4,644 matches
-
valurile ei. De acum eram al ei, dar destinul nostru personal nu-i putea servi ei direct. El era pentru luptă și prin lupta și biruința noastră serveam neamului și vieții lui veșnice. în lupta surdă cu realitățile Curând după adeziunea Gărzii de Fier la Partidul Națiunii, Horia Sima a intrat ca subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale, în guvemul prezidat de Gheorghe Tătărăscu. După cedarea Basarabiei și a Bucovinei de nord, guvernul Tătărăscu a căzut, fiind înlocuit cu cel
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cultelor și Artelor, dr. Vasile Noveanu ca ministru al Inventarului Avuțiilor Publice și Augustin Bidianu ca subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor. Pentru Mișcarea Legionară se puneau acum două mari probleme: problema noii orientări în politica externă a României, prin adeziunea ei totală la acțiunea statelor revoluțiilor naționale, așa cum stabilise Căpitanul. După aceasta venea problema unității Gărzii de Fier, pentru a se putea reorganiza și, devenind o forță în stat, să poată determina biruința legionară. Ambele probleme erau de mare urgență
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acestor spuse. Situația se cunoștea bine și la Roma și la Berlin. Apropierea de Germania și Italia nu putea să devină o realitate decât garantată de schimbarea radicală a peisajului politic intern din România, care ar fi adus de la sine adeziunea totală, sinceră și reală a poporului românesc, așa cum o vedea Legiunea. După informațiile venite de la Palat, reieșea că acolo domnește o panică de neînchipuit. Cu toții vedeau inevitabilă venirea Gărzii de Fier la conducere și nu mai știau cum să se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și el un prosovietic, ca și întreg aparatul de stat al dictaturii sale. Singura forță care ar fi putut să se opună ar fi fost Legiunea, care prin zecile de mii de tineri, crescuți în crezul Căpitanului și cu formidabila adeziune populară, putea oricând deveni o armată de temut în apărarea țării, contra unei agresiuni comuniste. Evenimentele luaseră un curs precipitat: înțelegerea de la Craiova se soldase cu pierderea Cadrilaterului, (județele Durostor și Caliacra), Basarabia și Bucovina în urma pactului Ribentrop-Molotov, din 26
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
constituțional consfințit, și de care legiuitorul nu a înțeles să se atingă, din respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe linia de foc, rănit, decorat, urmașii celor morți). Chiar pentru această categorie privilegiată, posibilitățile de activitate sunt însă restrânse. Astfel: ei nu pot fi militari de carieră; nu pot dobândi proprietăți rurale; vor exercita profesiuni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
situației juridice a evreilor din România din 9 August 1940, prevede trei categorii de evrei, după cum s’a arătat. Acest Decret-Lege acordă drepturi mai largi evreilor așezați în țară de timp îndelungat și celor care au făcut acte precise de adeziune la națiunea română (lupta pe linia de foc, răniți, decorați, urmașii celor morți în război). Toate celelalte Decrete-Legi, alcătuite ulterior datei de 6 Septembrie 1940, igno rează aceste categorii. Unele din aceste Decrete, stabilesc alte categorii decât cele prevăzute în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
versurile strânse în volumul Trofee de aur (1937), duioase idile sub cer moldav, ori viziuni romantice ale smulgerii din captivitatea „smârcului” prin mistica creației, la galeria de portrete istorice din Forțele naționalismului creator (1937), scrisul lui D. este acaparat de adeziunea lui (de cele mai multe ori prea locvace și nesusținută artistic) la idealul naționalist al epocii. SCRIERI: Pe frontul Mărășești învie morții..., București, 1934; Istoria literaturii române, București, 1936; Forțele naționalismului creator, București, 1937; Trofee de aur, București, 1937; Pajiști de mărgean
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
o putere aflată dincoace de rațiune prin care fiecare individ este la un moment dat și din cînd În cînd În viață poet/ă, Îndrăgostit/ă, zeu/zeiță, dincolo de “societatea liberală”, dar numai recunoașterea și drenarea, iar nu negarea sau adeziunea la această forță poate asigura bunul comerț cu lumea al respectivei societăți. Trebuie, Însă, pînă la urmă, să tranșăm. Cred că există de-a lungul istoriei modele culturale și paradigme de gîndire aflate În concurență. Fiecare crede În adevărul propunerii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
greu de explicat de ce modernul este numai acela care rezistă modernității: În momentul În care moda cere să demistifici, cel care i se va Împotrivi, refugiindu-se tocmai În locul pe cale de a-și pierde „geniul”, Îsi va demonstra prin aceasta adeziunea la modernitate. Îi vom găsi astfel printre antimodernii lui Compagnon alături de Joseph de Maistre și de Rland Barthes, pe Chateaubriand, pe Renan, pe Bloy, pe Paulhan și pe Gracq. Un singur lucru ascunde - pe jumătate doar - autorul Demonului teoriei: inspirația
