KorAP: Find »[drukola/base=sovietic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...1338 1339 1340 >

33,482 matches

Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074

România a fost proclamată Republica Populară Română. Stalinismul cultural a însemnat: ruperea legăturilor cu Occidentul și adoptarea modelului sovietic (proletcultismul); proletcultismul reprezintă orientarea culturală care trebuia să redea viața muncitorilor, principiile și modelele oferite de aceștia; organizarea învățământului după model sovietic; introducerea cenzurii presei și a cărților; interzicerea Bisericii Unite (1948) și subordonarea statului a celei ortodoxe. Pe plan extern, regimul lui Dej a fost marcat de următoarele evenimente: 1949 = România a semnat tratatul de constituire a C.A.E.R. (Consiliul

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
a semnat tratatul de constituire a C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), alianța economică a statelor comuniste; 1955 = România a semnat actul de constituire a Tratatului de la Varșovia, alianța militară a statelor comuniste; 1956 = România a sprijinit Uniunea Sovietică la înăbușirea revoluției anticomuniste din Ungaria; 1958 = au fost retrase trupele sovietice din România; 1964= România a respins „Planul Valev”, conform căruia România urma să devină grânarul altor state comuniste în detrimentul economiei naționale; 1964 = Declarația din aprilie 1964 prin care

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
Economic Reciproc), alianța economică a statelor comuniste; 1955 = România a semnat actul de constituire a Tratatului de la Varșovia, alianța militară a statelor comuniste; 1956 = România a sprijinit Uniunea Sovietică la înăbușirea revoluției anticomuniste din Ungaria; 1958 = au fost retrase trupele sovietice din România; 1964= România a respins „Planul Valev”, conform căruia România urma să devină grânarul altor state comuniste în detrimentul economiei naționale; 1964 = Declarația din aprilie 1964 prin care P.M.R. își rezerva dreptul de a edifica socialismul în conformitate cu realitățile românești. A

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
a nemulțumirilor populare. Obsesia dictatorului de a plăti integral datoria externă a României a produs o gravă penurie de bunuri de larg consum, în primul rând alimentare. Dezastrul intern a coincis cu criza generală a sistemului comunismului. Politica noului lider sovietic Mihail Gorbaciov a accelerat căderea regimurilor comuniste. Revolta a început la Timișoara la 16 decembrie 1989. Demonstrațiile de protest au fost declanșate de intenția Securității de a-l evacua din locuința sa pe pastorul Laszlo Tokes. Demonstrațiile de protest s

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
la Conferința de Pace Au participat reprezentanți din 32 de state, dar deciziile au fost luate de „cei 4 mari”: George Clemenceau (premierul Franței); Thomas Woodrow Wilson (președintele SUA); George David Lloyd (premierul Angliei); Victor Emmanuele Orlando (premierul Italiei); Rusia Sovietică nu a fost invitată deoarece Marile Puteri nu recunoșteau regimul comunist. b) „Cele 14 puncte” Negocierile de pace au avut ca bază de discuții documentul „Cele 14 puncte”, elaborat în 1918 de președintele Wilson. Principalele prevederi ale tratatului au fost

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
configurație a frontierelor europene, bazată pe principiul naționalităților, era departe de a fi perfectă; unele regiuni sunt disputate de mai multe state; toate aceste nemulțumiri vor alimenta un revizionism care va marca puternic evoluția relațiilor internaționale; țări precum Germania, Rusia Sovietică, Italia, Ungaria și Bulgaria vor cere revizuirea tratatelor de la Versailles, acest aspect devenind trăsătura dominantă a politicii lor externe, în perioada interbelică; 3. Instituții, mecanisme și politici de rezolvare a conflictelor în perioada interbelică: Societatea Națiunilor și sistemul de securitate

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945) a)Cauzele războiului: Tratatul de neagresiune Ribbentrop Molotov; Acțiunile agresive ale Japoniei, Italiei și Germaniei; Conciliatorismul Angliei și Franței; Tratatul Ribbentropp-Molotov La 23 august 1939, miniștrii de externe ai Germaniei și Uniunii Sovietice au semnat un tratat de neagresiune. Tratatul avea și o anexă secretă prin care cele două țări își împărțeau sferele de influență și acțiune în estul și sud-estul Europei. Consecințele aplicării tratatului a fost dispariția de pe harta Europei a patru

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
ajutor financiar, naval și moral. Congresul a adoptat „Legea de împrumut și închiriere” care prevedea că pot fi livrate materiale de război și produse alimentare națiunilor a căror apărare reprezenta o importanță vitală pentru protejarea intereselor americane. f) Invadarea Uniunii Sovietice Atacul împotriva URSS s-a produs la 22 iunie 1941 (operațiunea Barbarossa) iar alături de germani s-au aflat trupe din Italia, Ungaria, România, Finlanda. Germanii au atacat pe trei direcții: Leningrad, Moscova, Kiev. Surpriza, element fundamental al războiului fulger, a

