4,115 matches
-
pe maică-sa, pe Tudora, toată lumea o credea că era fata lui Mihai Cantacuzinul, zis Șeitanoglu. Mama Tudorei fusese Basarabă pe linia Drăculeștilor. Să fi fost el, Mihai spătarul, în locul lui Mihai Vodă, tot așa ar fi pățit, lucrurile fuseseră înșelătoare, îți dădeau părerea că sosise ceasul. Tocmai reușise să lipească Moldova Țării Românești și să-și supună Transilvania. Încă un pas, și toți Balcanii veneau după el, că turcii erau slăbiți. De nu-l tăiau creștinii lui Basta, era încoronat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în vis, eleganți, cu pălăriile lor albe cu pene de struț și de păun agitate de vântul dimineții, cu tunicile din cel mai fin postav de Damasc, încălțați cu cizme de piele galbene sau roșii, dând asalt la iatagan prin înșelătoarele smârcuri în care s-au scufundat până la gât, fără să moară și nici să iasă, cu ochii dilatați de groază privind cum trag în ei călăreții beiului Mihai. Câți ieniceri instruiți au pierit atunci și cui a dat cineva vreo
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și Faust, În momentul constatării eșecului” (p.13) ; „Livada... se regăsește În Ghepardul lui Lampedusa și Visconti, ca și În Salonul de muzică de Satyajit Ray sau, mai recent, În piesa lui Slavkin Cercul, ori În filmul lui Mihalkov Soare Înșelător”; „Creon și Antigona Încarnează valori opuse, dar În egală măsură legitime. La fel ca și stăpînii și Lopahin : complexul livezii se bazează pe această tragică neputință de a lua o decizie”; „două piese Înrudite, Richard al II-lea și Livada
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
semnul binecuvântării. Deus tibi benedicas, miles 114! Ziua se îndreaptă către asfințit, dar rugurile incendiilor întârzie noaptea. Acalmia suspectă, întreruptă doar de acel bombardament, continuă. Puținul timp petrecut pe front îl învățase pe tânărul ofițer că astfel de clipe sunt înșelătoare, pot prevesti izbucnirea unor confruntări și mai violente. Sau, cine știe, se încheiase pacea? Poate că radiourile din întreaga lume anunță într-o explozie de bucurie sfârșitul războiului. Germania fascistă a capitulat și undeva șefii cei mari ciocnesc pahare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de un metru înălțime dispuse cumva în semicerc, Karel cercetează metru cu metru terenul cu ajutorul unui binoclu. Nu zărește nimic ce ar putea să-l îngrijoreze. Peste tot unde se uită doar munți înalți, parcă de netrecut, pante abrupte, văgăuni înșelătoare. Revine cu binoclul la arcada uriașă. Nimic nu dă de bănuit că acolo așteaptă oameni înarmați, cu ochii țintă pe obiectiv. Înainte de război fusese un asiduu cercetător al limbilor vechi, dar acum spiritul lui universitar rămase pierdut undeva în ceața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
luminii de lună pe copaci și pe iarbă. Dar lumina lunii impresionează și simțurile inferioare: o noapte cu lună pare mai rece. Lumina albă, fiind asociată poate cu zăpada, dă senzația de frig. Iar când simțurile amorțite colaborează cu lumina înșelătoare, minciuna ia proporții de fantasmagorie. Obosit de insomnia nopții precedente și de treizeci de kilometri făcuți pe jos în timpul zilei prin munți, călătoream într-o noapte cu lună plină pe capra unei trăsuri. În toropeala luptei cu somnul, vedeam în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ce ești ! Te duceai la bine, săraca de tine ! Ptiu!... Și cu cine rămâneam la treabă ?! Copila asculta parcă nepăsătoare. Făcând întoarsă calea, mergea supusă înaintea babei. Din ce în ce mai mici între întinderile de apă, cele două ființe se confundau sub lucirea înșelătoare a zilei. LINGURARUL Șandramaua se clătina în zmucitura roții care, din cupe, azvârlea șuvoaiele pline de spumă. Cu promoroacă de omètiță, pânzele de păianjen tremurau pe poduri. Pietrele râșneau grăunțe. în teică, hadaragul clămpănea iar, pe crainic, lampa atârnată în
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de o importanță capitală, adesea neglijat datorită obliterării operei aforistice a autorului prin „secundaritatea“ genului sapiențial: „Morala grației nu e, în fond, decât o formulă menită să ilustreze ideea mai veche a lui Ibrăileanu potrivit căreia arta, în ciuda înfățișărilor ei înșelătoare și enigmatice, își găsește mereu un viguros temei etic, așa cum și eticul, la anumită altitudine, devine operă de artă“. Din atare lectură, Ibrăileanu iese restituit, lămurindu-se în sfârșit acele stranii discontinuități neexplicate de monografii confiscați fie de „socialismul“ (fals
