6,323 matches
-
și va întinde aripile către mai nou, mai deosebit, mai durabil. Să urmăm măcar o parte din devizele Mihaelei Roco: gândiți-vă la cea mai îndrăzneață idee - mâine ea va fi cea mai nouă; duceți ideea până la capăt; o idee absurdă este totdeauna mai bună decât lipsa ei; prima idee care vă vine în minte, e cea mai bună; inspirați-vă din natură - este un izvor inepuizabil de idei; nu vă opriți la ideile cele mai bune - există cu siguranță altele
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
Îl duce la nebunie. Obișnuit cu utopia, omul ignoră clipa prezentă, consacrându-și toată energia celei viitoare, de aceea, de cele mai multe ori, bunurile pe care le agonisește nu-i sunt de nici un folos. El Își construiește viitorul Într-un mod absurd, uitând să-și proiecteze În el ființa sa trecătoare. Trupul său e supus mereu schimbării. Azi e tânăr, mâine bătrân. Azi e acoperit de haine, mâine de frunze, ape sau pământ. Azi e copil, mâine bărbat, poimâine femeie... Tot răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
de haine, mâine de frunze, ape sau pământ. Azi e copil, mâine bărbat, poimâine femeie... Tot răul lumii pleacă de la această grijă. Nici vrabia, nici graurul, nici viermele care se târăște sub pămînt nu sunt preocupați de viitor. Îngrijorarea sa „absurdă” contaminează tot ce-l Înconjoară. Tot ce ating mâinile sale se transformă În boală. În consecință, după opinia lui Oliver, munca Îmbolnăvește nu numai omul, ci și pomul. Meditând asupra naturii, Oliver trăsese concluzia că „nici un animal sălbatic nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o buclă a viitorului, În care simțurile percep lumea după o cu totul altă logică, la prima vedere aberantă. În fond, medita Noimann, realitatea În care ne e dat să viețuim de multe ori se dovedește a fi mult mai absurdă decît irealitatea ce se află În vecinătatea ei. La drept vorbind, gîndea medicul, realitatea conține Încorporată În ea o doză puternică de irealitate, care-i conferă o dimensiune supraomenească, imprimînd simțurilor noastre un alt ritm. Fără această doză, realitatea ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ținea minte că discutase Îndelung cu Satanovski pe marginea păcatului originar. Faptul că scena seducției avea loc Într-un cavou Îi incita la speculații nebunești. Noimann și cu Satanovski se Întreceau care mai de care să-și Închipuie lucruri mai absurde. La un moment dat, inginerul avansă chiar ideea că omenirea s-a născut dintr-o lume de mult moartă. Că În momentul ispitirii, Adam și Eva erau doar niște spectre. Și că dorința lor carnală i-ar fi reînviat. Satanovski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
anumită vârstă, poartă noroc...” „Da, fiecare om cu ciudățeniile sale”, murmură Noimann. Încercând să-i ghicească gândurile, inginerul repetă: „Da, hotărât lucru, nu poți face În doi ce poți face În trei...”. Noimann tăcea, gândindu-se la toată povestea asta absurdă. Mângâindu-și cu satisfacție bărbia, Satanovski continuă: „Dacă scena ispitirii ar fi fost jucată de trei personaje, atunci istoria omenirii ar fi avut cu totul alt curs... În afară de aceasta, fondul nostru genetic ar fi fost mult mai divers. Toată nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
arme, Înainte ca bomba cu neutroni să omoare toți oamenii și să lase În „viață“ clădirile, starea de război Înseamnă - chiar dacă oamenii supraviețuiesc - Înlocuirea principiului rațional al celui mai important și mai strălucitor edificiu ridicat de oameni, cu un principiu absurd. Acest edificiu este societatea umană și dacă el este amenințat, oamenii degeaba mai supraviețuiesc. * (ULCIOR) ... cică n-ar merge de multe ori la apă. Chestiune de rezistența materialelor! * Radu A. Grințu primește săptămânal scrisori de la fostul coleg de armată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
monitorul computerului și-i ordona să șteargă, să adauge sau să mărească textul În timp ce el o urmărea. —Adresa specială de computer unde pot să-i scriu o scrisoare electronică, am spus eu Încet. —Ești adorabilă, zău așa. Bette, nu fi absurdă. Ce nevoie ai de așa ceva? O s-o pun să te sune ca să stabiliți o primă Întâlnire. Nu crezi că ne cam grăbim, Will? Ar fi mai bine să-i trimit mai Întâi un CV și, dacă-i place, vedem ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Ești sigură? Aș putea la fel de bine să iau cu tine taxiul și să mă duc să mă culc. Nici eu nu sunt convinsă că am chef, m-am oferit eu, dar ea m-a scutit de grija asta. Nu fi absurdă. Du-te și distrează-te pentru amândouă! Ne-am Întors la grup și ne-am așezat din nou, sperând că sticla de vin care-și croia drum spre masa noastră avea să fie ultima. Când chelnerul prezentă semeț nota, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