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
reprezentat cotitura de pe frontul din Pacific. La 6 iunie 1944, a avut loc debarcarea în Normandia (operațiunea Overlord, sub conducerea generalului american Eisenhower ). Anglo-americanii eliberează Franța, Belgia, Olanda și se îndreaptă spre Germania. Debarcarea din Normandia a creat posibilitatea armatei sovietice de înaintare rapidă spre vest. La 9 octombrie 1944, în cadrul unei întrevederi la Moscova, Churchill i-a propus lui Stalin Europa de est și de sud-est în sfere de influențe (acordul de procentaj). Influența sovietică urma să fie de 90% în România

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
Debarcarea din Normandia a creat posibilitatea armatei sovietice de înaintare rapidă spre vest. La 9 octombrie 1944, în cadrul unei întrevederi la Moscova, Churchill i-a propus lui Stalin Europa de est și de sud-est în sfere de influențe (acordul de procentaj). Influența sovietică urma să fie de 90% în România, 50% în Ungaria și Cehoslovacia, 25% în Bulgaria, 10% în Grecia. j)Capitularea Germaniei La 30 aprilie 1945, Hitler s a sinucis, iar șefii militari germani au capitulat la 7 mai la Reims

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
25% în Bulgaria, 10% în Grecia. j)Capitularea Germaniei La 30 aprilie 1945, Hitler s a sinucis, iar șefii militari germani au capitulat la 7 mai la Reims în fața generalului Eisenhower și la 8 mai 1945 la Berlin, în fața mareșalului sovietic Jukov. În Europa războiul se sfârșise. k)Capitularea Japoniei Pe frontul din Oceanul Pacific, pierderile americane erau mari. Președintele Truman a decis folosirea bombei atomice. Au fost lansate două bombe atomice: 6 august 1945 asupra orașului Hiroshima ( Little Boy ); 9 august

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
pierdute în 1940. o Până în august 1941, românii au reușit să elibereze Basarabia și Bucovina, dar apoi Ion Antonescu a luat decizia de a continua războiul alături de Germania, pe teritoriul URSS. Actul de la 23 august 1944 În august 1944, armata sovietică a spart frontul în Moldova. România risca să se transforme în teatru de război și să intre sub ocupație militară sovietică. Regele Mihai I și forțele politice de opoziție au decis înlăturarea lui Antonescu. Astfel, la 23 august 1944, în urma

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
decizia de a continua războiul alături de Germania, pe teritoriul URSS. Actul de la 23 august 1944 În august 1944, armata sovietică a spart frontul în Moldova. România risca să se transforme în teatru de război și să intre sub ocupație militară sovietică. Regele Mihai I și forțele politice de opoziție au decis înlăturarea lui Antonescu. Astfel, la 23 august 1944, în urma unei lovituri de stat, acesta a fost arestat, iar România s-a alăturat Coaliției Națiunilor Unite. Actul de la 23 august 1944

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
la război alături de Aliați Trupele germane au refuzat să evacueze teritoriul României, de aceea, în perioada următoare, s-au purtat lupte grele împotriva acestora. Până la 30 august 1944, armata română a eliberat capitala și, în aceeași zi, au intrat trupele sovietice. Până la 25 octombrie 1944, întreg teritoriu național a fost eliberat de trupele germane (25 octombrie e ziua armatei). După eliberarea teritoriului național, până la sfârșitul războiului, România a luptat în Vest, pentru alungarea trupelor germane din Ungaria, Cehoslovacia, Austria. România și

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
lui Winston Churchill (5 martie 1946); aflat în vizită la Fulton (Missouri, S.U.A.), fostul primministru al Angliei a rostit un discurs pe care mulți îl consideră a fi începutul Războiului Rece. Churchill a tras un semnal de alarmă împotriva agresivității sovietice și cerea consolidarea alianței între S.U.A.și Marea Britanie petru a combate U.R.S.S. Churchill a utilizat pentru prima dată expresia „Cortina de Fier” care separa Europa estică de restul continentului. Doctrina Truman sau doctrina îndiguirii (12 martie 1947); o într-

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
prin înființarea N.A.T.O.; a arătat că nu se mai putea ajunge la un compromis în ceea ce privea Germania, divizarea menținându-se pe termen nedeterminat; Cea mai gravă criză a Războiului Rece a izbucnit în 1962, prin amplasarea unor rachete sovietice, care amenințau direct teritoriul american, în Cuba. Momentul a fost depășit prin negocieri între președintele american J.F.Kennedy și conducătorul sovietic, Nikita Hrușciov, sovieticii acceptând să-și retragă rachetele din Cuba în schimbul neintervenției S.U.A. împotriva regimului lui Fidel Castro și

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-se pe termen nedeterminat; Cea mai gravă criză a Războiului Rece a izbucnit în 1962, prin amplasarea unor rachete sovietice, care amenințau direct teritoriul american, în Cuba. Momentul a fost depășit prin negocieri între președintele american J.F.Kennedy și conducătorul sovietic, Nikita Hrușciov, sovieticii acceptând să-și retragă rachetele din Cuba în schimbul neintervenției S.U.A. împotriva regimului lui Fidel Castro și a retragerii rachetelor din Turcia și Marea Britanie. Niciodată înainte de criza din Cuba eventualitatea unui război nuclear nu a fost evocată în

