34,654 matches
-
insuficient dezbătută. Atunci și de atunci până azi, guvernele comuniste din Vietnam și Cuba nu au divulgat informații cu privire la această chestiune. Există numeroase rapoarte scrise de foștii prizonieri de război americani care susțin că, în timpul războiului, au observat prezența în penitenciarele nord-vietnameze a unor militari și civili cubanezi și că aceștia au participat la torturarea prizonierilor, în ceea ce este cunoscut sub numele de "Programul Cuba". Printre martorii la acest fapt se numără și senatorul John McCain, candidat prezidențial SUA în 2008
Războiul din Vietnam () [Corola-website/Science/311982_a_313311]
-
TV, poziție din care a câștigat sume însemnate de bani. Câțiva ani mai târziu după asumarea televiziunii, Popescu a declarat că nu poate realiza emisiuni la televiziunea unui personaj atât de controversat și și-a dat demisia. În timp ce executa la penitenciarul Bacău o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru delapidare, Sorin Ovidiu Vântu se pare că a semnat un angajament de informator cu fosta Securitate în 1983, cu numele conspirativ „Nuș”, dosarul figurând ca închis în 1988.. Pe 9 septembrie 2010
Sorin Ovidiu Vântu () [Corola-website/Science/312276_a_313605]
-
unde au fost închiși în arestul Miliției. Anchetarea lor a început a doua zi, insistându-se pentru revenirea la calendarul gregorian. În urma refuzului monahilor, după 5 zile, Procuratura a emis un mandat de arestare preventivă și i-au transportat la Penitenciarul din Turda. Monahii au fost eliberați după alte 3 luni de zile, dar li s-a impus domiciliul obligatoriu în comuna Râmeț, unde mânăstirea fusese desființată, iar călugării mutați în alte părți. Ulterior, până la proces, au fost transferați la Mănăstirea
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
Mănăstirea Turnu (județul Vâlcea), cu scopul de a-i intimida pe credincioși. În urma procesului, starețul Evloghie a fost condamnat la 1 an închisoare corecțională, iar monahul Pahomie Morar la 6 luni cu suspendare, pe care le-au executat însă în Penitenciarul Turda și Aiud, după recursul făcut de Procuratură. Eliberat din închisoare, după un an de zile, s-a dus în apropiere de București, unde fusese înființată o mănăstire pe stil vechi la Copăceni. Monahul Pahomie Morar a fost hirotonit ierodiacon
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
desfășurate de către mitropolitul Glicherie în România, dacă au arme și unde sunt ascunse, iar după ce răspundea era bătut de anchetatori. A fost condamnat de către Tribunalul din Târgu Mureș și a petrecut următorii 7 ani în închisoare (a fost deținut în penitenciarul Gherla până în 1959, apoi în coloniile de muncă de la Periprava, Balta Brăilei, Stroienești și Bondoi). Supus la înfometare, frig, torturat și lipsit de odihnă, pr. Demostene afirmă că uneori era așa de epuizat că nu putea să-și amintească nici măcar
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
prin discuții între Biserici și nu de instanțele de judecată ale statului. Toate încercările de apărare au fost în zadar. Ieromonahul Demostene Ioniță a fost condamnat la 4 ani și 10 luni de închisoare, fiind încarcerat între anii 1969-1971 în penitenciarul Botoșani și apoi la colonia de muncă Poarta Albă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră, după care a fost eliberat înainte de termen. După ultima eliberarea din închisoare, în anul 1971, pr. Demostene revine la Mănăstirea Slătioara, unde IPS Mitropolit Glicherie Tănase îl
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
fi implicați în declanșarea manifestațiilor antidictatoriale și anticeaușiste din acel oraș, precum și pentru a contribui la reprimarea demonstrațiilor. Ajuns la Timișoara, a luat măsuri de intensificare a muncii de culegere de informații, a organizat audierea persoanelor reținute și depuse la penitenciar, precum și a răniților din spitale, a dat dispoziții să se trimită ofițeri de securitate în rândul demonstranților, să fie întrerupte unele legături telefonice și să se intercepteze convorbirile celor care discutau la telefon, să se efectueze operațiuni de filaj, să
Emil Macri () [Corola-website/Science/311764_a_313093]
-
și conducătorii manifestațiilor, cu eventualul amestec al unor puteri străine, pentru a putea să raporteze situația reală celor cărora le era subordonat (filele 2-20, 21-33, 34-45, 46-51, 52-54 vol. VI, 69-74, 75 vol. XII) . A încetat din viață în Spitalul penitenciar Jilava la 17 aprilie 1991, raportul medical stabilind că decesul a survenit în urma unui infarct. Presa a vehiculat supoziția că generalul Macri a fost intoxicat în mașina care l-a plimbat dintr-un spital în altul . Ca urmare a decesului
