12,690 matches
-
în Polonia, „raportând la Poarta fericirii că [rușii - n. n.] vor pătrunde pas cu pas în Țara Românească și Moldova... și, după ce vor lichida necazurile aduse de leși și de tătari, se vor apuca să atace și să provoace pagube în ținuturile bine păzite [ale Imperiului Otoman - n. n.]. El a mai spus că aceasta face parte din marele testament al lui Petru cel Mare, lăsat rușilor, și că, în orice caz, ei vor depune eforturi în vederea atingerii acestui scop”. Lăsând la o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a Moldovei, de unde s-ar putea deduce că Principatul își schimbase doar suzeranul. Observația noastră pare însă contrazisă (limitându-ne deocamdată la acțiunile rusești) de cele ce au urmat. În aceeași lună (amintită mai sus) a fost răspândită (inclusiv pe la ținuturi) o „carte de jurământ” către țarină, prin care autoritățile rusești cereau „de la pământeni” să jure că „voiesc și sunt datori, ca cel ce m-am supus de bună voie supt stăpânirea Măririi Sale [...] ca să păzesc din adevărată inima mea datoria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este cea a protecției suverane ortodoxe, a celei de a „treia Rome”. Sensurile capătă un spor de claritate în Manifestul țarinei, din 19 ianuarie același an, către „toți creștinii” din Muntenia, Moldova, Muntenegru, Bulgaria, Bosnia, Herțegovina, Macedonia, Albania „și alte ținuturi rusești”. Reținem, în rezumat, din acest manifest: Petru I și Ana Ivanovna aveau drept scop „să scoată pe aceste noroade de supt jugul turcesc”, dar n-a vrut Dumnezeu; noi reluăm lupta pentru atingerea acestui scop; să vă ridicați odată cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1771, sugestia de a oferi prințului Henric tronul noului stat. Lobkowitz l-a abordat pe von Solms, care a dat un răspuns negativ; „apoi ni s-a părut amândurora că n-ar șade frumos de a lua de la turci aceste ținuturi pentru a le da fratelui unui rege, pe care Poarta l-a ales pentru a-i încredința interesele ei [aluzie la medierea păcii - n. n. L.B.], căci lucrul ar părea interesat și ca și când ar fi fost pus la cale de mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oprirea înaintării trupelor țariste dinspre Brașov spre Valea Mureșului, tăierea legăturilor trupelor țariste aflate în Transilvania, silirea acestora de a părăsi Transilvania, împiedicarea aprovizionării trupelor țariste prin capturarea depozitelor din Moldova, răscularea ciangăilor din Moldova și chiar a moldovenilor, apărarea ținutului locuit de secui, deschiderea drumului lui Bem spre Galiția, la care sunt de adăugat observațiile altor istorici: mutarea războiului pe terenul inamicului, zdrobirea rezervelor generalului Moller. Obiectivele erau, evident, foarte importante și greu de atins. Totul depindea de forțele angajate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Cezar Bolliac), iar la Tg. Ocna a fost găzduit la Villara, căruia i-a cerut să i se alăture. Bem a dat două proclamații (la 10/22 iulie, adresată moldovenilor, și la 12/24 iulie, adresată autorităților civile ale ținutului Tg. Ocna), în care cerea populației să se răscoale, afirmând că turcii vor da ajutor împotriva trupelor țariste. Bem a evitat o ciocnire cu acestea din urmă, retrăgându-se și lăsându-l pe maiorul Tuzson cu 1.300 de oameni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bem avuseseră o frumoasă conduită, plătind toată aprovizionarea cu ducați. Ce-i drept, unei armate, care urmărea să câștige de partea sa populația unui teritoriu străin, nu-i era îngăduit să se dedea la fărădelegi. Totuși, intervenția a provocat locuitorilor ținutului Bacău o pagubă de 546.112 lei. Cum bine s-a observat, acțiunea lui Bem a fost un episod tactic de însemnătate secundară în raport cu teatrul general al operațiunilor militare. Dar obiectivele ei ar fi devenit realizabile dacă operația ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu acea epocă, Austria anexează acele regiuni care până atunci fuseseră anexate la Turcia. De la bătălia dinaintea Vienei, în centrul istoriei Europei de răsărit stă Imperiul Habsburgic; c) a treia perioadă începe de acolo de unde se separă Austria ca un ținut câștigat de „civilizație” de restul țărilor dunărene. Pacea de la Carlovitz și apoi cea de la Passarovitz au divizat țările dunărene în două mari părți: austriece și turcești. Urmând firul logicii lui L. von Stein, ajungem la a patra perioadă, în care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Marea Caspică și drept exclusiv pentru ea de a avea acolo flotă de război. Un tratat comercial garanta Rusiei drept de comerț pe întreg teritoriul Iranului. Prin pacea de la Turckmanceai - scria K. Marx - țarul i-a mai răpit Persiei câteva ținuturi și i-a interzis navigația în propriile ei ape teritoriale. Pacea de la Turkmanceai a compensat Rusia pentru urmările convențiilor din 1824 și 1825 semnate cu SUA și Anglia, urmări care înseamnă începutul eliminării Rusiei de pe continentul american din cauza slăbiciunei ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Comentariu asupra misterului Florii de aur), Paris, Albin Michel, 1980, p. 39 (Sublinierea ne aparține n.a.). 18 C. G. Jung, Essais sur la symbolique de l'esprit, op. cit., p. 223. 19 Edwin A. Abbott, Flatland A Romance of Many Dimensions (Ținutul plat un roman despre mai multe dimensiuni), New Jersey, New American Library, 1984. 20 C. G. Jung, Essais sur la symbolique de l'esprit, op. cit., p. 160. 21 Scrisoare a lui Pauli către Fierz din 14 ianuarie 1956, in K.
