7,542 matches
-
creeze un imperiu pe ruinele celui țarist, cât să salveze sistemul de la eșec economic. Dar liderii români Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu au decriptat politica Moscovei doar în cheie imperială. Mă întreb însă dacă ei nu erau mai aproape de realitate decât adepții salvării economice la nivel de Bloc. Garanta cetralizarea economică suprastatală succesul și vitalitatea comunismului? În schimb, semnele nimicirii identităților naționale (oglinzi elocvente fiind Basarabia și Bucovina încorporată în Ucraina) arătau limpede existența moștenirii imperiale țariste, augmentate la maximum. Sub Hrușciov
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Editura Serebia, Chișinău, 2012, p. 16. 212 Mihail Frunze (de fapt, Frunză, 1885-1925), moldovean pe linie paternă, provenind dintr-o familie stabilită la Odesa, apoi în Bișkek, capitala Kîrgîstanului. A fost un strălucit strateg militar și lider bolșevic, devenind însă adept al lui Grigori Zinoviev, ceea ce i-a atras dizgrația lui Stalin. El însuși a fost considerat un posibil succesor al lui Lenin. Operat de ulcer, în 1925, s-a otrăvit cu cloroform, în împrejurări rămase neelucidate, decedând. În cinstea memoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ale limbajului și ale gândirii în genere.49 Una din întrebările la care trebuie să răspundă cei ce susțin o interpretare nonrealistă a Tractatus-ului este: „Ce sunt obiectele?“ Plauzibilitatea interpretărilor nonrealiste depinde de formularea unui răspuns satisfăcător la această întrebare. Adepții interpretării realiste îi pot da, dimpotrivă, un răspuns simplu și direct.50 Heidé Ishiguro apreciază că expresiile „obiect“ și „lucru“ sunt înșelătoare deoarece sugerează că ceea ce are în vedere autorul sunt entități identificabile independent de limbaj. În realitate, prin aceste
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și este considerată astfel numai din punct de vedere teoretic. Modul de a concepe limba funcțională de către Eugen Coșeriu, care continuă în mare parte viziunea lui Saussure, se regăsește în concepția lui Ion C o t e a n u, adept al teoriei amalgamării stilurilor. După Coteanu 50, există o tendință de omogenizare a limbajelor (în concepția sa echivalente cu stilurile funcționale), căreia i se contrapune diversificarea prin modul individual de organizare a mesajului. Fenomenul se produce în funcție de "regula gradului de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
urmări treptele parcurse în efortul de aflare a adevărului, de a realiza apropierea de obiect și de a-i determina esența. De aceea, dacă Immanuel Kant nu a acordat în opera sa un spațiu problemelor limbii și limbajului, unii dintre adepții săi din secolul al XX-lea, în condițiile în care cercetarea filozofică a limbii este reluată, se opresc asupra acestor probleme. Se distinge în acest sens, în primul rînd, neokantianul Ernst Cassirer care integrează cercetarea limbii în cercetarea mai amplă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care a făcut parte și John Austin. Aceste două forme ale filozofiei limbii au în comun conceperea filozofiei ca o activitate care urmărește elucidarea sensurilor limbii și cercetarea raportului limbii cu intelectul uman și cu natura. Dar, în vreme ce Wittgenstein și adepții săi erau interesați în principal de analiza lingvistică în vederea înlăturării confuziilor și paradoxurilor, Școala de la Oxford își propunea o critică a limbii cu scopul de a pătrunde în logica noțiunilor filozofice de bază ale discursului obișnuit sau de determinare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
puțin nume-roase, este mai avantajoasă în raport cu una foarte complicată, pentru ca apoi August S c h l e i c h e r să specifice că pierderea formelor flexionare este compensată de un progres în sintaxă și în stilistică (deși, ca adept al naturalismului, el ajunge în final tot la concluzia despre decăderea limbii în epoca modernă). În primele decenii ale secolului al XX-lea, lingvistul danez Otto J e s p e r s e n a stabilit însă că progresul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
creștere a rolului factori-lor volitivi în schimbarea limbii, dar nu aderă la opiniile lui Benedetto Croce, care considera limba ca fiind dependentă de cunoașterea intuitivă și acorda un rol hotărîtor stilului individual, și nici la cele ale lui Karl Vossler, adept al ideii că limbile literare se schimbă mai ușor decît graiurile, transformările producîndu-se în salturi și în mod inegal, ca urmare a activității marilor scriitori. Philippide arată că, deși factorii volitivi se manifestă și la nivelul limbii populare, prin analogie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 18 În funcție de realitățile economico-sociale specifice fiecărei perioade teoriile despre comerțul exterior și importanța lui în cadrul procesului de creștere economică au cunoscut o evoluție sinuoasă, în ultimele decenii manifestându-se o dezbatere intensă între adepții a două tipuri de strategii comerciale de dezvoltare: una orientată spre exterior și axată pe promovarea exporturilor, iar cealaltă orientată spre interior și bazată în special pe substituirea importurilor. Una dintre cele mai pertinente soluții, în deplină concordanță cu ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în creștere de produse manufacturate cu un nivel tehnic superior (stadiul al II-lea), toate acestea sub protecția unor tarife vamale ridicate, a unor contingente de import și a unor subvenții acordate industriilor autohtone care substituie importurile. Pe termen lung, "adepții acestei strategii comerciale citează beneficiile unei diversificări industriale autohtone extinse și posibilitatea de a exporta bunurile manufacturate anterior protejate, pe măsură ce economiile de scară, costurile scăzute cu forța de muncă și externalitățile pozitive determină o creștere de competitivitate a prețurilor interne
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
chestionate, care apreciază calitatea produselor În corelație directă cu prețurile de vânzare. e. În orientarea spre utilizator calitatea produsului reprezintă aptitudinea lui de a fi corespunzător pentru utilizare. Fiecare client are preferințe individuale. Acest punct de vedere este preferat de adepții unei economii de piață. Pentru satisfacerea cerințelor este important ca relația calitate-cumpărăor să fie puternic reflectată În definiția calității, Întrucât cumpărătorul decide În final ce este calitate. Conform standardelor ISO 9000:2000, calitatea exprimă măsura În care un ansamblu de
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
iar din alcătuirea ei fac parte oameni cu diverse specializări, funcții și chiar de la diferite nivele ierarhice (deși cuvântul ierarhie va capata o alta valoare semantică și afectivă). Reengineering este unul dintre cele mai “la modă” curente, puternic susținute de adepții schimbărilor organizaționale majore. Indicația de baza este: concentrarea doar asupra proceselor esențiale și eliminarea structurilor organizatorice convenționale. De cealaltă parte, criticii contestă sfera de aplicabilitate a teoriei arătând că ceea ce limitează performanța unei organizații poate fi ineficiența proceselor ceea ce nu
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
instaura un adevăr care, neconcordant cu experiența pragmatică, încântă. "Poezia considera Goethe e mai adevărată decât adevărul..." (Convorbiri cu Eckermann). Limbaj identic la Novalis: "Poezia e realul absolut". Optică analoagă la Pierre Emmanuel: "Poezie, rațiune ardentă" (titlu de eseu, 1949). Adept al idealismului magic, în optica romanticului Novalis (continuând idealismul lui Fichte) poetul e un voyant și un exorcizor, iar poezia: Una și Totul (Jurnal intim). Idealizant, esoteric este și Eminescu, un Eminescu senin suprapus cotidianului, un mitograf până la delir, care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cunoscute, ceva rămâne mereu de domeniul irelevatului. "Cea mai frumoasă experiență pe care o putem avea enunța un savant, Albert Einstein -, este experiența misterului". Partizan al "transcendentalismului", americanul Emerson credea că poezia ia naștere din poezie (Essays), iar argentinianul Borges, adept al "ultraismului" hispanic (antiromantic și antimodernist), sacralizând funcția metaforei, afirma că poezia se naște din limbaj (Ensayos). Nu de la cuvinte în sine începe starea de poezie și nu se încheie cu ele, dar tentația de a comunica le face indispensabile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de martor problematizant și patetic, grupate în Interiorul unui poem. Preferații poetului tânăr fuseseră Arghezi și Barbu, "mai puțin Blaga și nicidecum Bacovia"; de Geo Dumitrescu, deși văzut cu simpatie, îl despart principii estetice radical diferite: În ce mă privește, eram adeptul unui limbaj elevat, epurat de orice loc comun, scânteind de cuvinte tabu, al unei exprimări filtrate, ceremonioase și elegante, al unor teme filosoficești și al unor simboluri care mă înfiorau prin rezonanța lor esoterică; într-un cuvânt, al unei poezii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a devenit virală. Milioane de oameni de pe toate continentele au luat atitudine imperativă față de cele ce se petreceau lângă "gardul ucigaș", cerând nici mai mult, nici mai puțin decât desființarea sa! Niciodată până atunci, partidele ecologiste n-au câștigat atâția adepți, iar sondajele arătau că la următoarele alegeri vor avea un cuvânt extrem de greu, dacă nu chiar decisiv, în formarea următoarelor guverne. Ce era de făcut? Experții susțineau că trandafirii de pe Cea de A Opta Minune a Lumii nu erau insensibili
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
kilometri unul de celălalt A Opta Minune a Lumii". Mai mult, Ministerul de Externe a fost autorizat să difuzeze un material semnat de opt specialiști (academicieni nu numai autohtoni!) prin care se precizează că "în Republica Democratică Vandana nu există adepți ai așa-numitei Biserici Sumerane". Pentru lămurirea situației, o Comisie internațională a fost trimisă să verifice situația de fapt. Din păcate, autoritățile statului vǘndǘn n-au putut autoriza deplasarea trimișilor speciali în locul unde aceștia aveau așa-zise informații că s-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
