34,387 matches
-
frunzele care au devenit în timp cel mai proeminent simbol canadian, atât pe plan național, cât și internațional. Țintele și insignele cu frunze de arțar sunt purtate cu mândrie de către canadieni peste hotare și sunt recunoscute în întreaga lume. Cu toate că frunza de arțar este strâns asociată Canadei, arțarul a fost recunoscut în mod oficial ca arbore emblematic al Canadei abia în anul 1996. Numeroși canadieni implicați în industria forestieră canadiană au cerut cu mult înainte Guvernului să aleagă arțarul ca arbore
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
de arțar este cea care se proclamă ca arbore emblematic al Canadei. Din cele 150 de specii cunoscute de arțar (genus Acer), numai 13 sunt indigene Americii de Nord. Zece dintre acestea cresc în Canada: arțarul negru, arțarul de zahăr, arțarul cu frunze mari, arțarul roșu, arțarul de munte, arțarul dungat, arțarul Douglas, Vine și Manitoba. Cu excepția a patru specii, arțarii nativi sunt copaci mari. Cel puțin una dintre cele zece specii se găsește în toate provinciile.Toate provinciile au adoptat câte un
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
Monitorul Oficial al Canadei la data de 15 mai 1996. Cu mult înainte de sosirea primilor coloniști europeni, popoarele aborigene de pe teritoriul Canadei descoperiseră proprietățile nutritive ale sevei de arțar, pe care o adunau în fiecare primăvară. Numeroși istorici susțin că frunza de arțar a început să fie utilizată ca simbol canadian încă din 1700. În 1834, prima Societate Sf. Ioan Botezătorul din America de Nord a adoptat frunza de arțar ca emblemă a sa. În 1836, Le Canadien, un ziar publicat în Canada
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
ale sevei de arțar, pe care o adunau în fiecare primăvară. Numeroși istorici susțin că frunza de arțar a început să fie utilizată ca simbol canadian încă din 1700. În 1834, prima Societate Sf. Ioan Botezătorul din America de Nord a adoptat frunza de arțar ca emblemă a sa. În 1836, Le Canadien, un ziar publicat în Canada de Jos, menționa frunza de arțar ca un simbol potrivit pentru Canada. În 1848, publicația anuală din Toronto The Maple Leaf (Frunza de arțar) menționa
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
început să fie utilizată ca simbol canadian încă din 1700. În 1834, prima Societate Sf. Ioan Botezătorul din America de Nord a adoptat frunza de arțar ca emblemă a sa. În 1836, Le Canadien, un ziar publicat în Canada de Jos, menționa frunza de arțar ca un simbol potrivit pentru Canada. În 1848, publicația anuală din Toronto The Maple Leaf (Frunza de arțar) menționa frunza de arțar ca emblema aleasă pentru Canada. În 1860, frunza de arțar fusese deja inclusă pe insigna Regimenului
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
America de Nord a adoptat frunza de arțar ca emblemă a sa. În 1836, Le Canadien, un ziar publicat în Canada de Jos, menționa frunza de arțar ca un simbol potrivit pentru Canada. În 1848, publicația anuală din Toronto The Maple Leaf (Frunza de arțar) menționa frunza de arțar ca emblema aleasă pentru Canada. În 1860, frunza de arțar fusese deja inclusă pe insigna Regimenului 100 (Royal Canadians) și era utilizată la scară largă pentru decorațiile pregătite cu ocazia vizitei Prințului de Wales
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
de arțar ca emblemă a sa. În 1836, Le Canadien, un ziar publicat în Canada de Jos, menționa frunza de arțar ca un simbol potrivit pentru Canada. În 1848, publicația anuală din Toronto The Maple Leaf (Frunza de arțar) menționa frunza de arțar ca emblema aleasă pentru Canada. În 1860, frunza de arțar fusese deja inclusă pe insigna Regimenului 100 (Royal Canadians) și era utilizată la scară largă pentru decorațiile pregătite cu ocazia vizitei Prințului de Wales din acel an. Alexander
