6,618 matches
-
la cariera lui. Chiar și când e vorba despre această problemă foarte personală și dureroasă, legată de neputința de a avea copii, el prezintă episodul în termenii următori: probleme, decizii, soluții și reușită. Într-o manieră similară, prietenele lui din adolescență sunt descrise tot ca resurse - ele îl asistă în diverse feluri. Chiar și atunci când povestește despre extraordinarele lui activități de voluntariat în cadrul cărora ajută copiii handicapați, motivația altruistă estetotal umbrită, episodul fiind prezentat în termenii unei dependențe. În mod similar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
punct de răscruce din viața lui, când s-a maturizat brusc, fiind confruntat pentru prima oară cu probleme de viață și de moarte. Acest lucru se manifestă și în schița etapelor poveștii sale, în care a ales să-și împartă adolescența într-un mod mai puțin obișnuit: de la 12 la 17 ani și apoi de la 17 la 18 ani (majoritatea intervievaților au pus anii de liceu într-o singură perioadă, 12-18 ani). Jacob folosește termeni militari în descrierea episodului și, la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
tendința prevalentă a graficelor a fost de a înregistra o deplasare la acest punct al vieții. Direcția de mișcare a graficelor a fost influențată de experiențele pe care le-au trăit naratorii vizavi de exigențele academice, personale și sociale ale adolescenței, care au fost, în general, cele specifice vârstei. Elias comentează: „Într-un fel șmersul la liceuț a deschis o nouă poartă în viața mea, care a determinat tot ce mi s-a întâmplat după aceea. Probabil că m-aș fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
aceea. Probabil că m-aș fi îndreptat într-o cu totul altă direcție - cine știe? Ar fi putut fi mai bine sau mai rău... dar, în orice caz, cred că a structurat totul”. Serviciul militar. Pentru cei mai mulți dintre intervievați, perioada adolescenței și cea a armatei au fost, din punct de vedere structural, relativ asemănătoare. Atât sub aspectul conținutului, cât și al direcției, acești ani au fost descriși ca o extensie a axei de dezvoltare care a început în perioada liceului. Jacob
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
copii - o familie! Așa cum ar spune unul dintre clienții mei, o masă cu patru picioare zdravene. Chiar a fost o perioadă foarte stabilă a vieții” (Libby). Pentru un al treilea grup (trei femei), graficul pare să cunoască un vârf în timpul adolescenței și apoi să coboare, pe măsură ce aceste femei au trecut prin al doilea și respectiv al treilea deceniu de viață. Acum, la patruzeci și ceva de ani, aceste femei încep să-și revendice, încetul cu încetul, libertatea și independența pe care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
și se simt victorioase în momentul când sunt primite în societate așa cum se cuvine. Există, în plus, o serie de asemănări structurale între poveștile bărbaților și cele ale femeilor. Ambele grupuri pun în evidență importanța etapelor timpurii ale vieții (copilărie, adolescență) și descriu un curs ascendent simplu până ating vârsta adultă. Diferențele încep, în orice caz, să fie vizibile la adulții tineri (peste 20 de ani). Bărbații continuă axa carierei, care poate lua diverse forme, dar care reflectă în general o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
trăită, ne putem întreba cum se leagă narațiunile polifonice ale femeilor de identitățile lor? Un răspuns la prima întrebare poate fi găsit în considerațiile referitoare la procesele de socializare ce au loc în diferitele etape ale vieții. În copilărie și adolescență, băieții și fetele sunt cu toții încurajați să se dezvolte în mai multe direcții, iar libertatea de alegere și de explorare le este asigurată tuturor, indiferent de sex. În termeni structurali, am putea spune că fiecare copil are la dispoziție câteva
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
experiențele din liceu sau cu personalitatea subiectului vizavi de aceste experiențe au fost subliniate pe textele transcrise. Ele au inclus și referințele care s-au făcut la acest subiect de-a lungul interviului, nu numai în momentul descrierii perioadei de adolescență. 2. Din subtextele selectate, doi cititori au ales „frazele principale” - adică enunțurile care exprimau idei noi și distincte sau amintiri privind universul de conținut ce ne interesează. Acestea au fost puse deoparte într-un dosar separat pentru fiecare dintre subiecții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
dintre intervievații noștri și familiile lor. Unitățile analizate sunt fragmente de text relevante prin conținutul lor. În vreme ce referințele la experiența din liceu pe care le-am arătat mai sus erau adesea concentrate în partea de interviu ce se referea la adolescență, enunțurile care formează conținutul subtextului nostru au fost culese din întregul text, și nu dintr-o etapă anume a relatării. În plus, analiza de conținut pe care urmează să o prezentăm diferăde precedenta prin două aspecte importante: a) scopul ei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