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de unde irupe că o necesitate de manifestare în spațiul fizic. În concepția hindusa, akasha este dimensiunea atemporala și aspațiala în care destinele împlinite și cele neîmplinite coexista simultan. Ulro este "Greșeală"208, "cea mai adîncă noapte"209, " Neant" (Vacuity)210, "Ținutul lui Satan"211, este un "somn îngrozitor"212, un tărîm al "chipurilor ireale"213, al viselor "himerice întunecoase"214, este "Mormîntul"215, lumea Morții 216. Ulro că "Greșeală" trebuie să intre în manifestarea fizică tocmai pentru că principiul răului să poată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe el însuși și pește Omul Veșnic. Deodată jos căzură ei cu toții în Spațiu neștiut, Adînc, oribil, fără Capăt, de Beula despărțit, departe dedesubt. 535 Chipul Omului a devenit nedeslușit, deschis durerii Într-un îngrozitor neant flămînd, și nimeni în ținuturile sale nu poate ca să meargă 48. Ierusalim, Emanația să, a devenit ruină, Micuții ei uciși sînt pe la colț de străzi 49, Si însăși ea captivă-i luată și în nedeslușire-i risipita. 540 Pune-ți la cingătoare spadă, O, tu, neîntrecut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se pogoară; Căci Rîma re-nnoiește umezeală cîmpiei nisipoase. Acuma mîna stîngă mi-o întind înspre țarina dedesubt, 370 Și-ating înfricoșata coardă. Trezesc duioasa bucurie în hrube-ale tristeții și-un zîmbet îl sădesc În codri-ai suferinței, Si in ținuturile-ntunecoasei morți trezesc clocotitoarele izvoare ale vieții. O,-s istovita! așază-asupră-mi mîna ta sau cad fără putere, 375 Cad sub razele acestea ale tale, Căci mi-ai atins cele cinci simțuri și ele ți-au răspuns. Acuma sînt nimic, și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ahania cea luminoasă. Jos din cumplită Miazănoapte, Prințul în tunete și nouri groși 140 Precum atunci cînd cade trăsnetul în hotărîtul loc Jos a căzut, jos repezindu-se, făcînd ravagii 114, tunînd, cutremurîndu-se, În Grotele Mormîntului și-ale Seminței Omenești Ținuturi Unde impresiile Deznădejdii și Speranței prind rădăcini în veci: O lume a-Întunericului. Ahania căzu departe-n Neființă. 145 Ea Nu-ncetă să cadă. Și Bubuitul cel puternic nu-încetă, puternic, Aspru. Din Bubuit se auzi mugind o vîlvătaie-albastră de pucioasa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ale mele groaznice blesteme mari la vremea hotărîtă"." Șarpele Preot 228 înceta; cîntul Războinic răsunắ aspru și puternic Prin toate cerurile. Pînză lui Urizen vibră, chin peste chin. Apoi am auzit Cutremurul Pămîntului 229. Acum în Peșterile Mormîntului și în Ținuturile seminței omenești 125 Vîrteju-ntunecat fără de nume statu în fața chipului lui Orc. Umbră își înaltă îngrozitoru-i cap peste învăpăiatul tînăr Oftînd, urlînd și din adîncuri suspinînd; pentru că el mînia să și-o piardă Și cu această pe șine să se piardă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fiarele și cei care corvezile vi el împart? aceștia-s oare prizonierii? Unde vi-s lanțurile? unde va sînt lacrimile? de ce priviți în jur? 680 De sînteți însetați, există rîul: mergeți, spălați-vă pîrjolite mădularele, Ce-i bun din tot Ținutul este naintea voastră, căci Taină nu mai este". Apoi Toți Sclavii de pe fiece Pămînt din largul Univers Cîntă un Cîntec Nou, înecînd haosul în armoniile-i voioase, În timp ce al lui Urizen îmblăciu răsunắ tare, și al lui Tharmas vînt spulberător
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Refaimiții din "țara lui Refaim", pe care Amoniții îi numeau "Zamzumimi", "un popor mare, mult la număr și de statura înaltă, ca Anachimii", i.e. seminția lui Anac (Deuter. 2, 20-21). "Țara Refaimiților / lui Refaim" este o denumire veche pentru "tot ținutul Argob, cu tot Basanul" (cf. Deuter. 3, 13), Basanul fiind împărăția lui Og care, împreună cu o parte din Galaad, a fost dată de Dumnezeu unei jumătăți din seminția lui Mănase, fiul lui Iosif. Og și Anac îndeplinesc la Blake funcții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
