6,555 matches
-
a se ocupa numai cu lucruri serioase pentru o viață conjugală. Dacă se întîmplă ca în ziua în care doi tineri au să primească cunu nia să fie și o înmormîntare, apoi tinerii se grăbesc să fie cu nunați înainte de înmormîntarea mortului, crezînd că altfel ar muri oarecare din ei foarte curînd. Se zice că dacă curg luminile* nunilor la vreo cununie, apoi mirii vor plînge toată viața lor. După ce mirii se cunună, acasă nuna dă miresei unt proaspăt, cu care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
putea întrebuința fără pericol pentru copil, a le afuma cu săcărică*. Cînd ai pierdut ceva și nu-l găsești, nu mai căta degeaba, căci dracul a pus coada pe el, ci așteaptă mai tîrziu, că-ți iese singur lucrul. După înmormîntarea vreunui om, se merge în trei seri dupăolaltă la mormînt, tămîindu-se acolo cu tămîie, ca sufletul să iasă învingător din lupta sa cu diavolul, carele fuge pe lume de mirosul tămîii. Cînd copiii pierd ceva, scuipă în palmă și descîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se mătură pînă nu se înmor mîntează mortul, fiind rău de moarte și pentru alții din acea casă. Albia sau vana în care s-a scăldat mortul se răstoarnă cu gura în jos și nu se mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind rău de moarte și pentru alții. Cînd se încălzește apă pentru scăldatul unui mort, să nu se împingă tăciunii de foc sub vas, că ci e semn de facerea focului și pentru alți morți. îngroparea mortului să nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar intra moartea iarăși în acea casă și ar cere alte victime. Pe drum, ducînd mortul, nici să te întorci, nici să te uiți înapoi, că-ți va muri cineva din familie. Se crede că dacă a fost cineva la înmormîntare trebuie apoi să-și spele mînile, căci la din contra, va muri cineva din casa lui. La casa unde a murit cineva, nu se spală rufele și nu se spoiește o săptămînă, fiind rău de moarte pentru cei rămași în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neagră. Dacă într-o casă moare capul familiei, în acea zi se înjugă boii de la acea casă cu jugul ră sturnat, spre semn că dacă a murit gospodarul toate vor merge anapoda și pe dos. Să nu te duci la înmormîntarea popii, ca nu cumva să-i vezi fața, că nu mai ieși la a doua înviere. Unii lovesc cu piciorul capul copilului mort fără botez; altfel, copilul ar învia și ar face mult rău semenilor săi. Celui care îi moare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lume a fost primit cu bucurie în veș mintele cu care l-au îmbrăcat. Dacă mortul rămîne cu ochii deschiși, în casa aceea are să fie foamete; ori e semn că și-a pierdut viața în somn. Dacă cadavrul, pînă la înmormîntare, capătă miros greu, se crede că în viața lui a făcut multe păcate. Dacă se ține un mort mai multe zile și trupul lui începe a crește, apoi se crede că, punînd o secere pe pîntece, va înceta creșterea cadavrului
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu sicriul de trei ori de fiecare prag peste care trece, crezîndu-se că mortul atunci își ia rămas-bun de la casa sa, cunoscuții și rudele sale. în locul unde un mort și-a dat sufletul, în trei seri de-a rîndul după înmormîntare se pun o ulcică cu vin, una cu apă, o bucată de pîne și o lumînare aprinsă. Vinul și pînea se dau unui bărbat sau unei femei ce a fost la mort de mănîncă și bea în cele trei seri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ochii. (Gh.F.C.) După ieșirea mortului din casă, ca să nu revină tulburînd liniștea viilor, se închide ușa. (Gh.F.C.) Patul pe care a murit un om se aruncă cu așternut cu tot, că e necurat. (Gh.F.C.) Cei care nu primesc bani la înmormîntare nu vor avea cu ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare să tămîieze mormîntul, să-l stropească cu apă și să aprindă o lumînare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așternut cu tot, că e necurat. (Gh.F.C.) Cei care nu primesc bani la înmormîntare nu vor avea cu ce plăti lun trașul și vor umbla desculți prin mărăcini în veac uitat. (Gh.F.C.) Rudele mortului se duc a doua zi după înmormîntare să tămîieze mormîntul, să-l stropească cu apă și să aprindă