gravide”. Alții au fost critici față de regulile de comportament stricte impuse de părinții lor, având la bază ceea ce li se părea atunci a fi tradiții depășite. Percepția asupra părinților se schimbă și devine ambivalentă sau negativă atunci când naratorii își povestesc adolescența. Tranziția spre perioada de liceu, adesea însemnând transgresarea limitelor cartierului în afara mediului familial, era adesea percepută în termenii unei schimbări culturale. Expunerea la o altă cultură a făcut posibile observarea și reflectarea asupra casei părintești și a tradiției familiale. Au
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
am preferat să merg la o școală în care să-mi fie mai ușor din punct de vedere social, unde să am prieteni de genul meu. Dacă mulți intervievați au dezvăluit conflictele pe care le aveau cu părinții în perioada adolescenței, povestea Sarei (vezi, de pildă, p. 41) pare să fie o excepție în această privință. Ea spune: Chiar cred că ține de personalitatea omului. Aproape că nu aveam șconflicteț, pentru că am o natură foarte docilă. Nici nu eram genul care
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Pentru că povestitorii noștri s-au exprimat evaluativ atunci când au vorbit despre părinții lor, acest lucru a făcut posibilă surprinderea variațiilor printr-o curbă în formă de U: relații bune și semnificative pe parcursul copilăriei, un declin calitativ al relației în perioada adolescenței 16 și o reapropiere sau o percepție mult mai echilibrată și mai bine integrată drept caracteristică a vieții adulte (începând din primii ani de maturitate și până în prezent). Din perspectiva dezvoltării, s-au detașat două aspecte specifice: 1. în prezent
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
înainte de el și va fi după el... Lucrul ăsta îi face mult bine. A aparține de ceva e un lucru nemaipomenit. Acest sentiment al „apartenenței” este ceva ce povestitorul însuși n-a simțit niciodată, dat fiind că în copilăria și adolescența lui s-a simțit înstrăinat de mediul în care trăia, „ca o plantă ce tânjește să-și înfingă rădăcinile în pământ, dar știi, uite, n-am găsit încă pământul”. În alte cazuri, comparația scoate la iveală un sentiment al continuității
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nota 5. 15. Distincția aceasta e foarte asemănătoare cu cea realizată de Bales (1958) între tipurile de leadership „instrumental” versus „expresiv”. 16. Modelul este similiar cu cel ce se poate observa, de regulă, în societatea occidentală - mai exact, faptul că adolescența este o perioadă de răzvrătire împotriva autorității parentale, când crește importanța grupului de prieteni din care face parte adolescentul (Erikson, 1959). 17. Informații legate de mobilitatea obiectivă - în ceea ce privește educația și profesia - a naratorilor prin comparație cu părinții lor au fost
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
lucrătoare, ci și distincția între mediul de muncă, pe de o parte, și cel al activităților relaționale, pe de altă parte; ritmul anual, care include petrecerea concediului; progresul pe parcursul etapelor ciclului de viață, incluzând expunerea la așteptări normale privind copilăria, adolescența, maturitatea și bătrânețea; autodeterminarea, capacitatea de a lua decizii cu privire la cursul propriei vieți; dezvoltarea relațiilor heterosexuale, incluzând dreptul de a întemeia o familie; standardele economice, incluzând accesul egal la ajutoarele prevăzute prin lege și la salarii corespunzătoare activităților prestate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de acceptul/refuzul participării la anumite proceduri medicale, este accesibilă în jurul vârstei de 7 ani. Dar înțelegerea consecințelor pe care le poate avea acceptul sau refuzul de a participa la testare nu se poate face pe deplin decât către începutul adolescenței; tot atunci sunt accesibile și concepte abstracte ce țin de riscul social, cum ar fi pierderea caracterului privat al informației, stigmatizarea socială. Conceptul de probabilitate este adesea „impermeabil” chiar și pentru adulți, cu atât mai mult pentru copii sau adolescenți
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Învățare formează baza pentru achizițiile de mai târziu. Tot ceea ce acceptăm ca fiind adevărat despre noi Înșine În primii ani de viață devine fundația pe care noi ne construim credințele despre cine suntem noi și pe care le purtăm În adolescență și, mai apoi, În viața de adult. Hotărâm, uneori, că nu vom semăna cu părinții noștri, dar trebuie să recunoaștem că petrecem ani de zile Însușindu-ne Însușirile pozitive și negative ale lor. Acum nu mai putem modifica modul În