trimis soli la Sihon, împăratul Amoriților, ca să-i spună: / "Lasă-mă să trec prin țara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, si nu vom bea apă din fîntîni; vom ținea drumul împărătesc, pîna vom trece de ținutul tău." / Sihon n'a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strîns tot poporul, si a iesit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaț, si s'a luptat împotriva lui Israel. / Israel l-a bătut
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să trec prin țara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, si nu vom bea apă din fîntîni; vom ținea drumul împărătesc, pîna vom trece de ținutul tău." / Sihon n'a îngăduit lui Israel să treacă prin ținutul lui. Sihon a strîns tot poporul, si a iesit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaț, si s'a luptat împotriva lui Israel. / Israel l-a bătut cu ascuțișul sabiei și i-a cucerit țară de la Arnon pînă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o atitudine filosofică îngăduitoare cu un anume "scepticism", poate și datorită poziției acestuia în filosofia lui Kant (scepticismul îi apare lui Kant ca "un popas pentru rațiunea omenească, unde aceasta poate medita la plimbarea ei dogmatică și poate face schița ținutului în care se află, spre a-și putea alege de aici înainte cu mai multă siguranță drumul, dar nu un domiciliu în care să se stabilească permanent"308; el reprezintă un moment al rațiunii, după cel dogmatic și întru pregătirea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în același timp, chiriile au crescut exponențial. Așa că bietul Willy n-a mai avut cu ce să-și plătească chiria nici pentru atelier și nici măcar pentru cămăruța din spate. Însă, ținându-se cont că Sancez este singurul om din tot ținutul care se mai pricepea la reparat ceasuri cu arc, conducerea penitenciarului, la cererea unui mare număr de cetățeni, i-a pus la dispoziția condamnatului o celulă cu ieșire la stradă pe post de atelier. Cum celebritatea lui Willy Sancez a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tentativă de a realiza satisfacția și oferă forma concretă învățatului, punctului de pornire și orizontului. Orizontul așa cum îl vede individul om și de care tinde mereu să se apropie. Beniamin Robert Sorensen a provenit dintr-o familie respectată în tot ținutul: unul dintre bunicii săi a fost prefect, iar unchiul Sven, directorul liceului. Cu atât mai mare a fost uimirea întregii comunități când Beniamin a fost arestat sub învinuirea de ultraj și tulburarea ordinii publice, riscând cel puțin trei luni de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
suspectului. Și nu orice delicte! Pentru ca să înțelegeți întreaga grozăvie a cazului este necesar, ca de obicei, să analizăm biografia personajului, chiar dacă, în acte, dosarul său se prezenta (încă!) imaculat. Așa cum am anticipat, Sorensenii făceau parte dintre familiile de vază ale ținutului, așa că Beniamin a avut parte de o copilărie senină, lipsită de griji. Cu atâtea rude în poziții importante, totuși tatăl său domina prin personalitatea sa întreaga familie, chiar dacă nu era decât maior, șeful manutanței regimentului. Distins, mereu ca scos din
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
verzi, se știe, peretele este "imașul" predilect)! La aer... În natură!... Înapoi la adevăr! Numai că adevărul ia-l de unde nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii vor fi înghițiți de un sorb perfid, acela al tragicei iluzii. Victime ale unei halucinații care nu face decît să îți schimbe semnul, ei se aruncă de pe un parapet într-o apă... care nu există
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un afară mai apropiat sau mai îndepărtat), fie ale autoagresiunii (semnale revelatorii ce vin din noi înspre noi). Dar asta nu trebuie să ne facă să credem că sîntem victime. Dimpotrivă. Sîntem profitorii acestor necesare violențe. Treziți, lucizi, intrăm în ținuturile încă virgine ale ființei noastre, în zonele insalubre ale propriei noastre moralități și luăm parte la demolarea falselor și învechitelor echilibre, la sfîșierea ambalajului comercial al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini despre noi înșine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]