare ale organizării politice a mișcării proletare (1921 crearea Partidului Comunist Român), perioadei de persecuție și represiune oficializată prin ilegalizarea partidului în 1924, lupta eroică pentru dreptate socială și națională, totul culminând cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechea Editură Politică) au fost repuse în circuitul intelectual ca restituții cardinale ale culturii române. Demascarea cursurilor lui Nae Ionescu ca plagiate de către Marta Petreu (2009) a produs rumoare și consternație în publicul românesc încă prins în mrejele "profesorului". Discipolii contemporani ai maestrului care a format (intelectual) și deformat (ideologic) generația '27 i-au legat publicistica și cursurile universitare în Opere (apărută în 7 volume). Tot din rezorvorul simbolic care este Nae Ionescu a luat ființă și Editura Roza Vânturilor, după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totul marginal în politica românească. Surescitată temporar de Partidul Noua Generație, extrema dreaptă românească pare a fi pierdut orice atractivitate în ochii electoratului, iar partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile belice. 3.6.4. Memoria (post)națională: de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alcătuită din Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a (Almaș, 1994), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pînă la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a VII-a (Daicoviciu, Teodor și Cîmpeanu, 1992), Istoria Românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a VIII-a (Cristescu, Păsăilă, Teodorescu și Tomi, 1994), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a XI-a (Manea, Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Manual pentru clasa a VIII-a (Cristescu, Păsăilă, Teodorescu și Tomi, 1994), Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la revoluția din 1821. Manual pentru clasa a XI-a (Manea, Teodorescu și Pascu, 1994) și Istoria românilor. Epoca modernă și contemporană. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1993) apărut începând cu 1994 sub titlul revizuit Istoria românilor de la 1821 până la 1989. Manual pentru clasa a XII-a (Manea și Teodorescu, 1994). După cum se observă, studiul istoriei naționale în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoria sintetică a românilor. În clasele a VII-a și a VIII-a, studiul istoriei naționale era reluat, predându-se defalcat în doi ani, mai întâi istoria românilor până în 1821 (clasa a VII-a), continuată fiind cu istoria modernă și contemporană inaugurată de momentul revoluționar al anului 1821. Acest tipar de predare a istoriei naționale în două reprize este reiterat la nivelul studiilor liceale în clasele a XI-a, respectiv a XII-a. Curricula școlară preuniversitară reflectă o încărcătură maximă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
regim, se va estompa. Manualele succesoare, care spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului istoric în epoci generice (veche, modernă, contemporană). O variație a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daicoviciu et al. (1972) supraviețuiește și după reforma introdusă de manualele alternative. Publicat în prima generație de manuale alternative, textul semnat de L. Burlec (1997) păstrează același format de clasificare a timpului istoric: epoca veche; epoca medievală; epoca modernă și contemporană. O altă variație, mai elaborată, este încercată de A. Vulpe et al. (1999, p. 8), care clasifică "duratele timpului istoric în spațiul românesc" pe întinderea săgeții timpului, de la "Preistorie" (600.000 î.H.cca. 500 î.H), trecând prin "Antichitate" (cca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
săgeții timpului, de la "Preistorie" (600.000 î.H.cca. 500 î.H), trecând prin "Antichitate" (cca 500 î.H.-271 d.H.), "Epoca migrațiilor" (271 d.H.-sec. IX), "Evul Mediu" (sec. IX-1821), "Epoca Modernă" (1821-1918), ajungând în cele din urmă în "Epoca Contemporană" (1918→). Acest tipar de periodizare își găsește adepți și în câmpul istoricilor care nu fac parte din clubul autorilor de manuale. În acest sens, F. Constantiniu (2011) optează în lucrarea sa neconvențional intitulată O istorie sinceră a poporului român, dar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clubul autorilor de manuale. În acest sens, F. Constantiniu (2011) optează în lucrarea sa neconvențional intitulată O istorie sinceră a poporului român, dar tradițională prin structură și substanță pentru același șablon de partiționare: istorie veche; istorie medievală; istorie modernă; istorie contemporană. Continuitatea sistemului epocal-cronologic de periodizare a trecutului românesc este acompaniată însă de o serie de modificări substanțiale, prezente în majoritatea manualelor postcomuniste. În primul rând, evidentă este recreștinarea timpului istoric, posibilă ulterior încetării "prigoanei ateiste" derulate de regimul comunist. Doar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sus operează pe baza unei periodizări, compartimentând trecutul românesc în perioada "pre-naționalismului patriotic civic", a "naționalismului etnic", a perioadei interbelice marcate de tensiunea dintre "fanaticismul naționalistic" și "naționalismul critic", a "antinaționalismului comunist", a "naționalismului comunist", urmată în fine de tranziția contemporană "de la postcomunism la postnaționalism". Implicațiile teoretice ale studiului logicii schimbătoare a periodizării sunt clare: trecutul este structurat în funcție de interesele prezentului. Fără a îmbrățișa doctrina radical prezenteistă formulată de Benedetto Croce (1921) în sentința "toată