o lumînare, ca să-l îmblînzească pe cățelul-pămîntului, să nu-l latre pe nou venitul între morți. (Gh.F.C.) Morții prost înmormîntați o duc rău pe lumea cealaltă. (Gh.F.C.) Cine bea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci sufletul ar rămînea prin întuneric și nu și-ar putea afla calea ce duce spre rai. Cînd o persoană trage să moară, se lasă ferestrele și ușa casei deschise, să aibă pe unde ieși sufletul. Se crede că, făcîndu-se înmormîntarea cuiva la amiază, sufletul aceluia va avea destulă lumină în călătoria lui spre rai. Cînd se tămîie un mort la mormînt, se ferește a se lăsa cărbuni pe el, căci îngreuiază sufletul mortului. Dacă ți-a murit vreun copil și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la mormînt pe spate, că iar îl uiți degrabă. Ulcea Copiii mici să nu se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fapt, nici n-a purtat-o vreodată cu prea mare convingere. Pentru istoricul și „politistul” bucureștean, ...s-ar zice că Biserica nu era prezentă În viața satelor decât cel mult pentru a creștina riturile de trecere prin botez, cununie și Înmormântare. Fără discuție, țăranii trăiesc Într-un timp creștin, marcat de sărbători creștine, precum Paștele, Crăciunul, Rusaliile și Boboteaza ș...ț Conținutul acestui timp nu are Însă prea mult de-a face cu credința Bisericii, cu liturghia și cu sacramentele ei
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
călușarilor. Alte tradiții remarcate și prezentate publicului maghiar sunt așa-numitul „obicei de marți seara” („Márce Záre”); „târgul de fete” de pe Muntele Găina; obiceiul de a pune un vas cu apă la marginea drumului pentru călătorii Însetați; obiceiurile legate de Înmormântare, cum este acela de a ridica troițe În locurile unde a murit cineva, de a plăti ca bocitoare pe cea mai bătrână femeie din sat („prefika”), de a pune un ban În mâna mortului la Îngropăciune sau de a umbla
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de data aceasta nu numai în domeniul folclorului, ci și în acela al etnografiei, o reprezintă „studiul istorico-etnografic comparativ” Nunta la români, preferat pentru premiere de Academia Română cărții prezentate de folcloristul S. Fl. Marian. Alte contribuții (Nașterea la români și Înmormântarea la români), anunțate de S. în 1892 și în 1906 ca fiind în curs de apariție, au rămas în manuscris. Fragmente din aceste lucrări au apărut în revistele „Rândunica”, „Dochia” și „Lumea ilustrată”. Creația literară proprie, mai puțin însemnată, cuprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
sociologiei religiilor este deja celebră tipologia sa referitoare la practicanții religioși. Ea cuprinde: a) disidenții, adică cei străini de viața Bisericii; b) conformiștii sezonieri, acei cetățeni francezi care merg la Biserică numai cu ocazia marilor rituri de trecere (botez, nuntă, înmormântare); c) practicanții regulați (merg frecvent la slujba de duminică, se spovedesc și se Împărtășesc cu ocazia marilor sărbători); d) pioșii, militanții religioși. în Franța, cercetările de sociologie a religiilor inițiate de Gabriel le Bras au avut consecințe sociale importante. Astfel
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
menționat faptul că există o diferență esențială între Sfintele taine și sacramente. Harul se pogoară și asupra unor lucrări sfinte (sacramentalia), care nu sunt însă taine: sfințirea bisericii, a crucilor și a icoanelor, a apei și a roadelor pământului, slujba înmormântării, voturile monahale, binecuvântarea liturgică și preo țească, semnul crucii și rugăciunea. cele șapte taine ale Bisericii Ortodoxe sunt următoarele: a) taina botezului; b) taina mirungerii. Se află în unitate cu taina botezului. Botezul reînti părește chipul dumnezeiesc întunecat de păcatul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
evidentă metaforă a morții) în 1992, în ceea ce DC a susținut că ar fi fost cel mai bine vândută serie grafică din istorie (noi fani au fost atrași prin această mutare iar șocul a fost enorm s-a organizat o înmormântare în care zeci de mii de oameni însoțeau un sicriu gol înfășurat în mantia roșie a lui Superman)681. Moartea lui Superman a deschis calea pentru comics depresive, pesimiste, ceea ce a contribuit la pierderea interesului și mai multor fani. Frank