Emil Macri () [Corola-website/Science/311764_a_313093]
-
la 25 iunie 1948, iar prin sentința nr. 137 din 5 februarie 1949 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la 7 ani închisoare corecțională pentru așa zisa activitate legionară. Perioada inițială a detenției a fost petrecută de Țurcanu la penitenciarul din Suceava. Aici, un grup de condamnați pentru trecutele lor simpatii legionare, conduși de Alexandru Bogdanovici au inițiat diferite acțiuni pentru a câștiga simpatia autorităților comuniste, printre care redactarea unui memoriu adresat conducerii de partid prin care promiteau renunțarea la
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
iunie, când acesta inspecta celulele. În urma discuțiilor cu acesta, Țurcanu a fost recrutat ca informator al conducerii închisorii, beneficiind și de un tratament mult mai favorabil decât cel aplicat deținuților obișnuiți, beneficiind de suplimente de mâncare, libertate de mișcare în interiorul penitenciarului etc. În vara anului 1949 a identificat, cu ajutorul colaboratorilor săi, pe acei deținuți care constituiau vârfuri sau modele pentru ceilalți, pe care administrația i-a izolat într-o secție separată. Ideea aplicării unor tratamente violente deținuților a apărut în urma unor
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
noiembrie 1949. Din acel moment, Țurcanu a participat direct la schingiuirea a câteva sute de deținuți. Mulți dintre aceștia au fost omorâți ca urmare a bătăilor aplicate de Țurcanu și acoliții acestuia. La 18 august 1951 a fost transferat la penitenciarul din Gherla, unde și-a continuat activitatea de torționar, deși la proporții reduse, până în decembrie 1951. La 19 decembrie 1951 a fost transferat la Jilava. Procesul lui și a grupului de torționari pe care l-a condus a avut loc
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
chestor român de poliție, care a îndeplinit funcția de rector al Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" din București (2014-2015). s-a născut la data de 17 aprilie 1959, în satul I. L. Caragiale (județul Dâmbovița), fiind fiul unui subofițer de la Penitenciarul Caragiale și al unei lucrătoare la o fabrică de confecții. A urmat cursurile Școlii de ofițeri activi a M.I. - specializarea Criminalistică (1981-1984), Facultatea de Drept din cadrul Universității București (1990-1994), cursuri postuniversitare în specializarea Criminalistică (1997-1998) și cursuri postuniversitare în specializarea
Gheorghe Popa () [Corola-website/Science/311886_a_313215]
-
Statului desprinzându-se ca organ central de stat. Ca urmare a decretului nr.131 din 19 aprilie, 1972, Consiliul Securității Statului a fuzionat cu Ministerul Afacerilor Interne, din noua instituție făcând parte: Securitatea, miliția, trupele de securitate și de pompieri, penitenciarele și arhivele statului. La data de 22 decembrie 1989, prin decizia Frontului Salvării Naționale, Ministerul de Interne a trecut în subordinea Consiliului Militar Superior iar la 25 decembrie 1989, prin comunicatul nr. 2 al FSN, toate unitățile ministerului au trecut
Ministerul Afacerilor Interne (România) () [Corola-website/Science/311925_a_313254]
-
condamnat la 2 ani muncă silnică în lagăr printr-o decizie a M.A.I. Căpitanul de securitate Eugen Dascăl, de la Direcția Regională a Securității Statului Baia Mare, a confirmat D.G.S.P., la 20 martie 1951, depunerea generalului Alexandru Glatz la locul ordonat [penitenciarul Sighet]. Glatz a murit acolo în urma unor schingiuiri prelungite.
Alexandru Glatz () [Corola-website/Science/311957_a_313286]
-
făcut apel și la 30 decembrie 1997, Curtea Militară de Apel a dispus desființarea sentinței primei instanțe judecătorești și a condamnat ambii inculpați la câte 18 ani de închisoare, pentru omor deosebit de grav. A fost încarcerat pe 29 ianuarie în Penitenciarul Jilava. La ultimă instanță, Curtea Supremă de Justiție, a fost condamnat din nou. În total a fost închis pentru toate crimele comise șapte ani. În 2009 mai era cercetat de procurori pentru finanțarea teroristului Carlos Șacalul. Articole biografice
Tudor Postelnicu () [Corola-website/Science/311307_a_312636]
-
ulterior arestate. Printre cei urmăriți general, se remarcă și un nume cu funcție sonoră: generalul Mihail Voicu, fost comandant al Diviziei 14 infanterie. În anul 1957 a fost arestat, judecat și condamnat la închisoare pe viață. A fost închis la penitenciarul Gherla, unde a murit în 1961.
