4,030 matches
-
pur și simplu să-i dea și restul de cincizeci de mii, urându-i mai mult noroc pe viitor. Orice era posibil. Deci unul dintre ei era solid? am întrebat. — Da, foarte. Celălalt avea doar vreun metru cincizeci. Erau bine îmbrăcați... la costum. Dar amândoi inspiră teamă. Par foarte duri. L-am sfătuit să părăsească clădirea prin parcarea subterană. În spate era o alee mai greu de detectat. Cu puțin noroc, putea să scape de urmărire. — Vă mulțumesc din suflet! zise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
apropii. Era mai tânăr decât mine cu câțiva ani. La o primă privire, mi s-a părut diferit de Paznic din toate punctele de vedere. Avea mâinile subțiri, gâtul firav, pielea fină. Era palid, fără barbă, cu început de chelie, îmbrăcat foarte îngrijit. L-am salutat. — Bună ziua! S-a uitat la mine, cu buzele strânse, și a dat ușor din cap. Nu vă deranjez? am întrebat. Trebuia să vorbesc foarte tare din pricina vâjâitului. Bărbatul a clătinat din cap și apoi a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și ghilimelele de rigoare, o mărime investită hermeneutic. Texte bocnă, texte reci, texte călîi, calde, fierbinți și incandescente - În funcție, desigur, de „contactul de lectură” al subiecților cu obiectele astfel valorificate caloric. Texte care mă Îngheață - suport ce suport, bine Îmbrăcat, după care o rup la fugă -, texte friguroase, dar lichide totuși, prin care mă pot deplasa, Întins, să nu strănut, dar pline de adieri primăvăratice, texte numai bune de citit pe o bancă, În mai, la fel de calde ca atmosfera de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a societății ci a încercat să înfăptuiască acest ideal. N-a reușit, însă el voia să facă un stat ideal, să dea o formă geometrică statului, capitala să fie la mijloc, străzile să fie uniforme, oamenii să umble la fel îmbrăcați. Și pentru că nu toți au aceeași statură, unii sunt mai înalți, alții mai mici, el propune ca hainele să fie din cauciuc pentru a se potrivi pe orice corp. O mulțime de naivități imposibil de aplicat. Ficțiuni în felul acesteia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
manifestă într-adevăr o anume agresivitate programatică în felul în care „atacă” verbal realitatea imediată, „hiper-fizică”, încercând să-i exaspereze încărcătura de contingență brutală, irespirabilă: „Să privim realitatea în față/ în fața ei grasă de femeie de casă, fără pretenții/ prost îmbrăcată, mamă a zece copii (n-a avortat/ niciodată), pregătind de mâncare pentru o cantină/ întreagă, o armată de geniu, subpământean, aerian/ și terestru, ciorba de burtă, ciorba fierbinte și grasă/ în cazane de tablă.// Să-i pupăm cu curaj și
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
mergea până la controlul îmbrăcămintei oamenilor, în special a tinerilor. în licee, uniformele elevilor erau strict controlate zilnic. Dar periodic, se făceau razii, pe străzi, în localuri, în care erau prinși tinerii cu părul lung sau tinerele cu fuste scurte sau îmbrăcate indecent. Uneori, aceste razii se terminau cu bătăi serioase aplicate de miliție tinerilor considerați „recalcitranți”(Chirot, 1978). în condițiile de viață cotidiană tot mai severe, numărul celor care încercau să părăsească clandestin țara era tot mai mare. Arhivele Judecătoriei din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fără să umilească sau să facă mizerii suplimentare deținuților, să-i bată sau să deranjeze pe cineva. Era un om liniștit și trecea aproape neobservat când era tura lui. În schimb, când era de serviciu Guzgă...! Ăla avea toată dantura îmbrăcată parcă în argint, arăta ca o pasăre de pradă. Am intrat în camera în care fusesem repartizat și a apărut cineva care mi s-a recomandat ca fiind Mircea Marin 8. Avocat de meserie, a căzut prizonier după două săptămâni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am fost deținut. Ei nu știau cine este, nu știau că este urmărit și nu știau nici măcar că ar fi trebuit să-l denunțe. Nepotul doctorului Chișleag a făcut însă și o greșeală: când era găzduit de cineva, hrănit sau îmbrăcat, stătea de vorbă cu gazda și-și nota numele acesteia pe un carnet, cu intenția ca ulterior să-i răsplătească pe acei oameni care l-au ajutat. Până la urmă l-a prins Securitatea și avea acest carnet asupra lui. I-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sectoristul din zonă. Milițianul venise îmbrăcat într-o pufoaică cu epoleți, dar fără însemnele gradelor. Eu