97,255 matches
-
și să o finanțeze, poate fi socotit un produs al mentalității baroce. Rezultată, aceasta, dintr-o criză a valorilor umaniste. Ne vine greu să nu întrebăm: care valori, care umanism, care criză? Cu tot respectul pe care îl am pentru știința de carte și anvergura intelectuală a susținătorilor ființării unui Umanism, a unei Renașteri și a unui Baroc la noi (adică într-un spațiu de cugetare religios ortodox, cu minime și irelevante manifestări laice), teza lor mi se pare falsă, dacă
Iluzii pierdute (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8283_a_9608]
-
conflict dintre rațional și irațional. Regăsim valorificate în aceste pagini preocupările lui Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu (la asasinarea acestuia din urmă existând în Alegerea o trimitere mai mult sau mai puțin explicită), cei doi gânditori români - oameni de știință și literați - ce au acordat o importanță capitală reintegrării conștientului în lumea modernă. Aceștia au văzut omul modern "purtând în sine paradoxul unei existențe duse la două niveluri diferite și paralele, incompatibile între ele pentru conștiința lui de sine: pe
Existența ca amnezie sau neînțelegere by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8269_a_9594]
-
ce se doreau entuziaste se revelă glacial retorice, încheindu-se cu un stih cules din preistoria personală a proletcultismului : "înalt preludiu comunist de vise"... Din sfărâmăturile unui poem consacrat, în 1960, cuceririi cerului de către om, s-au ivit, parcă fără știința mea, trei poezii adevărate - printre cele mai bune din întreaga mea creație lirică: Deodată deschid ochii aplecat deasupra universului! Ca să nu cad în adâncile constelații, îmi încleștez degetele în grâu. Auzul reintră în sunete, mă simt ancorat de pretutindeni, reîntors
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
forța eliberatoare a degetelor tale, electricitatea de felină, încărcătura animalică s-o transformi în lumină. Nu-mi cere să mă resemnez doar pentru că tu n-ai găsit încă gestul potrivit, gestul care să le cuprindă pe toate, gestul omului de știință în halat de ucigaș care în numele ideii va tăia un iepuraș. Nu-mi cere să renunț la lucrul acesta pe care nu-l am, care mă posedă ca un prorprietar egoist, ca un capitalist,nu arunca pe mine Infinitul ca
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
se discuta primirea sa în Academie și chiar i se pregătea o vizită acasă. Atașatul nostru cultural de la Paris, cunoscutul prezentator al Cerbului de Aur de la Brașov, Andrei Magheru, îl informa profesionist pe ministrul de Externe - și îi trimitea, spre știință, aceeași depeșă ministrului Culturii -, că o vizită a sculptorului în România nu ar fi oportună deoarece soția sa este monarhistă ca opțiune morală și membră a Partidului Republican Francez ca angajare politică, fapte care ar crea grave incompatibilități între Ion
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
amuzant, chiar și atunci când regia îl obligă să-și scoată pantalonii în spectacol. În aria „una furtiva lagrima” a cucerit ovațiile publicului prin expresivitatea emoției artistice. Soprana Tatiana Lisnic a impresionat printr-o voce sigură, cu un timbru omogen, prin știința gradării nuanțelor și a dinamicii sentimentale. Poezia tenorului, veșnic visător, a fost echilibrată de realismul unei partenere care știe ce vrea și Tatiana Lisnic a creat în rolul Adina o fată cu aplomb, plină de inițiativă. Pe baritonul Șerban Vasile
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
punctul de întretăiere a două tragedii: una individuală, a lui Pavel Anicet, și alta colectivă, a generației noi. Mircea Eliade a pus în acest roman generația tânără în fața tuturor problemelor: în fața existenței materiale, a politicii, a acțiunii, a sexualității, a științei, a credinței, a creației și, în sfârșit, a existenței metafizice. în lupta pe care o dă cu aceste realități, generația este învinsă". (Reporter, 28 februarie 1934.) Dan Petrașincu se oprește asupra fervorii personajelor posedate de idei, cu toate deosebirile aparente
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
aflate, cu discreție și bună rânduială, pe scoarța timpului. Un tezaur adânc îngropat în colbul arhivelor, al bibliotecilor și al muzeelor este scos acum la lumină prin strădania a doi pasionați oameni de cultură care s-au întâlnit pe tărâmul științelor etnologice puse în slujba relevării adevărului. Căci dacă, apăsați sub vremi, oamenii tac zgomotos, a sosit ceasul în care „pietrele” istoriei și tradiției acestui neam strigă tăcut și cuminte, fiecare din locul pe care i l-a hărăzit uitata neuitare
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
