4,549 matches
-
pună punct situației interne a imperiului , convocând , în anul următor ,o adunare la Worms unde este invitat și papă Adrian . acesta din urmă nu a reușit să ajungă , murind în drum spre Worms , la Sân Cesario , lângă Modena . A fost înmormântat la mănăstirea din Nonantola. A fost declarat sfânt datorită generozității sale cu privire la populația săracă a Romei.
Papa Adrian al III-lea () [Corola-website/Science/305415_a_306744]
-
-lea a fost ales în mod regulat în data de 7 august 768, fiind și uns pe 9 august. Pe plan politic a fost dependent în multe privințe de către regele langobarzilor Desideriu. A murit pe 24 ianuarie 772 și este înmormântat în Vatican. Literatură: Rudolf Schieffer: Stephan III. În: Lexikon des Mittelalters, vol. 8 (1997), col. 117 Linkuri: "Stephan III. "(Papst). În: "Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon (BBKL)"
Papa Ștefan al III-lea () [Corola-website/Science/305414_a_306743]
-
a fost lovit de paralizie și a trebuit să se întoarcă imobilizat în Bavaria. Fără protecția împăratului german papa a rămas singur. La Roma s-au declanșat revolte. Formosus a murit, probabil otrăvit, la 4 aprilie 896 și a fost înmormântat la Vatican doar pentru câteva luni. În aprilie 896 a fost numit papă un dușman înverșunat al lui Formosus, Ștefan al VI-lea, până la acea dată episcop de Agnani, consacrat în această demnitate chiar de către Formosus. La începutul anului 897
Papa Formosus () [Corola-website/Science/305416_a_306745]
-
ca trupul lui Formosus să fie dezgropat și aruncat în Tibru. Însă după câteva zile a fost găsit de niște călugări și îngropat. Papa Teodor al II-lea a ordonat ca rămășițele lui Formosus să fie mutate la Roma și înmormântate cu ceremonie solemnă în bazilica Sfântul Petru. În 898, în timpul papei Ioan al IX-lea, „conciliul cadavrului” a fost anulat iar unii dintre organizatorii procesului excomunicați. Pentru ca doar câțiva ani mai târziu papa Sergiu al III-lea să anuleze tot
Papa Formosus () [Corola-website/Science/305416_a_306745]
-
cruciade împotriva sarazinilor care amenințau Italia din sud, aceștia reușind cucerirea câtorva orașe printre care și Mehdia. Victor își simțea totuși sfârșitul aproape și s-a întors pentru totdeauna la Montecassino, unde a murit la 16 septembrie 1087 . A fost înmormântat la mănăstirea să , beatificat de către Biserică , prăznuirea să a fost confirmată în 1887. Desideriu nu avea caracterul și temperamentul unui pontif de care era nevoie în acele vremuri , pentru că se născuse călugăr și voia să rămână la fel.
Papa Victor al III-lea () [Corola-website/Science/305425_a_306754]
-
să-și construiască case pe Aventin, care pe timpul lui era aproape nepopulat. Problema cea mai mare era aprovizionarea defectuoasă cu apă. La 3 aprilie 1287 Honoriu a murit datorită gutei, după un pontificat de doar doi ani. Inițial a fost înmormântat la Sfântul Petru, apoi în mausoleul familiei Savelli la Santa Maria in Aracoeli. Singurul cardinal numit de Honoriu a fost Giovanni Boccamazza, arhiepiscopul de Monreale. Honorius IV. În: Biographisch-Bibliographisches Kirchenlexikon (BBKL) <br>
Papa Honoriu al IV-lea () [Corola-website/Science/305432_a_306761]
-
regele englez s-a dezis de papă, ceea ce a dus până la urmă la crearea Bisericii Anglicane ("Church of England") și o nouă sciziune bisericească. Clement al VII-lea a decedat pe 25 septembrie 1534 în urma consumului unor ciuperci otrăvitoare, fiind înmormântat în basilica "Santa Maria sopra Minerva" din Roma.