istoria este istorie contemporană", analiza întreprinsă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tranziția contemporană "de la postcomunism la postnaționalism". Implicațiile teoretice ale studiului logicii schimbătoare a periodizării sunt clare: trecutul este structurat în funcție de interesele prezentului. Fără a îmbrățișa doctrina radical prezenteistă formulată de Benedetto Croce (1921) în sentința "toată istoria este istorie contemporană", analiza întreprinsă indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea în manualele școlare, teza lui Croce, într-o variantă modificată, este legitimă: întreaga istorie oficială este istorie contemporană! Analiza pe care am demarat-o relevă că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Croce (1921) în sentința "toată istoria este istorie contemporană", analiza întreprinsă indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea în manualele școlare, teza lui Croce, într-o variantă modificată, este legitimă: întreaga istorie oficială este istorie contemporană! Analiza pe care am demarat-o relevă că modul de periodizare a istoriei oglindește fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până astăzi (manual pentru clasa a XII-a) (Scurtu et al., 1999), continuă să mizeze pe cardinalitatea etnogenezei românești, considerând acestă chestiune ca alcătuind "problema fundamentală a istoriei naționale" (p. 6). În anacronie cu discursul ce prinde contur în manualele contemporane, I. Scurtu et al. (1999) reiterează tezele tradiționale ale național-comunismului. Excluzând influențele slavice, manualul evidențiază natura duală a sintezei poporului român: "elementele fundamentale ale etnogenezei românești sunt: componenta dacică (substratul) și componenta romană (stratul)" (p. 7). În privința glotogenezei, analiza lingvistică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
opoziței cu eternitatea) statului național. Un alt aspect care a intrat sub tirul critic a fost management-ul spațiului textual alocat personajelor clasice (Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale de istorie. Interdicția manualului arată limitele permise ale de-mitizării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la paradigma naționalistă. Dimpotrivă, programele școlare ulterioare, din 2004, au accelerat tranziția înspre o viziune europenistă, postnațională a istoriei românești. O serie de tendințe novatoare și teme recurente pot fi decelate ca structurând paradigma postnațională în cadrul căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de vitejie și sacrificii de sânge, ca temelie eroică a ordinii socio-politice prezente. Trecutul monumental legitima politic un prezent care aspira la un viitor de o monumentalitate similară. Aceasta este paradigma eroico-celebrativă în care a fost elaborat trecutul național. Postnaționalismul contemporan a schimbat regulile jocului legitimării politice. În expresia consacrată deja a lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunistă era mai bună 37,2 62,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Datele indică faptul că 86,3 la sută dintre copiii ai căror părinți evaluează pozitiv perioada actuală reproduc atitudinile favorabile față de perioada contemporană în raport cu trecutul comunist. În schimb, gradul de transmitere a atitudinilor pozitive față de comunism de la părinți la copii este mai mic, doar 61,4 la sută preluând atitudinile parentale de valorizare a perioadei comuniste. Același tipar se poate observa și în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
valori pro-democratice și de dezavuare a trecutului comunist și pentru a crea atitudini favorabile ordinii democratice postcomuniste. Totuși, chiar dacă este privată de asemenea programe deliberate de educare cognitivi-morală, datele indică faptul că familia este principalul cadrul social din care adolescentul contemporan preia informații și asimilează atitudini cu privire la comunism. Forma de nostalgie pe care o exprimă un procent însemnat din adolescenții români (aproximativ o treime) este mai degrabă o "nostalgie reziduală", moștenită de la generația parentală. Totodată, pozitivarea trecutului comunist în raport cu prezentul postcomunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca traumă istorică totală a societății românești pe fondul unei rezistențe populare pasive, exprimată de o largă nostalgie colectivă față de același trecut comunist criminalizat de puterea politică democrată. În termenii lui C.S. Maier (1988), se poate conchide că în România contemporană avem de-a face cu un "trecut controlat statal", pe fondul unor "amintiri nestăpânite". Sentința lui K. Marx și F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa stafia comunismului", se dovedește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a conștiinței contemporane pe păcatele trecutului nazist o poate avea: "[Holocaustul] pare să devină din ce în ce mai viu și puternic, însă nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezentului, respectiv teoriile conservatoriste, care afirmă opusul, și anume durabilitatea inerentă a memoriei colective, refractaritatea sa la a se lăsa manipulată de antreprenorii politici ai momentului și forța trecutului de a se impune în prezent chiar și în contra voinței actorilor contemporani. Analiza pe care am derulat-o asupra genezei culturale și dinamicii temporale a memoriei istorice românești autorizează, în primul rând, o concluzie negativă: facțiunile radicale atât ale paradigmei prezentiste (de ex: "teoria tradițiilor inventate", Hobsbawm și Ranger, 1983) cât și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]