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
Mihail Gorbaciov începând din 1986 (Perestroika și Glasnost) au încurajat popoarele din Europa să înlăture regimul comunist. Prăbușirea regimului comunist (1989) a avut urmări importante: apariția unor noi state (ca urmare a destrămării Iugoslaviei și a Cehoslovaciei și a Uniunii Sovietice); sfârșitul Războiului Rece; Conferința pentru Securitate și Cooperare Europeană a proclamat sfârșitul Războiului Rece la 21 decembrie 1991; reunificarea Germaniei (1990) 3 octombrie 1990; reorganizarea N.A.T.O.; autodizolvarea Tratatului de la Varșovia (1991); U.R.S.S. a început retragerea soldaților săi din

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
1940, U.R.S.S. a ocupat Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței. b) România și conflictele regionale în perioada comunistă În primul deceniul al perioadei postbelice, România a avut acceași atitudine ca și U.R.S.S. față de situațiile conflictuale. După retragerea trupelor sovietice din România (1958), țara noastră se va îndepărta de sub dominația Moscovei, fapt tot mai evident după 1964. Conflictul dintre U.R.S.S și Iugoslavia după al Doilea Război Mondial, relațiile dintre U.R.S.S. și Iugoslavia au devenit tensionate. Conducătorul iugoslav

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
1964. Conflictul dintre U.R.S.S și Iugoslavia după al Doilea Război Mondial, relațiile dintre U.R.S.S. și Iugoslavia au devenit tensionate. Conducătorul iugoslav, Iosip Broz Tito, care luptase cu succes împotriva ocupanților naziști în timpul războiului, refuza să asculte ordinele sovietice; România a avut, la fel ca și U.R.S.S., o atitudine potrivnică lui Tito; Revolta anticomunistă din Ungaria (1956) în 1956, a izbucnit o revoltă anticomunistă în Ungaria; trupele sovietice care au intervenit împotriva revoluției ungare, au trecut prin România

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
succes împotriva ocupanților naziști în timpul războiului, refuza să asculte ordinele sovietice; România a avut, la fel ca și U.R.S.S., o atitudine potrivnică lui Tito; Revolta anticomunistă din Ungaria (1956) în 1956, a izbucnit o revoltă anticomunistă în Ungaria; trupele sovietice care au intervenit împotriva revoluției ungare, au trecut prin România. La București s-a format un „Comandament General”, pentru preîntâmpinarea altor acțiuni revoluționare iar primul-ministru Imre Nagy și alți membri ai guvernului ungar au fost aduși și interogați în România

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
rupt relațiile diplomatice cu Israelul dar România a fost singura țară comunistă care nu a făcut acest lucru. „Primăvara de la Praga” (1968) În 1968, a izbucnit o mișcare anticomunistă în Cehoslovacia („Primăvara de la Praga”). La ordinul lui Leonid Brejnev, armatele sovietice, alături de cele ale Bulgariei, RDG, Poloniei și Ungariei, au invadat Cehoslovacia. N. Ceaușescu a refuzat să participe la înăbușirea acestei revolte alături de celelalte țări ale Tratatului de la Varșovia, atrăgându-și simpatia liderilor democratici. În discursul său din 21 august 1968

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
celor cinci țări drept un grosolan amestec în treburile interne ale unui stat independent și suveran. Vizita lui Richard Nixon în anul 1969-prima vizită a unui președinte american într-o țară comunistă-a consacrat poziția distinctă a României în cadrul blocului sovietic. c) România și conflictele regionale după 1989 După 1989, armata română a participat la diferite acțiuni sub egida O.N.U. și N.A.T.O.: Etiopia (1990), Irak-Kuweit (1991), Angola (1995-1998), Bosnia Herțegovina (din 1996), Kosovo (din 1999), Afganistan (din 2000

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
România și Tratatul de la Varșovia a) Scurt istoric al Tratatului de la Varșovia Tratatul de la Varșovia a fost alianța militară a țărilor comuniste europene care doreau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea N.A.T.O. În realitate, Uniunea Sovietică nu a înființat această alianță doar ca o reacție la crearea N.A.T.O., ci, mai ales, ca urmare a admiterii statului R.F.G. în N.A.T.O. Statele membre se angajau să se apere reciproc în cazul unui atac, se angajau să

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
membrii fondatori ai Tratatului de la Varșovia și, în primii ani, a fost un aliat docil, dar, după anul 1964, a avut o poziție distinctă în cadrul Alianței, refuzând constant integrarea deplină în structurile acesteia. Punctul culminant al opoziției României față de dominația sovietică a fost în anul 1968. Tratatul de la Varșovia a cunoscut trei momente de criză: Revoluția anticomunistă din Ungaria (1956); „Primăvara de la Praga” din Cehoslovacia (1968); Criza din Polonia (1980-1981); După refuzul de a interveni în Cehoslovacia, România a rămas membră

ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ (2009) [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]