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
cursul dezvoltării și reglează comportamentul. Ea constituie aspectul vieții mentale cel mai direct legat de Întregul organism. Din lipsa de afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția stărilor de angoasă, a sentimentelor de culpabilitate sau frustrare.” Adolescența este numită de unii psihologi „vârsta entuziasmului juvenil”, având caracteristică o agitație a comportamentului. Noua etapă este cea a afirmării pozitive de sine. Între copilăria amorțită Încă și maturitatea deseori sărăcită, viața În cursul celei de-a doua jumătăți a
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
este numită de unii psihologi „vârsta entuziasmului juvenil”, având caracteristică o agitație a comportamentului. Noua etapă este cea a afirmării pozitive de sine. Între copilăria amorțită Încă și maturitatea deseori sărăcită, viața În cursul celei de-a doua jumătăți a adolescenței se revarsă din toate părțile dusă de torentul exaltării tinerei personalități. Educația are sarcina de a le da acest elan fără a-l sfărâma, dând drept scop asaltării juvenile cucerirea celor mai Înalte calități. Acest entuziasm juvenil poate fi prevenit
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
/ Varujan Vosganian. - Iași : Polirom, 2014 VARUJAN VOSGANIAN s-a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Copilăria și adolescența și le-a petrecut la Focșani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza“ din Focșani, apoi Facultatea de Comerț a Academiei de Studii Economice și Facultatea de Matematică a Universității din București. Este președintele Uniunii Armenilor din România și prim-vicepreședinte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nori, dar nu știi care e drumul pe care l-a străbătut ca să ajungă de la pământ la cer“. „Nu sunt prea duioase gândurile astea care aruncă flăcări pe nări“, estimase Filip. Ea luase aerul îngăduitor al fetei care-și petrecuse adolescența printre cărți : „Focul e un fel de a fi al energiei. Gândul e și el un fel de energie, așa că și melancolia poate arunca flăcări pe nări“. El pufni : „Asta vă învață la Medicină ?“. Ea îl îmbrâncise ușor, dându-și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
toate însușirile și darurile Sale<footnote Idem, Cartea discursurilor teologice. Discursul 3 teologic, în Simeon Noul Teolog. Discursuri teologice și etice. Scrieri I, p. 97-98. footnote>. Căile spre lumina dumnezeiască Sfântul Simeon Noul Teolog a experiat această lumină din fragedă adolescență, mai întâi ca dar al lui Dumnezeu, iar apoi ca rod al intenselor sale osteneli ascetice. Sub îndrumarea și ascultarea părintelui său duhovnicesc - Sfântul Simeon Evlaviosul - el s-a învrednicit de vederea luminii dumnezeiești. Pe acest părinte spiritual al său
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
reduce atractivitatea. Pe de altă parte, sunt greu de remarcat semne ale unui presupus declin al culturii proclamat de către pesimiști, iar multe dintre problemele interne ale Americii se manifestă și în alte societăți postmoderne. Criminalitatea, rata divorțurilor și sarcina în timpul adolescenței reprezintă fenomene mai accentuate astăzi decât în anii '50, însă în anii '90 dimensiunile lor au scăzut considerabil și, după cum scria un fost președinte al Universității Harvard, "nu există nici o dovadă sigură care să ateste faptul că elevii învață mai
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
autori, însușirea valorilor începe încă din copilărie, prin interacțiunile sociale și transmiterea unor abilități sociale. Eul se construiește și se rafinează prin intermediul valorilor. Valorile ar juca deci, un rol important în procesul formării identității personale și în modificarea acesteia în adolescență. Multitudinea și varietatea valorilor constituie un fapt ușor de constatat, una din preocupările de bază ale axiologiei este și aceea a clasificării valorilor, a stabilirii unei tipologii acestora pentru a ne orienta mai bine în fața diversităților 42. Valorile pot fi
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
copiii noștri mai creativi? Educația părinților În situații de risc Complexul de inferioritate Stil de viață sănătos Despre pedeapsă și recompensă Disciplina pozitivă Copilul trist, timid, fricos, agresiv... Educația sexuală - cine? ce? când? unde? de ce? Examenele - a Învăța să Înveți Adolescența - perioadă de criză sau nu? Familia monoparentală Activități de socializare Pentru dumneavoastră, doamnă... - 8 Martie Copilăria - inima tuturor vârstelor - 1 iunie Și părinții sărbătoresc Zilele Școlii „Vasile Conta” Fotbal - elevi vs. părinți și cadre didactice Atelierul de creație - valorificarea de
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]