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pare că această nouă expresie este foarte bine găsită pentru a exprima metafizica politicii: pentru că așa ceva există și merită toată atenția observatorilor.” și pe cel al activistului politic eficace. Or, e limpede că „metafizica politicii”, ca activitate intelectuală, poate crea adeziune, dar nu face mare lucru, sau face atît cît pot să faci lucruri cu cuvinte. Omul recent este o astfel de carte de metafizică politică, antimodernă În sensul lui Compagnon (adică, să nu uităm, cu atît mai modernă, fără ca acest
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a gata, spre final, că rolul său se reduce la acela de martor, că opera deschisă despre care citise el și-a Închis obloanele, s-a săturat să plutească În ambiguitate și s-a decis să ceară ritos: judecată dreaptă - adeziune sau condamnare și să ofere: autenticitate, adevăr - care, se știe, pot fi mai puțin credibile decît verosimilul. Lorette Nobécourt cade cîteodată În capcana neîncăpătoare a literaturii: uită că, scriind ficțiuni, ea se află Într-un atît de hulit Sistem. Cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să ținem cont și de factorii externi. Situația economică a situat România (și nu este singura!) sub influența organizațiilor financiare internaționale. Astfel, alternativele în politica economică sunt foarte limitate. Aceasta nu favorizează nici o diferențiere politică foarte clară, nici consolidarea democratică. Adeziunea la UE întărește această tendință în care marja de manevră a statelor este foarte redusă. Această tematică a adeziunii la UE a fost reluată de toate partidele și, de ceva timp, constituie consensul politic în ceea ce privește obiectivele politicii externe. Să rezumăm
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
financiare internaționale. Astfel, alternativele în politica economică sunt foarte limitate. Aceasta nu favorizează nici o diferențiere politică foarte clară, nici consolidarea democratică. Adeziunea la UE întărește această tendință în care marja de manevră a statelor este foarte redusă. Această tematică a adeziunii la UE a fost reluată de toate partidele și, de ceva timp, constituie consensul politic în ceea ce privește obiectivele politicii externe. Să rezumăm caracteristicile situației din România ca urmare a celor trei scrutinuri din 1992, 1996 și 2000. În primul rând, la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politic român și care sunt provocările în fața unei Românii postelectorale? Băsescu și prioritățile sale Pe 13 decembrie, noul președinte Traian Băsescu a ținut primul său discurs în sediul Alianței DA. S-a subliniat atunci ca prioritate a priorităților realizarea obiectivului adeziunii României la UE în 2007. Această prioritate este rezultatul a două obiective principale de la acest început de mandat: 1. formarea unei majorități stabile (ceea ce se revelă ca un lucru foarte delicat pentru că în noul guvern format printr-o coaliție între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
într-un timbru clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea se oferea, deja pregătit, să primească și să disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup (chiar prin conformism), participarea activă și adeziunea spirituală la colectivitate, integrarea voluntară și entuziasmă într-o organizare socialistă - o „servitute intelectuală” ce anunța cedările ulterioare ale unei importante categorii de intelectuali. Analizele celor patru au ca ținte fie impregnarea culturii și a literaturii de către discursul comunist, fie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atenția criticii), Ciril Vârnav și Mihail Vâlsan. Sunt plasate sub genericul „Cronica” recenzii, note și comentarii (referitoare la spectacole și expoziții) ale colaboratorilor permanenți, cărora li se adaugă Arșavir Acterian, ce iscălește și Al. Manu ori Anton Balotă. Din 1937 adeziunea la doctrina legionară este evidentă. În ton encomiastic, redactorul, dar și Traian Herseni, Ștefan Ion George, Arșavir Acterian, Alexandru Constant ș.a. scriu despre „jertfa” legionarilor ori despre generalul Gh. Cantacuzino Grănicerul. Versuri și poeme în proză, cele mai multe ocazionale, mustind de
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
de Axa I instalate pe un teren personopat sau însăși dominantelor dimensionale ale structurărilor dizarmonice. Scopurile strategiilor terapeutice adaptabile tulburărilor personalității pot fi formulate cu o acuratețe sporită atunci când simptomele psihopatologice asociate nu au rădăcini personologice, când pacientul își manifestă adeziunea la demersul reabilitativ sau când sunt bine conservate abilitățile realaționale și cele de integrare în rolurile sociale. Aceste condiții sunt inconstante sau parțial prezente în patologia personalității. Pe de altă parte, intervențiile terapeutice în domeniu trebuie să țină cont de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