Papa Clement al VII-lea () [Corola-website/Science/305439_a_306768]
-
în septembrie 2011 pentru tulburări de ritm cardiac; starea lui a fost inițial stabilizată, dar pe parcursul primelor zile din octombrie ea s-a înrăutățit, iar Diaconescu a murit în ziua de 11 octombrie 2011, la 94 de ani. A fost înmormântat la cimitirul Bellu din București, cu onoruri militare, după ce a fost decorat post mortem cu Ordinul Național «Steaua României» în grad de Ofițer. Personalitatea lui Ion Diaconescu a fost evocată într-o ședință specială a Camerei Deputaților ținută în ziua
Ion Diaconescu () [Corola-website/Science/305459_a_306788]
-
de lemn din Pojaru de Jos (1818). Imediat după 17 februarie 1816 (data redactării testamentului) Ioana Zorilescu, soția lui Șerban Magheriu, trece la cele veșnice lăsând toată averea ei, în lipsa copiilor, celor din familia ei și bisericii din Bârzeiu. Este înmormântată în pronaosul bisericii din Zorilești sub o frumoasă piatră tombală ce mai poate fi admirată și în zilele noastre. Până la sfârșitul vieții (16 ianuarie 1820), Șerban Magheru devine vistiernic al doilea, apoi se retrage din viața administrativă ocupându-se de
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
consolidează poziția în Uniunea Scriitorilor, unde nu deținut nici o funcție. În 1971 se mută la București, unde devine redactor la revista România literară. În data de 17 ianuarie 1985 survine moartea sa prematură, în urma declanșării unei boli necruțătoare și este înmormântat la Cimitirul Bellu.
Sorin Titel () [Corola-website/Science/301486_a_302815]
-
Dionisie Fotino", "La Sfânta Liturghie a lui Ioan Gură de Aur" și "La Sfânta Liturghie a Marelui Vasile". Moare în ziua de 2 noiembrie 1854, la întoarcerea dintr-o călătorie prin Oltenia, de unde contractase o răceală puternică (tifus virulent). Este înmormântat la Biserica Sfântul Stelian (Lucaci) din București, din apropierea casei sale. Un pasionat colecționar de muzică românească, care a notat creații din repertoriul muzicienilor din perioada fanariotă. Pann a tipărit mai târziu unele din cele mai vechi piese muzicale de curte
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
Marin Florea Ionescu. A fost director al Institutului de Endocrinologie (1949-1957) și al Institutului de Geriatrie (1952-1957). I-a fost conferit titlul de "Erou al muncii socialiste". A încetat din viață la 9 august 1969 în București și a fost înmormântat în Mausoleul din Parcul Carol. Rămășițele sale pământești au fost exhumate după dezafectarea mausoleului în anul 1991.
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
loc patru zile mai târziu la biserica luterană St. Peter's din New York. Serviciul religios a început cu un mic recital al cvartetului lui Albert Ayler, și a fost încheiat cu alt recital al cvartetului Ornette Coleman. John Coltrane este înmormântat în Pinelawn Cemetery din Farmingdale, New York. Unul din biografii artistului, Lewis Porter a afirmat ulterior că acesta ar fi murit din cauza hepatitei, atribuind boala dependenței de heroină. Într-un interviu din 1968, Albert Ayler ar fi afirmat că muzicianul era
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
cele unionale și de peste hotare, își împărtășește cunoștințele sale în ale compoziției și culorilor elevilor de la Școala de Arte Plastice „I. E. Repin” și pregătește o promoție la Școala Medie-Internat Republicană de Pictură. A decedat la 24 mai 1988 și este înmormântat în localitatea natală.
Igor Vieru () [Corola-website/Science/299995_a_301324]
-
fi: Silvia Dumitrescu-Timică, Alexandru Giugaru, Petre Ștefănescu-Goangă, N. Gărdescu, Vasilica Tastaman, Antonescu-Cărăbuș. A fost ultimul mare triumf al lui Birlic. Artist al poporului, Grigore Vasiliu Birlic s-a stins din viață la data de 14 februarie 1970, la București, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu. În anul 2005 a fost emisă o monedă cu chipul actorului. Serial în Jurnalul Național -
Grigore Vasiliu Birlic () [Corola-website/Science/300000_a_301329]
-
permanent cerințele absurde, la jupânul căreia i-a fost ucenic și care îl obliga să care greutăți mari pe gheață și apoi îl apostrofa pentru că a căzut, la soția care l-a înșelat și în cele din urmă l-a înmormântat din greșeală, crezându-l mort și ucigându-l astfel involuntar.
Cănuță, om sucit () [Corola-website/Science/300012_a_301341]
-
de activitate artistică” și apoi cu cel de Artist al Poporului din Republica Populară Romînă „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei”. Pe 4 decembrie 1970 se stinge din viață la Cluj-Napoca, fiind înmormântat în cimitirul „Eternitatea” din orașul natal, Iași.