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
F. Kennedy Jr, mort într-un accident de avion pe care îl pilota, Robert Segal îl numea un"Adonis modern", idolatrizat de către femei, dar prea mândru pentru a asculta sfaturile precaute Myth. A Very Short Introduction, p. 57. Pentru Campbell, înmormântarea lui Kennedy a constituit "ilustrarea înaltei ceremonii a ritualului pentru o societate", "ocazie ritualică de o necesitate stringentă", rit compensatoriu pentru restabilirea solidarității în societate în momentul asasinării exponentului ei. The Power of Myth, p. xii. 353 Régis Couturier în
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
neagă ideea că ar fi fost o mișcare strategică de marketing, numind-o o biată "glumă care a scăpat de sub control", fiindcă nimeni nu putea prevedea ce avea să se întâmple, iar miza nu a constituit-o lupta finală, ci înmormântarea, prezentarea comunității super-eroice într-o ipostază inedită, implicată într-un alt fel de eveniment. Les Daniels, op. cit., p. 219. Cum acel număr s-a vândut în peste șase milioane de exemplare, o lecție tot a fost învățată: când vânzările pentru
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
l-ar fi păstrat fără modificări. Cu toate acestea, studiile sale, depășind orientarea latinistă, reușesc să aducă numeroase date și fapte noi. M. este cel dintâi care, înaintea lui S. Fl. Marian, s-a ocupat pe larg de obiceiurile de înmormântare la români, în studii precum Strigarea zorilor la mort, Petrecerea mortului, Moșii sau Sacrificiul morților. Cu această ocazie publică unul dintre primele texte de zori. S-a ocupat și de colinde, făcând o clasificare a lor (colinda colindătorilor, a plugușorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
se duce să îl ia înapoi cu forța și e ucis de țărani. Viața la țară apare în romanul lui Z. în viziune dihotomică: ceea ce are etern, natura și „sufletul satului”, se exprimă în peisaje mirifice și în datini (o înmormântare, o logodnă, o sfeștanie în cadrul unei procesiuni religioase); ceea ce ține de o anumită perioadă istorică, de social, răzbate în situații oripilante. Mai mult decât roman, Viața la țară e un poem al vieții câmpenești, o rapsodie a Bărăganului. Existențele omenești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
de jos societății. Ros de frustări sedimentate și cu apriga dorință de a sui pe scara socială, e în stare de orice spre a-și atinge scopul. În conduita publică îmbină potlogăriile de culise cu sălbăticia pe față, iar la înmormântarea Tincuței mimează deznădejdea cu un patos cabotin. În jurul protagoniștilor, unii întruchipând virtuțile boierimii de neam și ale țărănimii neinfluențate de schimbarea vremurilor, alții viciile burgheziei, se mișcă o seamă de personaje de fundal: surorile Sașei, administratori și servitori, țărani, funcționari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
vă purifica pe dumneavoastră Înșivă În cazul În care ați mers Într-un loc care vi s-a părut oarecum negativ din punct de vedere energetic - de exemplu, după ce ați vizitat pe cineva la spital sau ați asistat la o Înmormîntare. Desenați (discret) un Simbol al Puterii În aer, deasupra chakrei creștetului, spunîndu-i mantra de trei ori și avînd intenția ca Reiki să purifice Întregul cîmp energetic. Imaginați-vă Simbolul Puterii extinzîndu-se pînă cînd vă umple toată aura, apoi vizualizați-l
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
unul a fost omorât. Mulțimea de localnici furioși, beți, l-au împuns de nenumărate ori cu baioneta și l-au furat de bunuri pe preotul din comuna Zetea (Zetelaka), reproșându-i că ceruse un preț prea mare pentru slujba de înmormântare. În nenumărate locuri au izbucnit și conflicte de natură etnică între gărzile naționale sau între cele civile. La Făget, de pildă (Facsád), avioane ungurești au aruncat bombe într-o mare mulțime de țărani români, la Deva garda națională maghiară a
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]