de bătăi dirijorale” , conceptul de „figură gestuală”, „figuri de tact de bază, derivate și supraordonate”, „curba tensională a unităților frastice”, „modelul mental dirijoral” și multe altele. Semnificativ este că maestrul Petre Crăciun nu a excelat numai ca profesor pasionat de știința domeniului dirijoral și de mecanismele interpretării muzicale, ci a fost și o conștiință de înaltă moralitate, în care orizontul științific și cel artistic au evoluat pe fondul unui caracter riguros și a unui psihic echilibrat, a unei modestii proverbiale din
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
în aer urmînd însă o hartă și o rutină, selectînd întîi orașele și grupurile mari pentru a se muta apoi în provincie. Shyamalan parcurge pas cu pas demonstrația închizînd-o riguros cu un Quod erat demonstrandum. La final, un om de știință invitat într-o emisiune de mare audiență oferă o posibilă explicație a atacului, el n-ar trebui atribuit în vreun fel neglijenței Guvernului SUA și nici unei intervenții străine, unui atac terorist, ci ar constitui un avertisment radical pe care Natura
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
cântă cu lejeritate, are subtilități și nuanțe pe glas care-i oferă dezinvoltură și în interpretare. Spectacolul s-a desfășurat sub bagheta unui dirijor oaspete, David Crescenzi. Maestrul Crescenzi are un simț al muzicalității cu totul special, dublat de o știință a respectării stilistice a operei pe care o conduce. A impus un ritm alert, folosind o serie de inovații care nu au afectat structura lucrării. El participă intens afectiv la ceea ce se întâmplă pe scenă, cântă alături de interpreți, acompaniind și
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
experiența uriașă dobîndită din colaborarea cu cîțiva dintre cei mai importanți regizori români, dar și din felul în care vede și comentează arta, din determinarea cercetării sale din cartea "Mască și Ťrolť. Identități și diferențe", publicată la Editura Cărții de Știință din Cluj Napoca, din faptul că vine la București, la Craiova ori de cîte ori sosește un mare regizor, un mare spectacol, că citește enorm, că se informează la zi, că arde tot cînd dezbatem un subiect de teatru,o montare
Șaptesprezece pentru teatru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8317_a_9642]
-
Concert românesc” de Ligeti: de la cilindrii de ceară la orchestra simfonică, în „Studia UBB Musica”, Cluj-Napoca, LVIII, 1, 2013, p. 51-57), autoarea a fost invitată la prestigiosul simpozion organizat, anual, la Szombathely (13 iulie 2013), sub patronajul Academiei Ungare de Științe și al Institutului de Muzicologie din Budapesta, dedicat corifeului muzicii de avangardă (decedat la Viena în 2006) la împlinirea a nouă decenii de la nașterea sa (pe plai mioritic, la Târnăveni), oferind specialiștilor, sub un alt titlu (Ligeti and Romanian Folk
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
PETRE CODREANU - 80 Al. I. BĂDULESCU În miez de toamnă, reputatul om de știință muzicală - muzicolog, critic muzical și publicist PETRE CODREANU, a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. A văzut lumina zilei și razele minunate și binefăcătoare ale soarelui, în orașul Râmnicu-Sărat - localitate care în perioada 1952 1968 a făcut parte din
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
școli și stiluri muzicale. Un loc special a revenit creației românești - clasice și contemporane, multe dintre primele audiții ale maeștrilor creației contemporane, aflându-se pe afișele acestei instituții. Timp de mai bine de o jumătate de veac, distinsul om de știință muzicală Petre Codreanu a semnat sute de articole, eseuri,cronici muzicale și prezentări de cărți și de discuri, recenzii etc., care au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate: Muzica, Contemporanul, Actualitatea muzicală, Teatrul. Spectacolul muzicii., Luceafărul. Libertatea, Săptămâna, Cronica
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
pe scenele marilor teatre de operă ale lumii”, și Artist UNESCO pentru Pace “în semn de recunoaștere a angajamentului său în favoarea moștenirii muzicale, a creației artistice, a dialogului între culturi și a promovării idealurilor Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură”, a pronunțat o cuvântare cu un formidabil impact la reuniunea de la Paris la care au luat parte personalități internaționale de prim rang. Directorul General UNESCO, Irina Bokova, a subliniat cu pasiune rolul educației și al culturii într-o
Nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult dec?t c?ntul by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83437_a_84762]
-
de coarde nr. 1 și 2, Invențiuni pentru cvartet de suflători și percuție. Remarcăm deasemenea și inspiratele pagini musicale pentru filmele: Dragoste lungă, de seara, Merii sălbatici, Ion Țuculescu, Valea Arieșului, Vifornița, Pintea etc. În domeniul muzicologiei, reputatul om de știință muzicală ne-a lăsat moștenire importantele studii: Apartenența compozitorului la cultura națională, Probleme actuale ale valorificării folclorului. Rolul folclorului în creație, Muzica în conștiința contemporaneității, Memento Theodor Rogalski etc care au văzut lumina tiparului în prestigioasa publicație revista Muzica. Pentru