i-am spus căpitanului și cred că milițianul acela a fost dat afară din miliție că după o vreme l-am văzut prin Râmnic îmbrăcat civil. Involuntar am făcut și un rău acelui om. Eu am căutat doar să le explic căpitanului și neveste-sii că în România nu este rebeliune ca în Ungaria. Dar lor le tremura inima că v-a răbufni și în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-l voi boieri pentru voia domniilor-voastre." Și a doua zi l-a chemat și i-a dat vătăjia de divan, care era de mare cinste în zilele Radului Vodă. Cu urșinice mulți și cu cabaniță de jder și cu hulpi îmbrăcați; și ori la cine și la ce boierie mergea cu carte domnească în picioare sta boiarinul, până cetea cartea. N-a trecut săptămâna și au și venit jalbă din târg la divan de la niște femei, pe acel vătaf de aprozi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fur când m-oiu întoarce și s-o duc la Mircești. Doamna Grigoraș crezu că acest proiect al poetului alcătuia numai o glumă, dar după câteva luni, mergând iar la Mircești, văzu acolo pe o tânără servitoare, destul de plăcută, bine îmbrăcată, despre care văru-său îi zise că este aceea pe care o văzuse la Târgu Frumos, la Novakovski, pe care a adus-o ca să-i îngrijească de casă și de care este foarte mulțămit. Și mai spuse că se numește Paulina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
după care era osândit fără apel, să lase pe nevastă-sa în pace la mama ei. Totuși, auzind un glas urât și pițigăiat, ridicai capul și-l privii: era o dihanie de o urâțenie de nedescris: galben, sfrijit și, deși îmbrăcat nemțește, era de o murdărie grozavă. Am ascultat tot ce a spus, apoi, în urmă - ca să mă scap de el - i-am dat și eu câteva sfaturi părintești, ca de pildă, să se puie pe lucru, să caute să muncească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
parte și de alta, pentru a opri amestecul publicului, având pe cei doi frați hotărâți a fi spânzurați, în mijlocul lor. Înaintea condamnaților mergea un preot în veșminte ca pentru cei morți și cu o cruce în mână, iar călăul Gavril îmbrăcat tot în roș, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine soponită. Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre, având pe cap șăpci de pâslă neagră, și cu pantaloni suflecați, ca să nu-i umple de glod, căci ploase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deseori ca un vagabond, cu hainele rupte, cu chipul obosit și murdar din cauza călătoriei. În Rugătoarele de Eschil, regele din Argos căruia Danaos ce vine din Egipt împreună cu fiicele sale îi cere protecție, strigă la el: "De unde vine trupa asta îmbrăcată altfel decât grecii, împodobită fastuos cu haine și acoperăminte barbare și căreia eu îi vorbesc? Nu așa se îmbracă femeile nici în Argos și nici în alt ținut al Greciei.. .Și totuși cum ați îndrăznit, să veniți aici fără heralzi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
binevoitoare a tinerei fete întâlnite pe țărm și care îi servește de ghid până în casă, reconfortându-l, împrumutându-i veșminte și sfătuindu-l îndelung cum să se facă acceptat, recunoscut și integrat în inima palatului regal. Aici el este îmbăiat, îmbrăcat, așezat la locul de onoare, răsfățat și cinstit ca un zeu, invitat la ospăț, distrat cu cântece și dansuri, încărcat de daruri și însoțit personal la întoarcere. Se pare că după zece ani de pribegie, a ajuns, în cele din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
își freacă, căscând, ochii obosiți". Femeile care fac treburi casnice precum Frieda sau Pepi, sunt și ele moarte de oboseală, patronul și patroana sunt "obosiți de spaima lor nocturnă și pentru că s-au sculat prea devreme" (341). Erlanger care culcat îmbrăcat, moțăie ("Uneori, oboseala îl doboară când este aici, în sat, cu acest mod de viață diferit" (295). "evident, spune Burgel râzând, aici toată lumea este obosită. Nu e, bunăoară, o treabă ușoară ce am făcut eu ieri și azi" (312). Dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ar fi prinse [...] între frontul german și rebeliunea militară din România și ar fi nimicite (sublinierile ne aparțin)”. Potrivit lui Sima, „alternativa politică i-a surâs Führer-ului” (sublinierea ne aparține), care imediat a dat ordin ca Stoicănescu să plece în România. îmbrăcat în uniformă germană, acesta a fost transportat la Târgu Mureș, care se afla încă sub controlul Wehrmacht-ului. Rămas în oraș după ce germanii l-au evacuat, Stoicănescu s-a îndreptat apoi spre sud, el fiind și cel dintâi legionar care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