inspectată. Așa că deocamdată se știe foarte puțin despre soarta enoriașilor Bisericii sumerane din Republica Democratică Vandana, nici măcar dacă aceia există cu adevărat. Prilej pentru mari scriitori, autori de bestsellers, de a arunca cu mare succes pe piață narațiuni captivante despre adepții sumeranismului, iar un prestigios congres internațional de istorie s-a ocupat în exclusivitate de originea acelei comunități. În mod cu totul regretabil, nu se știe nici astăzi bazat pe dovezi irefutabile dacă Biserica sumerană atât de persecutată există cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
care depinde stabilitatea scaunului său, directorul s a asigurat de fonduri, de mobilier și aparatură performantă, de protecție împotriva invidioșilor și a celor care râvnesc la înalta sa calitate de lider, și începe să culeagă roadele strădaniilor sale. Declarându-se adept convins al principiului că în economia de piață nimic nu este pe gratis, înțelege că angajarea personalului auxiliar, a suplinitorilor, repartizarea orelor suplimentare, închirierea unor spații, încheierea contractelor cu diverse firme pentru aprovizionarea cantinei sau pentru prestări de servicii, toate
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ca o tehnicizare și o contabilizare a tuturor activităților umane, ceea ce constituie și o nouă definiție dată rațiunii, ca ratio, adică un simplu calcul, ceea ce a condus la o prăbușire a ceea ce am numit valoarea-spirit a societăților, prăbușire pe care adepții Școlii de la Frankfurt (Horkheimer, Adorno sau Habermas) au numit-o reificare a rațiunii. Se remarcă în epoca noastră nivele extrem de scăzute ale valorii-spirit, atingînd limite extreme, de unde necesitatea unei schimbări, a inventării unui nou spirit al capitalismului, pe măsura scăderii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mizei, pentru că face din om o componentă înlocuibilă în sistem, vorbindu-se pentru prima dată despre "viitorul postuman" și/sau "post-pămîntean", pentru că tehnologia se spune va face posibilă mutarea pe o altă planetă, sau depre schimbarea de nerecunoscut a acesteia. Adepții optimismului tehnologic susțin că, pînă în 2030, inteligența non-biologică o va depăși pe cea umană. Trupurile noastre vor prezenta astfel o nouă versiune: 2.0., conținînd upgradări spectaculoase. Condiția super-umană, să-i spunem așa, în care "rațiunea de judecată" nu
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mister, sau poate că suntem deja de mult și am uitat sau nu ne-am dat seama, ocupați cu atîtea tehnologii. Potrivit Legii lui Moore (Gordon Moore cofondator Intel), puterea de calcul a computerelor se dublează la fiecare 18 luni. Adepții utopismului tehnologic susțin că această rată exponențială poate fi extrapolată la nivelul întregii tehnologii. Astfel, susțin aceștia, vor putea fi create cantități imense de avuție, încît vom intra și într-o lume post-sărăcie. Prin urmare, inovația tehnologică va asigura dominația
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
într-un mediu plin de contradicții logice, într-o lume pluridomestică și o concurență fără limite. În mod paradoxal, discursul geoeconomic nu a intrat încă în spațiul public. El a rămas destul de discret, fără să aibă un grup distinct de adepți, o orientare etică, politică și socială. Toate acestea sunt în curs de cristalizare. Enunțul geoeconomic se înscrie într-o sociologie activă a cunoașterii. Expresia sa îmbină prescrierea cu descrierea Mai curînd, avem de-a face încă cu un proiect, care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
superioritate militară poate asigura o piață pe care se pot dezvolta diferite activități. Așa gîndea Colbert, așa gîndeau colonialiștii, așa gîndeau și sovieticii. Suveranitatea era suficientă pentru a asigura marjele de putere care să elimine concurența. Simetric, superioritatea economică și adepții săi dau ca exemplu un precedent care spărgea frontierele : "Made in England", marcă ce a valorat un secol și jumătate mai mult decît armata britanică, cel puțin pentru crearea de sfere de influență. Rentei suveranității i se opunea renta calității
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
realiști (Richelieu, Bismarck, el însuși) și cei idealiști (Wilson, Roosevelt, Kennedy), arătînd că primii, deși urîți și nu adulați ca cei din a doua categorie, au reușit să ofere mai multă fericire popoarelor lor. Așa se întîmplă și astăzi cu adepții puterii economice, care produc o revoluție a mentalităților și a sistemelor preferabilă idealiștilor, în sensul că produc mai multă avuție. 4.3. O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ Emerge un nou sistem mondial, în sînul căruia principalul factor de interacțiune este economia
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]