104,540 matches
-
Radu Bogdan Dacă îl întrebi pe Bogdan Lascăr ce reprezinta pictură lui, el îți răspunde: "Exprimă niște stări". Are dreptate. Între reprezentare și exprimare, raportul e în favoarea expresiei și mult mai puțin în aceea a reprezentării. Totuși, aceasta nu poate fi exclusă integral. Recunoști în
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
de propagandă antidiasporică". Ca să vezi! Pentru orice cititor de bună credință este evident că titlul nu se referă la toată literatura exilului, ci doar la cartea d-lui Catanoy. Nu și pentru dl Schenk, care merge mai departe și se întreabă: "De ce la România literară (sau cel puțin la colaboratorii ei) se practică această înverșunată denigrare a tuturor valorilor literare (și nu numai) stabilite dincolo de granițele României?" S-ar zice că dl Schenk nu citește revista noastră, ci o alta. Îl
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
țară. Exemplele stau la îndemînă. Doar un anumit complex de inferioritate (mascat de unul de superioritate) l-ar putea determina pe dl Schenk să nu vadă caracterul absolut nediscriminatoriu al comentariilor noastre. "De ce refuzul de unificare cu literatura europeană? - se întreabă dl Schenk mai încolo - de ce orice inițiativă de a recupla binemeritata literatura română la cea mondială da peste piedici atît de puțin rafinate?" Citesc și nu-mi vine să cred: România literară se opune considerării literaturii române în perspectiva unui
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
care treceau și, strîngîndu-l de braț pe Petter, trăgîndu-l spre afișul filmului, îi spuse: "Trebuie să învățăm să pronunțam corect numele regizorului. Dacă un om a putut să facă un asemenea film, el nu poate fi decît nemaipomenit"ă. Am întrebat-o pe mama de ce și-a început cartea așa. Mi-a răspuns: "Romă, oraș deschis mi-a schimbat viața, e evenimentul cel mai important al existenței mele." Iată ce scrie mama, în carte, despre Romă, oraș deschis: "Realismul și simplitatea
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
luînd atitudine - în calitate de prim disident în raport cu "geniul Carpaților" - împotriva noului curs politic promovat de dictatorul de la București (sedus, după toate probabilitățile, de modelul chinez) și rămînînd peste hotare... L-am revăzut, în răstimpuri, la adunările scriitoricești, nu fără a mă întreba cum e posibil, pentru un "transfug" (deci component al celei mai odioase categorii pentru puterea comunistă), să figureze, alternativ, și "afară" și "înăuntru", însă și nu fără a urmări, cu strîngere de inimă, cum creația să e sfîrtecata de colții
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
a trebuit s-o citesc de cîteva ori, ba chiar să rog și pe altcineva s-o citească, spre a ma convinge că nu constituie o eroare de tipar: "Grigurcu nu e un scriitor". (Dar, Doamne, ce sînt atunci? mă întreb siderat. Bancher? Fotbalist? Negustor de pește? Lăsînd la o parte faptul că am scos 11 volume de versuri și că am publicat, chiar în Contemporanul - ideea europeană, materia a cel puțin două cărți de aforisme, îmi pun chestiunea și băbește
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
Fillipo Lippi - idem Lorenzo Monaco (1372 ?)... Febr. 1979, Londra, frig, urît, febra. * - Domnule, - zice M. - cu un englez, cînd te întîlnești cu el, în general nu știi pe unde s-o iei,... pe unde s-o apuci... - Din ce cauză? întreba intrigat V. - Din ce cauză? făcu celălalt, ca și cum n-ar fi avut un raspuns convenabil și ar fi tras că la fotbal de timp. - Da, asta vreau să știu, din ce cauză, insistă primul. - Și ții neapărat să știi? continuă
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
interpretare l-a avut cearceaful însîngerat al Doinei Levinta din "Richard al doilea"... O altă observație a vizitatorilor secției românești a Quadrienalei a fost una legată de... bani. Din nou în vedeta costumele semnate Levinta: cum se poate oare, au întrebat pictori de costume britanici și studenți olandezi, să creezi costume atît de spectaculoase, dar care necesită cheltuieli importante?Q O intrebare practică a unei lumi prin excelență mercantile.... "Ce bine că într-o țară săracă precum România există totuși bani
Quadrienala de la Praga by Oana Serafim () [Corola-journal/Journalistic/17802_a_19127]
-