Antonin Ciolan () [Corola-website/Science/313017_a_314346]
-
tuns "în schima cea mare" cu numele de Irineu, eveniment ce a avut loc chiar lângă icoana Prea Curatei pictate de el. A trecut la cele veșnice a treia zi după călugărie, la data de 23 august 1953. A fost înmormântat în cimitirul mănăstirii, în spatele mormântului starețului Ioanichie Moroi. Soția sa, Pelaghia, a rămas ca soră la Mănăstirea Sihăstria, pictorul punând această condiție când a venit acolo. A dus o viață chinuită, mărtusind uneori: Nu știți ce înseamnă să trăiești printre
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Acesta a spovedit-o și apoi a venit în biserică, la Sfânta Liturghie, unde la sfârșitul Vohodului mare, din pragul bisericii, duhovnicul a strigat: ""Pomeniți-o și pe maica Pelaghia, că s-a dus la Rai"" . Maica Pelaghia a fost înmormântată și ea în cimitirul mănăstirii. După cum își amintea arhimandritul Ioanichie Bălan într-un film de televiziune inchinat pictorului, aflăm următoarele: ""După câteva zile de la moartea lui, vine o femeie străină. N-o știa nimeni. Și întreabă: aici e Mănăstirea Sihăstria
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
producere în public a muzicianului a fost, după mărturiile existente, când a cântat la funeraliile regelui James la 1 mai 1625. Nu se știe data precisă a morții sale. A primit ultimul salariu pe 20 ianuarie 1626 și a fost înmormântat la St Ann's, Blackfriars , la 20 februarie 1626. John Dowland a fost căsătorit și a avut mai mulți copii, așa cum a menționat într-o scrisoare către Sir Robert Cecil. Însă, în vremea călătoriilor prin Europa și când a găsit
John Dowland () [Corola-website/Science/313032_a_314361]
-
scrisori către superiorii din Roma, informându-i cu pivire la situația Bisericii Catolice din Moldova și primind indicații cu privire la modul de soluționare a diferitelor probleme. Arhiepiscopul Marco Bandini a murit în orașul Bacău, la data de 27 ianuarie 1650, fiind înmormântat aici prin grija secretarului său, Petru Parcevici. În urma vizitei arhiepiscopului Marco Bandini în toate parohiile catolice din Moldova între 19 octombrie 1646 și 20 ianuarie 1647, el a redactat așa-numitul "Codex Bandini" ("Visitatio generalis omnium ecclesiarum catholicarum romani ritus
Marco Bandini () [Corola-website/Science/313081_a_314410]
-
văzut pe partea dreaptă a altarului Bisericii catolice de la Baia o inscripție potrivit căreia biserica a fost construită în anul 1410 de Alexandru cel Bun și închinată memoriei soției sale Margareta. Bandini relatează tradiția potrivit căreia Doamna Margareta a fost înmormântată într-un sicriu de argint, sub baptisteriul din biserică. După cuvintele lui Bandini: "„sub acel baptisteriu zace Margareta, acel juvaer prețios, întemeietoarea bisericilor moldovenești”". El a văzut piatra tombală din biserică, pe care era următoarea inscripție în limba latină: ""Anno
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
doi ani mai târziu precizează că Baia era locuită de sași și unguri catolici, iar ""(...) aici se află o biserică parohială catolică de zid mare și frumoasă, clădită odinioară de soția unuia dintre acei principi ai țării și care e înmormântată acolo. Această biserică era mai bogată decât celelalte, dar Mihai (Mihai Viteazul n.n.) a despuiat-o de bogățiile prețioase, de argintul mult ce avea. Pe vremuri își avea preotul său, dar acum nu mai are niciun slujitor; mai este una
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
în filozofie din 18 decembrie 1828 cu o teză din fizica descărcărilor electrice. A fost profesor universitar la Harkov, Nalcic, în Asia Mijlocie. Primul director al Institutului pedagogic de la Chișinău în anul 1940. A decedat la 19 aprilie 1961. Este înmormântat la cimitirul armenesc din Chișinău.
Mihail Pavlov () [Corola-website/Science/313114_a_314443]
-
Bihorului, într-o casă a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, pentru a scăpa de represiunile armatelor germane și ungare. Acolo s-a îmbolnăvit grav de o dublă pneumonie, în urma căreia a murit în dimineața zilei de 27 septembrie 1944. A fost înmormântat două zile mai târziu, la 29 septembrie 1944, în cimitirul din Beiuș. În anul 1964 osemintele sale au fost aduse la Iași și reînhumate în Catedrala "Adormirea Maicii Domnului".
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]