upon their conformity to the demands of those who had already conformed to an American industrial system”. Așadar, investigațiile în această direcție sunt departe de a fi fost încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant într-o ființă standardizată, care arată, gândește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși în „the American blast furnace”, au fost „cuceriți” de noua experiență, care în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prima noapte a pogromului. În cursul nopții, se spune acolo, au fost umplute beciurile Chesturii cu evrei - sau, În limbajul documentului, „cu persoane nevinovate” -, care au fost scoși În mod brusc și cu sălbăticie din casele lor, parte dintre ei Îmbrăcați sumar, pentru a fi exterminați. „Țipetele mamelor, plânsul copiilor brăzdează Întunericul, paturile armelor sună sinistru În capetele celor nevinovați, iar baionetele se Înfig adânc În corpurile care se prăvălesc dealungul trotuarelor. Urgia este dezlănțuită. Până dimineața la orele 8 beciurile
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fugă20. Atât patrulele mixte, cât și cele improvizate au continuat să aducă convoaie mari, de sute de evrei, de toate vârstele, la clădirea Chesturii, bătuți de zor pe parcurs de Însoțitori și de locuitori. Mulți dintre evrei erau doar parțial Îmbrăcați, plini de sânge și de lacrimi, În timp ce copiii mici se târau după ei, deoarece În majoritatea cazurilor li s-a ordonat să ridice mâinile. Pietonii Îi pândeau pe trotuare, Îi băteau, Îi scuipau, Îi Înjurau și aruncau asupra lor cu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cu lama baionetei”, desigur cu inelul 188. Căutarea de bani și obiecte de către gardieni Începea În gară și continua În cimitir. Botez avea, cum am spus, prioritate, iar Vătăjanu XE "Vătăjanu, Ioan" și camarazii lui - drepturi secundare. Cadavrele care soseau Îmbrăcate erau controlate Înainte de a li se permite țiganilor să ia ceva. Haine pătate de sânge au fost Împărțite de către Atudori nevoiașilor români din târg189. Banii erau o chestiune serioasă, și gardienii care supravegheau munca s-au Îngrijit ca să ajungă În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
care a văzut germani peste tot În gară, descrise soldații care l-au Însoțit la sinagogă În operațiunea lui de „Înregistrare”: „Am plecat spre sinagogă Însoțit de o gardă militară de circa șase ostași români și un agent de poliție Îmbrăcat civil”228. Deci În sinagogă nu a fost nici un soldat german. Ofițerul german care le-ar fi interzis „bunilor” români să deschisă vagoanele „trenului morții” și să acorde „ajutor” evreilor pe care alți români i-au Îmbarcat În tren, i-
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
găseau În stare proastă de sănătate și mai ales acei care ar fi putut să se fi Îmbolnăvit din cauza faptului că după debarcarea lor din tren au fost parte Îmbăiați, hainele li s’a ars și goi sau foarte sumar Îmbrăcați au rămas În curtea companiei sanitare o zi și o noapte În frig”77. Cine a fost răspunzător de „nerămânerea” la Roman XE "Roman" a bolnavilor și muribunzilor, și de ce n-au fost internați? Nu se poate pune o astfel
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
el camioane pline cu haine trimise de Uniune. Împărțirea lor s-a făcut În cazarma regimentului, dar primul transport nu a acoperit nevoile tuturor supraviețuitorilor. La 20 iulie a sosit un al doilea transport, deținuții fiind În cele din urmă Îmbrăcați. Înainte ca toți să fi fost Îmbrăcați, Șaraga XE "Șaraga" a inițiat o reorganizare a comitetului evreiesc local pentru ajutorarea deținuților din lagăr, cooptându-i și pe fruntașii Comunității de rit sefard, frații Elias. Evreii sefarzi n-au stat prea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
șAici se aflăț o femeie bolnavă, de bună condiție socială, siluită de 6 soldați, vindecată la spital de boli venerice și acum raclată, după siluire”. Cristian XE "Cristian, Solomon" a descris situația În școli: „Copii triști. Fețe livide. Majoritatea rău Îmbrăcată și desculță. Mulți orfani, aduși de mamele lor la școală după ce au trecut Întâi prin sinagogă, pentru Kadish” șrugăciune pentru morți - n.m.ț, după un tată ucis sau dispărut În „Duminica ceia”. „Profesorii și profesoarele cu lefuri rușinos de mici
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]