în putregai lucește un diamant/ regeste poftindu-mă în ape" - ca pe o altă Ofelie. Se petrec, în aceste cadențe de jurnal liric străfulgerări de fantastic, răsturnările de regn ale celei ce zărindu-si chipul oglindit în ochiul șoimului se întreabă: "Oare eu sunt ochiul/ sau el mă privește când pășesc pe câmpul de sare?" - Mozaic. Peisajul e straniu, străbătut de plăsmuiri mut/ malefice de felul celor ale lui Chirico: aPașii unei statui umblătoare/ se afunda născând fântâni uscate./ Arșiță a
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
se spulberă." Între acceptare și rictus învinge osânda veacului - cum îl știm: ăĂ trecut cu pași grăbiți/ ce loveau ritmic asfaltul/ turnat peste trupuri întinse/ sub solzii de smoala./ Zărind urma pantofului/ incrustata în straturi de sânge/ zeul m-a întrebat ce număr port" - Pași. Sunt mistere ale destinului pe care poezia le încercuiește, desenându-le hartă și, în momente faste, forându-le solul. Febrila notație lirica a Doinei Ispirescu ne adresează apelul de farmec al unei personalități cristalizate lucid, cercetând
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
vieții publice. Că o ironie a sorții, ne-a anunțat că departe de-a fi avansat vreun milimetru în ierarhia de partid sau administrativă, tocmai își depusese demisia din funcția - potențial importantă - deținută vreme de-un an. Uimiți, l-am întrebat despre motivele renunțării la o carieră ce se anunță, din multe puncte de vedere, plină de promisiuni. Ce ne-a fost dat să auzim, spre indignarea disperată a prietenei mele americane, care predă la o universitate din Mid-East - fiecare propoziție
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
cu precizarea curioasă că nici unul dintre MIG-urile autohtone nu s-a prăbușit. Această precizare ar face deliciile unui psihanalist, dar cum Cronicarul nu-și permite comentarii de factură psihanalitica în materie de ziare, nu-i rămîne decît să se întrebe de ce a precizat Adevărul că nici unul dintre cele trei MIG-uri pilotate de aviatori români nu s-a prăbușit cu prilejul acestei misiuni?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
vechilor autori care foloseau până de gașcă, creionul, stiloul. Nu mai rămâne nici macar ce rămâne după un autor care își scrie textele direct la mașină și-apoi le corectează cu pixul, le modifică pe ici pe colo. Și atunci mă întreb cu ce se vor ocupa viitorii cercetători literări. Adio variante, adio etape intermediare pe drumul către desăvârșire. Nu se vor mai comenta șovăielile maeștrilor, nici efortul acestora de a-și alege expresia cea mai justă. Nu vor mai exista îngrijitori
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
de cultură serioase (reviste și ziare, posturi de radio și televiziune), cu care colaborez la cererea lor. Noroc că soția mea este o femeie cu umor, care știe cât credit trebuie acordat unei publicații că România mare. Altfel s-ar întreba cu cine cheltuiesc cele 30 de milioane de lei pe lună. În volumul În prezența stăpânilor, subintitulat Treizeci de ani de jurnal secret la "România liberă" (și publicat recent la Ed. Compania), Boris Buzilă pune și el în circulație un
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
în literatura postbelică. De data aceasta fără nici o concesie făcută ideologiei vremii, scrisă cu o artă literară rafinată - cartea din 1959 e o bijuterie ale cărei carate rezista oricărei revizuiri.) Interviul e luat de Ecaterina Tarălungă. Între altele, ea îl întreabă, referitor la Cronică de familie, ce ar modifică și unde, dacă ar fi să "umble la text" acum. Petru Dumitriu răspunde că ar drege poate ceea ce "pute a regim comunist". Pentru cine nu știe că Ecaterina Tarălungă a optat să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
la creditorii neperformanți. Factori de progres, hoții se integrează astfel cu toată convingerea în reforma, căci orice creștere a veniturilor poporului le deschide noi fronturi de activitate și - cum insistă o parafrază la modă - nimeni n-are dreptul să-i întrebe cum au cîștigat primul miliard." Tabletă lui Romulus Rusan ne amintește de faimosul volum al lui Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter, scris și publicat în plin comunism, în care hoții aveau, de asemenea, un rol social perfect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
pildă, primul comentariu după ce în Iugoslavia s-a făcut pace a fost că România urmează să reintre intr-o zona gri. În aceeași zi însă, presedintele Statelor Unite și-a permis să adreseze un mesaj puterii din România, fără să-i întrebe ce cred pe analiștii propovăduind întoarcerea României în zona gri. De altfel acest concept al zonei gri a fost valabil atîta timp cît România s-a complăcut într-o politică gri. Ofensiva pro-NATO a puterii din România i-a găsit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