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
un ziar publicat în Canada de Jos, menționa frunza de arțar ca un simbol potrivit pentru Canada. În 1848, publicația anuală din Toronto The Maple Leaf (Frunza de arțar) menționa frunza de arțar ca emblema aleasă pentru Canada. În 1860, frunza de arțar fusese deja inclusă pe insigna Regimenului 100 (Royal Canadians) și era utilizată la scară largă pentru decorațiile pregătite cu ocazia vizitei Prințului de Wales din acel an. Alexander Muir a compus Maple Leaf Forever ca imn al confederației
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
Prințului de Wales din acel an. Alexander Muir a compus Maple Leaf Forever ca imn al confederației pentru Canada în 1867, fiind considerat imn național timp de mai multe decenii. Blazoanele create în anul următor pentru Ontario și Quebec includeau frunza de arțar. Astăzi, frunza de arțar apare pe moneda de 1 cent. Cu toate acestea, între 1876 și 1901, ea figura pe toate monedele canadiene. Moneda modernă de 1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
acel an. Alexander Muir a compus Maple Leaf Forever ca imn al confederației pentru Canada în 1867, fiind considerat imn național timp de mai multe decenii. Blazoanele create în anul următor pentru Ontario și Quebec includeau frunza de arțar. Astăzi, frunza de arțar apare pe moneda de 1 cent. Cu toate acestea, între 1876 și 1901, ea figura pe toate monedele canadiene. Moneda modernă de 1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un design aproape neschimbat din
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
anul următor pentru Ontario și Quebec includeau frunza de arțar. Astăzi, frunza de arțar apare pe moneda de 1 cent. Cu toate acestea, între 1876 și 1901, ea figura pe toate monedele canadiene. Moneda modernă de 1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un design aproape neschimbat din 1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
pe moneda de 1 cent. Cu toate acestea, între 1876 și 1901, ea figura pe toate monedele canadiene. Moneda modernă de 1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un design aproape neschimbat din 1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
modernă de 1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un design aproape neschimbat din 1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
neschimbat din 1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de arțar ca semn distinctiv, prezent pe insignele regimentelor și pe echipamentul armatei și marinei canadiene. În
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de arțar ca semn distinctiv, prezent pe insignele regimentelor și pe echipamentul armatei și marinei canadiene. În 1957 culoarea frunzelor de arțar de pe blazonul Canadei a fost schimbată din verde în roșu, care este una dintre culorile oficiale ale Canadei
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
a devenit cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de arțar ca semn distinctiv, prezent pe insignele regimentelor și pe echipamentul armatei și marinei canadiene. În 1957 culoarea frunzelor de arțar de pe blazonul Canadei a fost schimbată din verde în roșu, care este una dintre culorile oficiale ale Canadei. La data de 15 februarie 1965, steagul cu frunza roșie de arțar a fost inaugurat ca drapel național al Canadei
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
regimentelor și pe echipamentul armatei și marinei canadiene. În 1957 culoarea frunzelor de arțar de pe blazonul Canadei a fost schimbată din verde în roșu, care este una dintre culorile oficiale ale Canadei. La data de 15 februarie 1965, steagul cu frunza roșie de arțar a fost inaugurat ca drapel național al Canadei.
