60,912 matches
-
la viața mea. Dar povestitor mai priceput la vorbe decît era lupul acesta, îți jur că nu există. Părea să cunoască, nefericitul, jumătate din lumea asta; povestea despre călătorii nesfîrșite, despre anotimpuri ciudate și ținuturi nemaiîntîlnite. Și era grozav de așezat și incredibil de imparțial. În scurt timp, cuvîntul lui a devenit la fel de ascultat precum cel al marilor noștri înțelepți. Îl veneram. Lupino ascultase fără să îndrăznească a-l întrerupe. Era o relatare zguduitoare și, cumva, părea desprinsă dintr-o poveste
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mele! Mă recunoști? Spune, mai vezi îndărătul acestui chip orb pe alesul inimii tale, perechea ta? De bună seamă, lupul nu auzise nimic din ceea ce-i spusese Lupino. Tînărul lup insistă: O, domnule, poate ar fi mai bine să vă așezați la loc și să vă odihniți. Ați trecut printr-o încercare grea, dar totul s-a terminat acum. Puțin somn și mîine dimineață va fi totul bine. Lupino încerca să pară stăpîn pe ceea ce spunea, dar adevărul era că-i
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și totuși nepregătiți să trăiască regăsirea atît de curînd? Care a fost primul lor gest, primul lor gînd, întîiul cuvînt? ... Veți crede, poate, că s-au repezit unul spre celălalt, strigînd de bucurie și vărsînd lacrimile regăsirii?! ... Că s-au așezat sub o coroană deasă de stejar bătrîn, feriți de potop, nemaiprididind să-și povestească unul celuilalt întîmplările vieților despărțite? Așa mi-aș fi imaginat și eu. Și totuși... Nefericit destin care-i separase atît de timpuriu și-i trimisese pe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mamei? Atunci așa trebuia să fie! Era convins că tatăl său știe mai bine ce au de făcut amîndoi. Fu suficient să se relaxeze cîteva secunde, pentru ca pînza viselor să-i învelească trupul obosit. Dură ceva vreme pînă cînd se așeză la somn și lupul înțelept. Preferă să asculte îndelung și cu nesaț respirația regulată a fiului adormit, nevenindu-i a crede că toate acestea se întîmplaseră, că avea, în sfîrșit, lîngă el, jumătate din pierduta-i comoară... O zi, și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
împletitura de crengi uscate care acoperea intrarea adăpostului. Înaintară, precaut. Era beznă acolo, înăuntru. Le trebui cîteva secunde să descifreze umbrele. Și ceea ce văzură îi șocă. Încăperea le păru, la început, goală. Apoi observară că, în cel mai întunecat colț, așezate pe o blană de urs, stăteau ghemuite două făpturi. Una era un lup. O femelă mărunțică și slăbită, respirînd sacadat, care-i privea cu ochi mari, calzi și iscoditori. Cealaltă? Un pui de Om, de bună seamă, o mogîldeață culcată
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
desparte. Valea Siretului în acest sector are altitudinea medie de 220 metri. Teritoriul comunei este aproape lipsit de vegetație arborescentă, fapt care a favorizat dezvoltarea proceselor geomorfologice. În lucrarea Dealul Mare - Hârlău (1937), Victor Tufescu afirmă că satul Lespezi este așezat pe terasa de 20 metri altitudine relativă. Valea Siretului, care se desfășoară în cadrul comunei pe direcția generală N-NV—S-SE, se caracterizează prin asimetrie, cu versanți, pe stânga abrupți și înalți, însoțiți de fragmente de terase, iar cei de pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
iar dintre acestea două au o răspândire mai mare : 1. Ipoteza teiului. Cea mai plauzibilă interpretare îi aparține lui Chirilă F. (1993) care consideră că “termenul de lipoveni provine de la denumirea rusească a pădurii de tei (lipa) -locul unde sau așezat primii staroveri, mai întâi în Bucovina, pe pământurile mănăstirii Dragomirna”. Deci, numele de lipoveni nu e o “autodenumire” ci un etnonim dat de alții. Prin urmare, acest termen este de formație românească, realizat de la substantivul limbii ruse lipa și sufixele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
M. I. Lileev, se spune că “staroverii din Socolinți, fiind reclamați de un dregător local corupt, au fost chemați la Iași în fața domnului și Divanului pentru a da explicații. Aici, reprezentantul lor, călugărul Tihon, a arătat că ei s-au așezat în Moldova în anul 7232 de la facerea lumii (1724 d. Hr.) în timpul domniei Voievodului Mihail Racoviță” (Varona, A., 2011). Pentru a scăpa de persecuțiile țariste, numeroși ruși de rit vechi s-au refugiat în Moldova venind din părțile Kievului, Cernâgov