si, mai ales, in ce plan identifica ea aceste două fenomene. Explic de îndată, rezumînd cu acest prilej și etapele de bază ale demonstrației lui Besançon. Dacă la nivelul ororii pure, a supliciului îndurat de victime, e imoral să ne întrebăm ce analogie există între Gulag și Holocaust, la multe alte nivele comparația e posibilă și chiar relativ la îndemînă. De pildă, după Răul Hilberg, autorul unui impresionant compendiu intitulat The Destruction of the European Jews, au existat cinci etape ale distrugerii
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
când nu mai există nici cenzură, scriitorul preferă să tacă. Folosind cu abilitate prilejul, diverși răuvoitori au lansat presupunerea perfida că Augustin Buzura evita să judece noua situație din România din oportunism. Nu întâmplător, ziariștii care îi luau interviuri îl întrebau, invariabil, de ce nu-și spune cuvântul, în presă, asupra celor mai arzătoare probleme politice și sociale. În asemenea situații, scriitorul răspundea enigmatic: "Am s-o fac cândva... Am să spun tot ce am de spus..." Și iată Augustin Buzura s-
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
moartea ei să se răzbune pe cel care voia să o părăsească. Prozatorul face portrete expresive și memorabile avocatului și perfidei femei, care mai are și un nume sugestiv: Ambrozia-Coca Dumitrit. Avocatul îi provoacă repulsie arestatului, determinându-l să se întrebe ce anume îi displace la omul desemnat că apărător al lui și să-și răspundă singur: "Poate ochii aia mici de șobolan obraznic, care vine și-ți mănâncă momeală din cursă, te privește uimit de parca spune numai atât, băi, scârtarule
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
întors la locul știut, dar ce să vezi? Nici urmă de piață. Nu este posibil, nu m-am rătăcit. Să fie diferența de fus orar și poate că am visat? Ciudat de tot. ? Unde este o piață pe aici? am întrebat în dreapta și în stânga, până când o fată tânără, subțire ca o trestie, cu o umbrelă de soare cam ponosită, mi-a răspuns prietenos, într-o engleză impecabilă: ? Este aici, dar numai până la ora 9. Am plecat nedumerit. Puțin mai târziu, am
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
biciclete cu trei roți, ruginite, care parcă se îndoaie de atâta greutate. Poate să fie greutatea unor butelii, damigene cu apă, fier vechi, cărămidă, saci cu ceva greu etc. Am numărat 10 saci de ciment cred, pe o tricicletă! Te întrebi fără să vrei - cum poate o mână de om să ducă atâta povară? Smogul este omniprezent în aer, la fel ca în timpul olimpiadei, dacă nu mai rău. Este normal să fie așa, datorită în parte și demolărilor masive care se
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
privesc masă/ aud copilul vecinului tîrînd o tablă pe pavaj./ Doamne, cu aceste simțuri/ cineva poate face pe totdeauna/ dreptate!" (Balada gîndacului uitat pe mozaic). Sau aceeași stare, cu adaosul factorului tehnic actual: "Singurătate/ xerox dereglat/ siluete intra pe ușă întreabă și pleacă - în umbră lor umbră crengii/ reapare pe albul peretelui" (ibidem). Ca purtător al transcendentei "goale" (echivalent estetic al harului), autorul se anonimizează: "Duminică/ plecat după cafea și țigări/ sînt liber și trist/ pe strada înțesata de copaci și
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
la fotbal ne poate ajuta să ne închipuim că i-am bătut pe unguri, cînd, în realitate, încă zece asemenea victorii nu vor ajuta României să prindă trenul în care se află Ungaria. Chiar poate că ar merita să ne întrebăm de ce Ungaria, care e în NATO și care deține investiții străine la un nivel la care România încă nici nu poate visa, a venit la București cu o echipă perdanta. În timp ce în țara noastră victoria Naționalei a fost zeificata, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
cheia compromisurilor. O prudență excesivă, care încă mai continua. Am fost indignat de un telefon recent, la care un necunoscut mă laudă grozav. L-am intrebat de unde vorbește. Se află la München și tocmai se întorcea în țară. L-am întrebat cum îl cheamă și nu mi-a răspuns. Am crezut că nu m-a auzit și am insistat. Mi-a spus: "ei, dumneavoastră nu știți ce e în țară..." și...a rămas un necunoscut. Vă mărturisesc că mi-a fost
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]