al momentului, iar eu eram cu el. E drăguț, nu-i așa? am Întrebat eu. Philip Weston este, probabil, unul dintre cei mai aroganți bărbați pe care i-am cunoscut vreodată, dar era ridicol să neg că aveam o atracție absurdă față de el. —Ei, mda. Și să nu uităm faptul că este cel mai desăvârșit erou de Harlequin care poate exista În viața reală, oftă Courtney. Cred că o să-mi modelez eroul următorului meu roman după el. —După Philip? Era greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
ne cunoșteam dintotdeauna. Când mi-am dat seama că mai avem doar jumătate de oră până la intrarea În oraș, am sunat să-i anunț pe ai mei că o să conduc pe cineva acasă și că ajung repede. —Bettina, nu fi absurdă. Bineînțeles că Îl aduci aici la cină! aproape țipă mama la telefon. —Mamă, sunt sigură că vrea să se ducă acasă. A venit să-și vadă familia lui, nu pe a mea. —Ei, tu să-i transmiți neapărat invitația. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
bine, nu ești căsătorită și... —Bette, nu asta am vrut să spun, spuse ea tăios. Hopa. Îl iubesc pe Avery și bineînțeles că mă mărit cu el. Vorbeam doar cu prietena mea despre ceea ce sunt convinsă că e o bănuială absurdă, nefondată și paranoică. E clar că e problema mea, nu a lui Avery. Trebuie doar să am mai multă Încredere În sentimentele lui față de mine, atâta tot. — Sigur, sigur, Pen. Înțeleg perfect. N-am vrut să insinuez altceva. Și bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Door toată seara, dar trecuse o eternitate de când nu mai făcusem asta. Sau cel puțin părea o eternitate. —E complicat. Toată lumea crede că suntem Împreună - chiar și el, probabil - dar chiar nu suntem, am spus, pe deplin conștientă că eram absurdă, dar fără să am energia ca să explic totul. —Ei, probabil că nu e treaba mea, dar nu prea cred că e potrivit pentru tine, Bette. M-am Întrebat ce ar zice dacă ar ști ce-mi spusese mama despre familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
să mă descurc bine. Cineva i-a făcut un mare serviciu. Și cred că mă descurc bine, orice o mai fi Însemnând și asta. Dar toată chestia cu Philip e Într-un fel legată de restul. Știam că par total absurdă, că puteam să vorbesc și Într-un dialect african și ar fi fost la fel de clar pentru Penelope sau pentru mine, dar pur și simplu n-aveam energie. —Bine, spuse ea, pe un ton ezitant. Habar n-am ce spui, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mult mai beton decât că tu ți-o tragi cu gagiul lui Isabelle. —Poftim? Am vrut să-l strâng de gât pentru că sugerase că exista ceva mai bun decât noaptea pe care tocmai o trăisem, pentru că nu credea povestea mea absurdă despre programe de lucru și pentru că avusese tupeul să afirme că Sammy Îi aparținea Isabellei. În mod evident, nu mi-a trecut prin cap nici măcar un lucru jignitor sau inteligent. —Ei, hai să zicem doar că anumite surse au sugerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
am furat eu bacșișurile de la bar sau cum m-am drogat cu dansatorii sau cum am făcut sex În grup cu fotografii, nu-i așa? Amândoi s-au holbat la mine. Abby a vorbit prima. Ce tot spui, Bette? Ești absurdă. —O, chiar așa să fie? Interesant. E destul de regretabil pentru tine că știu că tu ești Ellie Insider. Vrei să știi de ce asta e nasol pentru tine, În afară de faptul că e un nume foarte stupid și de căcat? Pentru că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
locuiască pe undeva prin apropierea cluburilor de jazz de pe Central Avenue. Și l-am găsit. Odinioară fuseserăm destul de apropiați și credeam că aș putea să-l conving să se lase internat într-o clinică și să pună capăt acelui măcel absurd. Cazul lui Augie Duarte mi-a dovedit că n-aveam dreptate, dar eu am încercat. Am încercat! Gândește-te la asta înainte să mă judeci prea aspru. Buzz îl privi pe mortul viu. — Doctore, eu nu judec pe nimeni în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