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nu departe de tîrgul Fălticeni, între apele Moldova și Siret, se află satul Manuilovca (azi Manolea), locuitorii căruia au venit aici din Rusia acum peste 150 de ani”. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în Dobrogea s-au așezat cazacii de pe Don, din armata atamanului Ignat Nekrasov, cel care a organizat viața socială a cazacilor după reguli democratice, cunoscute sub numele de “Legământul lui Ignat”. Primele localități în care s-au așezat sunt Sarichioi, Dunavăț, Slava Rusă, Carcaliu, Jurilovca
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
al XVIII-lea, în Dobrogea s-au așezat cazacii de pe Don, din armata atamanului Ignat Nekrasov, cel care a organizat viața socială a cazacilor după reguli democratice, cunoscute sub numele de “Legământul lui Ignat”. Primele localități în care s-au așezat sunt Sarichioi, Dunavăț, Slava Rusă, Carcaliu, Jurilovca, Mila 23, Periprava. În anul 1781, Împăratul Iosif al II-lea a semnat un document care permitea staroverilor să se stabilească pe teritoriul Bucovinei, iar doi ani mai târziu au fost acordate mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
care a făcut ca în scurt timp Tg. Frumos să ocupe locul al XIV-lea în ierarhia orașelor și târgurilor moldovene. În acest document se arată că așezarea avea două vetre: “vatra veche, pe deal” și “locul unde se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce 58% practica diferite meserii și activități
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau 389 familii de evrei, 200 familii de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în două minicartiere numite Median și Mahala, unde și-au ridicat și o biserică. Venirea acestora în târgul Lespezi a fost condiționată de factori naturali Ărelief neted, soluri fertile, aproprierea apei, învelișul vegetal-pădurea constituind o sursă importantă de lemn pentru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
îl fac. Paștele se sărbătorește în familie, se vopsesc ouăle roșii, se face pască în trei rânduri de aluat simplu, cu cruce deasupra și cozonac. Toate acestea se sfințesc în dimineața Învierii, după liturghie și abia apoi membrii familiei se așază la masă. La Tg. Frumos, pe lângă mâncărurile specifice se mai pregătește o mâncare specială numită halodnaia, preparată din ouă sfințite și tăiate mărunt, ceapă verde, smântână și borș acru. În perioada Paștelui, atunci când se întâlnesc, rușii-lipoveni au obiceiul de a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi). Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România aparține ierarhiei de Fântâna Albă, în prezent cu sediul la Brăila, iar o mică parte
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
privirea. - Dar pentru ce le-aș mai cumpăra? Îl simte că începe să fiarbă. Cum nici nu l-a văzut până acum, mai bine să-l servească și să scape de el. - Poate le puneți chiar dumneavoastră?... Vorbea din plictiseală, așezând borcanele pe tejghea. Bărbatul o privea sever, cu vădit aer de superioritate. - Ei, bine, le pun chiar eu! Plata, că mă grăbesc! Își duce borcanele la mașină și le pune cu mare grijă în portbagaj, izolându-le cu mai multe
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
mai înaltă tensiune, de te miri uneori că nu te risipești într-o explozie literar artistică... Dar... se pare că s-a cam înflăcărat. Simte pe limbă, subit, un gust acru, de murături. Ciudat? Ba nu! Mai curând normal! Să așeze mai întâi borcanele. Locul lor este în bibliotecă, lângă peretele rămas liber, fără rafturi. Abia acum se poate lăsa pe un fotoliu, răsuflând ușurat. Fluieră ușor, privind admirativ cele zece recipiente frumos aliniate. Curios, n-a avut niciodată o mai
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
proza scrisă până la această oră, întrebări ce fac și acum să-i transpire abundent fruntea prelungită de chelia-i modestă. Oricât ar teoretiza, nu-și poate lămuri în nici un fel starea cu totul curioasă simțită azi către amiază. Tocmai se așezase la birou și răsfoia un carnet cu note la ultimul proiect de roman, deja contractat la editura Forum. A scos din dulap un top de hârtie, dar nu a reușit să scrie decât „Cap. I ”, că l-a și apucat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