Mihail Voicu (general) () [Corola-website/Science/311482_a_312811]
-
Slomo Sitnovitzer (15 ani închisoare), Pascu Schechter-Gani (12 ani), Meir Horowitz (10 ani), Marcel Tăbăcaru (10 ani), Jean Littman (15 ani), Suzi Benvenisti (10 ani) - (arhiva anchetei împotriva sioniștilor, dosarul SRI 16385). După proces, deținuții au fost încarcerați în odioasele penitenciare și închisori ale Securitățiii, printre care, cele de la Aiud, Ghencea, Pitești și altele, pentru bărbați, și Mislea pentru femei. În temnița de la Pitești, dincolo de regimul dur de închisoare, li s-a aplicat deținuților și un regim de îndoctrinare politică prin
Procesele sioniștilor () [Corola-website/Science/312416_a_313745]
-
și el, trimis în lagăr, generalul Ghineraru a fost condamnat de Tribunalul Poporului la 20 ani muncă silnică. La recurs (20 august 1945) Curtea de Casație și Justiție a respins dovezile evidente care îl disculpau. Detenția a ispășit-o la penitenciarele Malmaison, Uranus, Văcărești, Dumbrăveni, Aiud (1946 - 1954), Craiova și Gherla. A fost eliberat înainte de termen, la 12 septembrie 1956, în baza Decretului 72 din 1950, pe motiv că: "elementul a fost reeducat complet și a devenit apt pentru conviețuirea socială
Nicolae Ghineraru () [Corola-website/Science/312890_a_314219]
-
februarie 1969, la București. Fiul generalului Ghineraru Nicolae, Ghineraru N. Florin sublocotenent, Șeful sectorului de jandarmi în județul Balta - Transnistria a fost și el arestat în aprilie 1945 și condamnat la muncă silnică pe viață. Detenția a executat-o la penitenciarele Jilava, Aiud și Baia Sprie (în minele de plumb).
Nicolae Ghineraru () [Corola-website/Science/312890_a_314219]
-
subversive (spionaj și sabotaj) împotriva statului România. Prima misiune din România a îndeplinit-o în 1928 și avea ca scop înființarea unei rețele de diversiune și spionaj. Autoritățile române l-au descoperit și arestat. A fost deținut trei ani în penitenciarele Doftana, Văcărești și Caransebeș, unde s-a cunoscut cu viitorul secretar-general al PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, precum și cu alți viitori lideri comuniști, între care Teohari Georgescu și Iosif Chișinevschi. Pintilie a fost însărcinat să depisteze agenții serviciului Siguranței Statului infiltrați printre
Gheorghe Pintilie () [Corola-website/Science/309667_a_310996]
-
declarat că a folosit calitatea de coordonator al volumului în cauză, în concursul de promovare la funcția de conferențiar. La data de 17 ianuarie 2006, Mircea Beuran l-a operat pe Omar Hayssam, suspect de cancer la colon, în spitalul penitenciarului de la Rahova, fapt pentru care a fost criticat de președintele Traian Băsescu, care a declarat: „Mircea Beuran - marele chirurg care și în penitenciar te face bine de cancer” .
Mircea Beuran () [Corola-website/Science/309059_a_310388]
-
ianuarie 2006, Mircea Beuran l-a operat pe Omar Hayssam, suspect de cancer la colon, în spitalul penitenciarului de la Rahova, fapt pentru care a fost criticat de președintele Traian Băsescu, care a declarat: „Mircea Beuran - marele chirurg care și în penitenciar te face bine de cancer” .
Mircea Beuran () [Corola-website/Science/309059_a_310388]
-
i se adaugă cea a maternității când se nasc cei doi fii Carlo Jr. în 1968 și Edoardo în 1973. În 1982 în urmă vechilor probleme cu fiscul italian, este acuzată de evaziune fiscală și închisătimp de 17 zile în penitenciarul din Caserta. Responsabilitatea evaziunii fiscale a fost atribuită apoi impresarului sau, dar nu i-a fost ușor să remedieze proastă publicitate create în fața opiniei publice italiane. În anii 80' s-a ocupat aproape numai de participarea la producții TV: "Sophia
Sophia Loren () [Corola-website/Science/309202_a_310531]
-
militar. După instalarea guvernului comunist a fost întemnițat în două rânduri, prima dată timp de 8 ani, fără să fi fost condamnat. A doua întemnițare, după o scurtă perioadă de libertate, i-a adus și sfârșitul, după 5 ani, în penitenciarul Jilava. În 1996 a fost reabilitat din punct de vedere juridic, alături de alți fruntași liberali condamnați pe nedrept, în urma recursului în anulare introdus la Curtea Supremă de Justiție. A urmat cursurile Liceului "Gh. Lazăr" din București, apoi ale școlii de
Aurelian Bentoiu () [Corola-website/Science/309241_a_310570]
-
pentru omisiune de denunț (sentința nr. 1.988/11 noiembrie 1947), 4 ani de degradare civică și 500 de lei cheltuieli de judecată, ca răsplată a colaborării cu anchetatorii în „dezvăluirea legăturilor lui Maniu cu americanii”. A fost încarcerat în penitenciarul din Craiova. Dispus la compromisuri chiar din timpul procesului, a fost încarcerat la penitenciarul din Craiova pentru a fi folosit în alte eventuale înscenări ale M.A.I.-ului. În anul 1949 a fost din nou anchetat în vederea înscenării procesului lui
Ioan Mocsony-Stârcea () [Corola-website/Science/310527_a_311856]