vă supărați, vă rog! ― Și dumneata ai simțit în ora mea, ca să zic așa, un simțământ de lene, care te-a făcut să vezi litere chinezești de Algebră, pe tablă, și să te gândești la fete! Faci poezii, ai pretenția absurdă că ești sentimental... și, când colo, dumneata nu ești capabil să-mi dai definiția sentimentului! Pentru asta, ți-am pus 3 la Psihologie pe ziua de azi. Prea mult nu m-a mâhnit această apreciere puțin măgulitoare pentru mine. Psihologia
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cu privire la amorul ei conjugal și nimic de acest fel nu se putea închipui. Hallipa era în afara oricărei bănuieli. Sclavia lui era așa de absolută și temperamentul lui așa de bine definit, incit nu îngăduia nici un fel de ipoteză comună sau absurdă. Pe altă parte, Elena, nici ea nu se ocupa, ca de obicei, azi de cei clin jur; sta cuprinsă de o proprie absorbire destul de puternică pentru a-i schimba atitudinea calmă, aproape placidă. Buna Lina avea aerul ei de doctor
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
bucălați. Un plafon absurd ca un cer de vară, cu baloanele vătuite ale norilor albi pe cearceaful albastru supărător; opera probabilă a italianului, a omului care trecuse pe acolo. în decorul acela îi puteai vedea pe toți jucând o pantomimă absurdă, cu gesturi frânte și în fund pitulîndu-se Ioghi, vizitiul octogenar, care sta acum pe capră, și nevastă-sa, vrăjitoarea gheboasă, dădaca lui Mika-Le, ținând o capră neagră de panglici. Realitatea năștea astfel închipuiri, care i se suprapuneau ca un al
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
asta. din senin. Mini se o predilecție pentru ea. Se juca aci când era mică, și chiar acum! . . și Hallipa arătase pereții albi, mânjiți ici-colo cu ciudate dcsemnuri în cărbune, fără perspectivă, nici modelare, lipsite de viață, desenuri primitive și absurde de felurite închipuiri: oameni, draci, animale, flori, făcute de Mika-Le. Așadar, vestibulul era, în adevăr, pădurea acelui Puck, cu părul ca o iască neagră și ochii aurii, pali ca monedele fără efigie, cu luciul șters ca un abur... Mini - Așa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
căror încheieturi sunau parcă scheletic. Am așteptat să mă însoțească până la cameră fratele meu. Fără energie, cu o pojghiță încă de gheață, pe voință, mă indignam și aș fi voit să reclam pe nebun, clar tocmai nebunia lui neîndoioasă, ritualul absurd al gestului, care corespundea cu ciudățenia făpturei, m-au oprit. Fratele meu, de altfel, nu era de fire cavalerească. . . deși eu totdeauna am visat pentru orice neajunsuri un frate vendicator. - Fratele tău era ca toți frații care nu sunt în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nebunie! . . . Niciodată încă buna Lina nu cutezase să gândească așa liber și sever despre verișoara ei. Pentru Mini era totuși limpede că amorul pasional al Lenorei, ofensat grav, după credința ei, reacționa prin acea repulsiune. Era un rezultat matematic și absurd. Ce era încă mai rău, era că începuse să revizuiască toate cheltuielile făcute cu Elena: zestre, trusou. . . Să pretindă că ceea ce i-a dat e disproporționat cu ce a rămas celorlalți. Cum venea Hallipa acasă, începeau socotelile. Nu se mulțumea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
arăta tot neliniștită când lipsea și de îndată ce venea tot nemulțumită de prezența lui. Motivul pentru care Doru socotea pe Lenora grav bolnavă era tocmai respingerea din ce în ce mai mare pe care i-o arăta lui. Nimeni ca el nu putea ști ce absurdă era o astfel de antipatie pentru el, care fusese obiectul unei pasiuni neobosite, obositoare chiar. Starea de acum a Lenorei nu putea fi decât anormală. Desigur că nici el nu își da seama exact de mărimea dezastrului. Cuprins de întîmplări
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Cu toată lipsa aparentă de legătură a exclamărilor, era între ele un acord perfect. Conducea un mecanic al Gramatulei. Pe Doru îl oprise Lenora de a pleca. - Cum o să rămână Eliza singură?. . . înnopta, firește. Probabil la lumina abat-jour-ului, comedia urma absurdă. Doru dormea în antecamera Lenorei și Eliza de partea cealaltă, în fosta cameră a lui Coca-Aimee. Capriciul bolnavei îi mobiliza, desigur, noaptea la un loc. Doru, se vedea bine, refuza felul ăsta de compromisuri și familiarități cu iot ce-i
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]