contează! - și-a replicat de data aceasta în gând. De totdeauna arta s-a împletit strâns cu viața...”. Și continuă să reprezinte concret, cu apă la borcan, viața cărților după ce și-au luat zborul în lumea largă. Sfârșind operația, se așază din nou pe fotoliu, icnind, de parcă ar fi scris un capitol întreg. Contemplă borcanele, mulțumit și amuzat de scara bizară ce rezultă din nivelul conținutului. Dărnicia criticii a avut mari variații: când șapte litri de apă, când trei, când numai
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
operele au o viață proprie, apoi nici comentariile critice nu pot avea decât tot o existență specifică, poate chiar mai plină de curiozități. Așa că, la lucru! Metodic! Științific! Biroul scriitorului se transformă curând într-un adevărat laborator: termometru, barometru, giruetă (așezată pe balcon), pluviometru (ibidem) și altele asemenea. Își procură hărți meteorologice, tratate de fizică, astronomie. Singura emisiune de radio așteptată acum cu o teribilă nerăbdare este buletinul meteo. Se ridică probleme grave: cu ce viteză se evaporă apa la o
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
că tu știi bine că el este cel mai bine pregătit, cel mai capabil, cel mai competent etc. „...Pentru că știe să atragă oamenii, pentru a răspunde la orice sarcină i se dă...” se pregătește să încheie contabilul-șef. Și se așază, tocmai când se aude foarte clar, dinspre colțul unde era plasat Lulu Chiracu: „ - Ful de ași!” MUNCA FACE PE OM! Periodic, Beșleagă, adică tovarășul Beșleagă C. Vasile, te cheamă în birou. Așteaptă totdeauna cu nasul în hârtii, absorbit cu totul
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Toți erau cufundați în hârtii, scriau, calculau, total absorbiți, conform modelului Beșleagă C. Vasile. Nu am putut afla nici de la cine a pornit povestea cu ultimul test de concentrare și hărnicie apli131 cat șefului. Un chemat a intrat, s-a așezat fără nici o invitație și a reușit să-și pilească unghiile de la ambele mâini până ce, într-un târziu, i-a fost recunoscută prezența cu câteva instrucțiuni privind devizul pentru zugrăveli la parterul clădirii. „Joacă tare, dom'le! a exclamat Radu Costică
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Beșleagă are timp să le vadă... Cum nu mă vede nici pe mine, acum, că am început să-mi pierd răbdarea. Ba nu! Face un semn discret cu arătătorul de la stânga: „Șezi”. Așa l-am tradus eu, și m-am așezat pe scaunul din fața mesei. Îl observ mai de aproape: cu părul des și ondulat, sârmos, adus spre spate fără drept de apel, cu unele smocuri rebele întoarse peste urechi, pare un mistreț aplecat cu pasiune asupra unei băltoace. Stă așa
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
face, nu se mai schimbă nimic. Întrevăd finalul justificat de toate teologiile și filosofiile. Justificat, transfigurat, îmblânzit... Să fim și noi blânzi! Blânzi... până la apoteoză! Până la definitiva mutare în satul celor mai blânzi dintre toți. Până... Până atunci să mă așez pe o bancă, aici, în parcul Nastasachi, supranumit Pușkin. Înrudiri, încuscriri sau încumetriri... la porțile Orientului! Să repet gestul lungului șir de pensionari care, de zeci de ani, poposesc la umbră pe această bancă săpată în piatră de Slănic. Lustruită
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
marii dascăli, și trimis apoi la... oi! Ți-amintești: itinerariul obișnuit în epocă...” Când mi-a spus toate astea l-am liniștit: „Nu-i nevoie să te justifici, Pandelică! Dacă nu erai tu, era altul, și tot aia...” Acum se așezase alături, sorbea rar din sticlă și tăcea. Cred că știa mai bine decât mine prețul tăcerii. Nu știu de ce, a ținut mereu să concurăm, încă din școală. Numai că mie mi-a plăcut totdeauna să mă întrec numai cu mine
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
dar și o lucrare de a copiilor. La organizarea și desfășurarea licitației elevii se vor implica chiar vor fi lăsați și coordonați în același timp de către doamnele educatoare pentru a obține un preț bun pentru lucrările licitate. Invitații se vor așeza la locurile special amenajate după care , copiii din grupa mare și pregătitoare de la grădinița gazdă vor desfășura un moment teatral, o mică scenetă, câteva poezii, cântece, chiar și câteva dansuri la care pot participa chiar și invitații. Doamnele educatoare se
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]