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
Ulterior, mijlocul cârcelului începe să se încolăcească precum un arc, trăgând floarea mai aproape de ancorajul său. Când planta ajunge la maturitate, este fixată pe loc de mii de cârcei. Tulpina cațărătoare, lemnificată, poate ajunge de la 3 până la 10m. Floarea are frunzele dispuse de o parte și de alta a ramurilor și un pețiol lung de formă trilobată. este o floare de dimensiuni mari iar diametrul ei poate ajunge la 4-5 cm. Are o corolă specifică, formată din petale de culoarea albă
Floarea patimilor () [Corola-website/Science/314729_a_316058]
-
acestei plante agățătoare se obține prin expunerea la soare sau într-un loc semi-umbrit, în sol cu umiditate medie, bogat in humus și cu aciditate neutră. De la floarea patimilor se folosesc în scop medicinal ramurile tinere, subțiri, cu sau fară frunze. Planta conține flavonoizi, glicozide, alcaloizi, compuși fenolici și ulei volatil. Principalele proprietăți medicinale ale plantei sunt legate de acțiunea inhibitoare asupra sistemului nervos central. Planta are proprietăți sedative, anxiolitice, hipotensoare si antispastice. Preparatele din acestă plantă se folosesc pentru stări
Floarea patimilor () [Corola-website/Science/314729_a_316058]
-
anxietate, stările de stres, mai ales dacă sunt însoțite ŝi de încordare musculară, stările de iritabilitate nervoasă, precum și în tratarea gastritelor, a colitelor si a nevralgiilor. Passiflora incarnata este totodată și o plantă de apartament. În timpul iernii, aceasta îșĭ pierde frunzele. Dat fiind riscul de a o pierde, nu se recomandă încercarea de obținere a plantei înainte de sosirea primăverii. E bine ca semințele să fie mai întâi ținute la înmuiat în apă timp de câteva ore, semănate apoi într-un vas
Floarea patimilor () [Corola-website/Science/314729_a_316058]
-
din genul Lycium. Mai este cunoscută și sub numele de goji. Această plantă perenă lemnoasă face parte din familia Solanaceae. Există două varietăți de Goji: Înățimea acestui arbust poate atinge 2-4 m. Ramurile sale, deseori spinoase, atârnă arcuite și poartă frunze lungi, lanceolate sau ovale, de culoare verde-gri. Ele au o lungime de 3-6 cm și sunt fie singulare, dispuse alternativ opus, fie grupate în fascicule de până la trei. Cătina de garduri înflorește din iunie până în august. Inflorescența este compusă dintr-
Cătină de garduri () [Corola-website/Science/313563_a_314892]
-
XVIII-lea, de meșteri anonimi. Iese în evidență și iconostasul, prin icoanele împărătești și medalioanele în formă de inimă. Biserica păstrează și un frumos sfeșnic de lemn, numeroase icoane pe lemn, cu fondul aurit, gravat cu decorații sub formă de frunze și numeroase tipărituri, care atestă legăturile intense pe care le avea această localitate cu centrele culturale din Țara Românească și Moldova. Decorul mural al bisericii din Borșa, datând din 1775, este opera unui zugrav ale cărui lucrări au puține legături
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
poeme, intitulat “Bitaqat huwiyya” (Cardul de Identitate). În câteva zile după acest eveniment, poemul devenise cunoscut în întreaga țară și chiar și peste hotare. Acesta a fost publicat în cel de-al doilea volum de poezie al lui Darwish, intitulat " Frunzele măslinilor" (haifa, 1964), refrenul acestui poem devenind un simbol al identității arabe: "Consemnează: sunt Arab." Poezia palestiniană face adesea referire la Nakba și la tragediile ce au urmat acestui eveniment, care i-a deposedat pe palestinieni, alungându-i de pe pământurile
Mahmoud Darwish () [Corola-website/Science/313695_a_315024]
-
Darwish, la înmormântare participând și câțiva politicieni de stânga din Knesset. În 1960, la vârsta de nouăsprezece ani, publică prima plachetă de versuri intitulată "‘Asăfīr bilă ’ağniha" (Păsări fără aripi). Câțiva ani mai târziu, volumele sale de versuri "Awraq az-zaytun" (Frunze de măslin), publicat în 1964, și "‘Ăšiq min Filastīn" (Îndrăgostit de Palestina), publicat în 1966, au înregistrat un succes uriaș, aducându-i consacrarea ca poet la douăzeci și cinci de ani. De-a lungul vieții a publicat numeroase volume de poezii, toate
Mahmoud Darwish () [Corola-website/Science/313695_a_315024]
-
le (Arctium lappa) este o plantă erbacee bienală din familia "Asteraceae", cultivată în grădini pentru rădăcinile sale comestibile sau întâlnită frecvent ca buruiană. le este oarecum înalt, putând ajunge până la 2 metri înălțime. Are frunze mari, alternate, frunzele bazale care apar în primul an de vegetație, triunghiulare, ovate sau cordate, cu marginele întregi, cu un pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară. Florile sunt tubulate de culoare mov-violet, cu antere și stamine concrescute și grupate în
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]