N. Iorga, E. Lovinescu, Lucian Blaga, G. M. Zamfirescu, Sextil Pușcariu, Gala Galaction, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, O. Goga, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu, C. Rădulescu-Motru. După 1930, sporadic, sub semnături lipsite de importanță, își fac loc și câteva declarații de adeziune la politica de dreapta, mussoliniană. În mai bine de două decenii de apariție, în revistă pot fi întâlnite numele lui Mihail Dragomirescu, D. Murărașu, G. Baiculescu, G. Murnu, Ion Dongorozi, E. Sperantia, Traian Birăescu, Elena Văcărescu, Gh. Adamescu, Barbu Theodorescu
CELE TREI CRISURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286161_a_287490]
-
și totodată cu fervoare. Se implică, într-un sens nobil, în evoluția și evoluțiile culturii, recuperând anumite modele și despărțindu-se de altele. De la E. Lovinescu au luat numai autonomia esteticului, nu și spiritul veacului, de care se delimitează, în adeziunea lor pentru o exemplaritate ce transgresează epocile, reunind în ea mari nume ale culturii universale. Va trece însă puțină vreme, și „resurecția baladei” va fi urmată, tragic, de spargerea și împrăștierea grupului, mulți dintre „cerchiști” ajungând în închisori și, aproape
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
guvernează jocurile de limbaj și așezare în pagină din întinsul poem Ion Creangă, craiul semnelor (1995). Alcătuire voit severă, structurată formal pe consecuția alfabetică a literelor, poemul se animă în portretele concepute în tonul și cu hazul povestirilor lui Creangă. Adeziunea la acest tip de limbaj poetic ajunge la o realizare integrală în Înger în gerunziu (1998), carte subintitulată Jurnal itinerant (19 mai- 19 noiembrie 1997). Se apelează aici frecvent la o imprevizibilă mișcare a lexicului, la dispunerea fantezistă a literelor
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
obiectivitate” și „indiferență”, proiectând asupra personajelor o viziune comică, parodică, uneori sarcastică. Fluxul continuu al narațiunii (caracteristic în Enigma Otiliei) e întrerupt de întoarceri în trecut, de scrisori, de jurnale ca acela al lui Tudorel, de pură esență totalitară, dezvăluind adeziunea la mișcarea de extremă dreaptă, mai exact, legionară, care îl face pe Ioanide să înmărmurească. Unii au văzut în asemenea inovații o influență proustiană. Romanul nu mai este un bloc unitar, el conține mai multe romane, polițist, de aventură, de
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
și, în loc să-și plângă de milă, dă dovadă de o maximă demnitate și disponibilitate de a-și accepta cu liniște soarta. Fragmentul trădează o bună cunoaștere a unor dialoguri și scrisori ale lui Seneca, care ilustrau, la rândul lor, o adeziune la mai vechea doctrină stoică privitoare la moarte. Să citim cu atenție discursul Inorogului, rostit într-un moment-cheie, atunci când totul pare pierdut: ,, Nu socoti, o, jiganie, că doară de groznic chipul tău în ceva m-am spăriiat, sau căci acmu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
slujba dreptății, nicidecum unul al instinctului ucigător. E drept că el este așezat în rândul fiarelor "carile de vărsarea sângelui nevinovat să bucură și viața hireșă în moartea streină le stăruiește", dar tot ce face personajul pare a nega această adeziune. Pentru a contura o astfel de imagine pozitivă, Cantemir mai avea de luptat cu o tradiție mult mai puternică decât cea antică, evocată mai înainte: cu cea biblică. "Din cele treisprezece referințe din Biblie, cuvântul lup este folosit în primul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mame își găsește un elocvent substitut simbolic în proiectul acestora de a spulbera prin materiale explozive întreaga școală (alias Alma Mater). O semnificație adiacentă o are însăși aversiunea camuflată a unuia dintre cei doi criminali față de propria sa mamă evreică, prin adeziunea necondiționată la politica nazistă și idolatrizarea lui Hitler. în final, tendința lor avortivă a culminat cu asasinatul în serie pe care l-au comis (avortul semenilor) și propria sinucidere (autoavortul). Chiar dacă silogismul pe care își întemeiază Sonne (2000) demonstrația are
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cum voia Luther, asumând din interior rolul pe care ni-l atribuie societatea, vrem să facem din vocație propria noastră ocupație"70. Ca să schematizez tipologia propusă de Schlanger, e vorba de o disociere între descoperirea accidentală a formelor de acțiune, adeziunea la forme de acțiune deja disponibile și invenția propriilor sale forme de acțiune. Sau, dacă încercăm să scoatem în evidență continuitatea acestor trei atitudini, putem să privim tipologia ca o gamă care definește câteva distanțe posibile între vocație și viața
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]