LIVIU GLODEANU - 75 de ani de la naștere by Al. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83436_a_84761]
-
de obiective existente; ... c) cooperarea în producția de echipamente, instalații, mașini și utilaje, subansamble și piese de schimb; ... d) cooperarea în utilizarea de capacități disponibile ale uneia dintre țări pentru realizarea de produse de interes reciproc; ... e) cooperarea în domeniile științei și tehnologiei; ... f) schimbul de experiență, de informații tehnice și transferul de tehnologie în domenii de interes reciproc; ... g) acordarea de asistență tehnică, pregătirea și specializarea de personal; ... h) alte forme de cooperare care se vor conveni între organizațiile economice
DECRET nr. 14 din 29 ianuarie 1988 pentru ratificarea Acordului pe termen lung privind schimburile comerciale şi cooperarea economică şi tehnica dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Turcia, semnat la Ankara la 20 octombrie 1987. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106721_a_108050]
-
a beneficiat de excepționala îndrumare a renumitelor personalități marcante ale creației și pedagogiei muzicale naționale: Faust Nicolescu, Alfonso Castaldi, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu, George Breazul, Ionel Perlea, Silvio Florescu ș.a. Ulterior s-a perfecționat în tainele complexe ale științei și artei compoziției muzicale, cu acad. Mihail Jora, pe care genialul George Enescu îl aprecia „un excepțional pedagog și un excelent compozitor”. Urmând exemplul distinșilor săi înaintași, tânărul muzician se dedică, începând din 1940, nobilei activități didactice, inițial în calitate de profesor
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
emerit, iar în 1977, Institutul Francez al Academiei de Arte din Paris și Academia Tiberiană din Roma (1981) l-au ales membru. Referindu-se la rolul și locul compozitorului și profesorului Ion Dumitrescu în viața noastră artistică, eminentul om de știință muzicală Viorel Cosma, Dr. Honoris Causa al Academiei Artelor din Chișinău, scria: „Personalitatea artistică reprezentativă pentru școala muzicală românească de la mijlocul veacului XX, Ion Dumitrescu a apărut și s-a impus la orizontul culturii noastre într-un moment de inițiative
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
doua a calendarului e zisă "sciințifică." Vorbește, din tratate și cu note de subsol, despre colinde, dă exemple, pe zone și datini. Mergînd pîn' la romani și pînă la Homer. Un regal etimologic, cu trimiteri adînci în mitologie, cu ceea ce știința noastră de azi numește literature review, urmărirea exhaustivă a temei în scrierile specialiștilor de toate neamurile, cu ipoteze îndrăznețe, ca derivarea colindei (corindă, horindă) din horă, de citit cu aplecare și cu încîntare. În același stil, pe alocuri cu completări
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
ale lui Caragiale ori Arghezi și mai puțin asemănătoare cu produsele sobre ale unui, să zicem, Pompiliu Constantinescu. Când Cenaclul Universitas, condus de Mircea Martin, intră în vizorul lui Răzvan Petrescu, ceea ce rezultă nu se mai poate numi memorialistică. Pentru că știința portretului e trecută pe loc în rezervă. Singurul pasaj care ar putea fi suspectat de asemenea fervori pleacă de la o poezie (fals descriptivă și ea) a lui Radu Sergiu Ruba. Amintirea, vagă, a extraordinarului poet Cristian Popescu e extrasă și
Proza cea mai scurtă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8440_a_9765]
-
stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile de traducere cea de toate zilele și spre ființă. Un interes
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care au condus, pentru sintagma neotestamentară "pîinea cotidiană", la versiunile de traducere cea de toate zilele și spre ființă. Un interes la fel de larg îl are prezentarea polemicii dintre Heliade și Andrei Șaguna, în privința
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
strigat, e semn de moarte apropiată. Numele din tratatele de medicină, venite de pe altă lume, a nepriceputelor complicații, pot, ca jocurile de iele, să rătăcească trup și suflet. Spre îmblînzirea lor, ca într-un ritual barbar al limbii și-al științei, se ridică, din vremuri, dicționarele de popularizare, hrisoave mai omenești, prin care spitalul, cu mirosurile și parolele lui, se-nghesuie în cămară. Pe la 1910, la Imprimeria Al. Georgescu din Buzău, doctorul Vasile Bianu scotea un asemenea dicționar. Doctorul de casă
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]