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Încuiați În Parque Güell după program. Uite că Începe, mi-am zis eu. Fusese invocat primul fost iubit. În curând aveau să urmeze și ceilalți. Aveau să se alinieze În jurul mesei, prezentându-și lacunele, relatându-și patimile, arătându-și inimile Înșelătoare. După aceea aveam să fiu invitat să-mi prezint propria galerie pestriță. Și acesta e punctul În care o iau razna, În general, primele mele Întâlniri. N-am destule date. Nu se prezintă În cantitatea pe care ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
i le adresase lui Milton, fuseseră amestecate de băieții de la serviciul secret. Milton salutase și plecase. O luase Înainte pe plajă, Încă neafectat, vestea cea proastă purtându-se cu un soi de delicatețe și Îngăduindu-i aceste ultime momente liniștite, Înșelătoare. Privi apusul. Admiră o Elveție neutră, cu foci așezate pe stânci. Își scoase bocancii ca să simtă nisipul cu picioarele, de parcă lumea ar fi fost un loc În care de-abia Începea să trăiască, nu unul pe care avea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
perene (v. I. Hassan, "Pluralism in Postmodern 88 Perspective", în "Exploring Postmodernism", edited by Matei Călinescu and Dowe Fokkeman, John Benjamins Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1990, p. 18). Sensul hibridului lingvistic post + modernism arată limpede cel puțin două lucruri, ambele înșelătoare: 1. a existat, în prealabil, un curent literar numit modernism, a cărui teorie este coerentă și încheiată; 2. o dată epuizată viața culturală a acestui curent, a putut fi observată emergența în câmpul literar a altor tendințe (atitudine, manieră, stil), care
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Dar nici măcar atât nu poți să afli din numele meu. Numele mi se termină în "a", dar nu e feminin, ci, ca Volodea, Vanea etc, este un nume bărbătesc de origine slavă. Și totuși, nu sânt slav. Din cauza acestui nume înșelător, de multe ori am primit scrisori din străinătate în care autorul mi se adresa cu Ms., Mrs. și chiar Miss... Iată primele mele - deocamdată doar amuzante - probleme de identitate... Privește acum numele meu de familie. Dumnezeule mare, ce nume e
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
bărbații lui Iuda, care intrați pe aceste porți, ca să vă închinați înaintea Domnului!" 3. "Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: "Îndreptați-vă căile și faptele, și vă voi lăsa să locuiți în locul acesta. 4. Nu vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, zicînd: " Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!" 5. "Căci numai dacă vă veți îndrepta căile și faptele, dacă veți înfăptui dreptatea unii față de alții, 6. dacă nu veți asupri pe străin, pe orfan și pe văduvă, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
veți merge după alți dumnezei, spre nenorocirea voastră, 7. numai așa vă voi lăsa să locuiți în locul acesta, în țara pe care am dat-o părinților voștri, din veșnicie în veșnicie. 8. Dar iată că voi vă hrăniți cu nădejdi înșelătoare, care nu slujesc la nimic. 9. Cum? Furați, ucideți, preacurviți, jurați strîmb, aduceți tămîie lui Baal, mergeți după alți dumnezei pe care nu-i cunoașteți!... 10. Și apoi veniți să vă înfățișați înaintea Mea, în Casa aceasta peste care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
omul cît este de prost cu știința lui, și orice argintar rămîne de rușine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decît minciună, și nu este nici o suflare în ei; 15. sunt un lucru de nimic, o lucrare înșelătoare, și vor pieri, cînd va veni pedeapsa. 16. Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul, Israel este seminția moștenirii Lui: Domnul oștirilor este Numele Lui. 17. "Ia din țară legătura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
puterii Tale, am stat singur la o parte, căci mă umplusei de mînie. 18. Pentru ce nu mai contenește suferința mea? Pentru ce mă ustură rana și nu vrea să se vindece? Să fii Tu pentru mine ca un izvor înșelător, ca o apă, care seacă?" 19. De aceea, așa vorbește Domnul: "Dacă te vei lipi iarăși de Mine, îți voi răspunde iarăși, și vei sta înaintea Mea, dacă vei despărți ce este de preț de ce este fără preț, vei fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
un pom sădit lîngă ape care-și întinde rădăcinile spre rîu, nu se teme de căldură, cînd vine, și frunzișul lui rămîne verde, în anul secetei, nu se teme, și nu încetează să aducă roadă." 9. Inima este nespus de înșelătoare și de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?" 10. "Eu, Domnul, cercetez inima, și încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după purtarea lui, după rodul faptelor lui." 11. Ca o potîrniche, care clocește niște ouă pe care nu le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lauzi? Îl provocă ea. — Dacă ții neapărat să știi, sunt circumcis și sunt foarte bun la pat! — Toți bărbații zic asta, râse ea. Îl privi. Era plin de viață, nebunie și pasiune. Și, bineînțeles, plin de minciuni. Ochii lui verzi, Înșelători, se potriveau perfect cu duelul ironiilor lor mușcătoare. Nu putea să nu se Întrebe dacă s-ar potrivi la fel de bine și-n pat. Cu siguranță. Era tânăr, mult mai tânăr decât Matthew. Matthew era bărbat, iar Ted era, prin comparație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mulțime de treburi. După vreo trei luni, nu l-am mai vizitat nici eu pe antrenorul ăla, deși visam să-i scriu pe capota mașinii, cu o șurubelniță, „Huo Steaua“. * E nevoie acum de clarificări, de precizări, altminteri povestirea devine înșelătoare. Există în textul acesta lucruri mici, spuse sau subînțelese, par mărunțișuri, dar nu sunt așa, fără lămurirea lor întregul n-o să fie întreg. Bunăoară, plăcinta cu mere din care mușca Mateiul mic nu era doar o plăcintă pătrată, acoperită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
părea faptul că personificarea este, poate, cea mai frecventă figură de stil din lirica marelui "Comedianț". Personajele dețin taina unei uzurpări a realului, ele fac parte dintr-un spectacol ratat. Majoritatea personajelor sunt "negative": Neurastenie, Durere, melancolie, Desperare, Spaima-Pădurii, Terorile, Înșelătorul, Piaza Rea, dolenta Moarte (cu epitetul atenuant, care îi ambiguizează mesajul), Întunecatul April, personaj din ce în ce mai neliniștitor, ca și Craiul Amurg. Personajele "pozitive" sunt invocate mai curând in absentia. Ele se lasă așteptate fără a veni, ori, dacă sunt totuși prezente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de a fi un rege paricid și incestuos. Deci, nu se pune problema vreunei scuze, dar personajele sunt condamnate să exprime un adevăr de nimic, un zero umflat cât toată fața lumii. În aceste condiții, orice discurs devine o gargariseală înșelătoare, dar nu până la capăt, oratorie mincinoasă, dar nu destul. Ceea ce lipsește este tocmai eșecul strălucitor al celui care vrea să spună adevărul și nu îl spune; al celui care vrea să mintă și nu minte. Totul se reduce la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
profunzimi. Oricum, el s-a dovedit a fi dotat cu o percepție tragică a acesteia, deci personaje de basm precum Ileana Cosânzeana, Muma-Pădurii, Piaza Rea, Por Împărat, Codrul, personificat în buna tradiție eminesciană, par să pregătească ceva, să fie preambulul înșelător al unei drame. Ele evoluează pe aceeași scenă, într-un eclectism uneori obositor, cu figuri istorice și mitologice. Sunt eu, Psyche, duhul asfodelelor (Psyche) Și m-au fugărit Eumenidele (În loc de sonet) Al lui Marsyas flaut aș lua... (Cugete rele) Electra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
grandorii, comparată cu patima lui este nimic, o nimic toată: Eminescu se credea Eminescu. Dorul eminescian îl învață pe Emil Botta să interiorizeze spațiul. Imaginile sunt captate acum cu ajutorul unei lumini absconse, greu perceptibile. Imaginea în genere este un instrument înșelător, care își cere drepturile la viață independent de cel care a creat-o. Astfel se face că nu o dată planurile poetului sunt dejucate. Tanatos-ul primește conotații noi, strâns legate de coborârea în acest spațiu aparent liniștit, neprimejdios. Ajunge să suporte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
eu, ale cărui conexiuni încîlcite și de neurmărit, ale cărui noduri, ganglioni, varice sânt propria mea alcătuire anatomică. Tu, Victor, 113 singurul meu cititor, prietenul meu de dincolo de sticla oglinzii, nu vezi decât textul, ochiurile lui regulate, încropind un desen înșelător. Ignori că un rând de pe prima pagină comunică prin intermediul esofagului meu cu un cuvânt de la pagina 40 și că nervii mei cranieni scurtcircuitează simboluri și aluzii. Asemenea homunculului care se-ntinde pe emisferele cerebrale, îmi întind și eu sub scoarța
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
același lucru. Poate că totuși vindecarea este posibilă, acum, ca o ultimă șansă, închis în odaia asta minusculă, retez acest text din carnea minții mele cum mi-aș extirpa singur, în oglindă, o rumoare monstruoasă. Simt aici o traumă veche, înșelătoare, ascunsă în mii de straturi de pieliță, orbitoare ca perla între limbile scoicii. Cu cât mă-nverșunez mai tare asupra ei, cu-atît mă-ngrozește însă gândul că nu retez o tumoare, ci un organ vital, ca și când textul meu ar fi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]