17,588 matches
-
activitatea sistemului nervos central, precum și activitate proprie altor glande endocrine; funcția circulatorie este mult îmbunătățită față de perioada anterioară, iar, datorită creșterii plămânilor și funcția respiratorie permite creșterea volumului de aer introdus în organism prin inspirație; caracteristicile sexuale sunt mult evidențiate, adolescenții arătând o conformație a bustului, a bazinului și a membrelor superioare, foarte apropiată de cea a adultului. Dezvoltarea biologică a întregului organism tinde, la vârsta adolescenței, spre echilibru și stabilitate, în timp ce evoluția proceselor psihice (raționament, gândire, abstractizare, creativitate, imaginație) s-
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a aparatului cardiovascular în timpul efortului și adaptarea sistemului cardio respirator la eforturile de lungă durată. dezvoltarea capacității de efort maxim aerob, datorită valorilor superioare ale transportului și schimbului de gaze (foarte apropiate de valorile adulților). Studiile și cercetările privind atitudinea adolescenților pentru diferite activități au evidențiat faptul că dorința mare de socializare, specifică vârstei, precum și dorința lor de a deveni utili societății și de a arăta adulților că pot fi responsabili, determină o implicare profundă a acestora în majoritatea activităților. Practicarea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fetele orientându-se spre menținerea greutății, modelarea corpului în ansamblu, datorită creșterii țesutului gras, subcutanat, odată cu creșterea masei musculare). Dorința de a rezista mai mult timp în practicarea efortului fizic, de a „face față” anumitor activități de grup fac ca adolescenții de sex masculin să-și planifice și practicarea eforturilor de durată prin alergare de tip jogging. Fig. nr. 43, 44 și 45 - Adolescenții și joggingul Deși, jocurile sportive, plimbările iar, mai nou, activitățile sportive și de timp liber, de exterior
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mai mult timp în practicarea efortului fizic, de a „face față” anumitor activități de grup fac ca adolescenții de sex masculin să-și planifice și practicarea eforturilor de durată prin alergare de tip jogging. Fig. nr. 43, 44 și 45 - Adolescenții și joggingul Deși, jocurile sportive, plimbările iar, mai nou, activitățile sportive și de timp liber, de exterior (mountain bike, skateborg, Dan Iulian Alexe 68 paintball, roller skates etc.) sau de interior (săli de forță, săli de aerobic, web, biliard, bowling
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
specifice vârstei, se pot observa din ce în ce mai mulți tineri și în țara noastră, care merg prin parcuri sau/și stadioane să alerge, o mare parte din aceștia fiind din ce în ce mai conștienți de beneficiile joggingului. Din experiența noastră, principalul motiv pentru care mulți adolescenți apelează la alergarea de durată tip jogging este dorința de a-și menține greutatea sau de a pierde din kilogramele în plus (în special fetele, al căror organism, „depune” țesut adipos, ca efect biologic de adaptare și maturizare, dar și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
kilogramele în plus (în special fetele, al căror organism, „depune” țesut adipos, ca efect biologic de adaptare și maturizare, dar și ca efect al unei diete greșit concepute). După Cantlay, J., Hoffman, R., (1981), Rodgers, B., Douglas, S., (1998), organismul adolescentului ar putea suporta alergarea pe distanțe din ce în ce mai mari, într-un timp mai scurt, dacă inițierea în practicarea joggingului ar fi corect planificată, iar adolescentul ar da dovadă de răbdare și perseverență. Fig. nr. 46 și 47 - Adolescenți practicând jogging pe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
unei diete greșit concepute). După Cantlay, J., Hoffman, R., (1981), Rodgers, B., Douglas, S., (1998), organismul adolescentului ar putea suporta alergarea pe distanțe din ce în ce mai mari, într-un timp mai scurt, dacă inițierea în practicarea joggingului ar fi corect planificată, iar adolescentul ar da dovadă de răbdare și perseverență. Fig. nr. 46 și 47 - Adolescenți practicând jogging pe șosea / malul mării În opiniile exprimate de specialiștii menționați, adolescenții bine adaptați la efortul aerob, pot ajunge până la 30-50 km pe săptămână. Nu punem
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
S., (1998), organismul adolescentului ar putea suporta alergarea pe distanțe din ce în ce mai mari, într-un timp mai scurt, dacă inițierea în practicarea joggingului ar fi corect planificată, iar adolescentul ar da dovadă de răbdare și perseverență. Fig. nr. 46 și 47 - Adolescenți practicând jogging pe șosea / malul mării În opiniile exprimate de specialiștii menționați, adolescenții bine adaptați la efortul aerob, pot ajunge până la 30-50 km pe săptămână. Nu punem în discuție aici, adolescenții are practică regulat probe sportive de alergare din atletism
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
un timp mai scurt, dacă inițierea în practicarea joggingului ar fi corect planificată, iar adolescentul ar da dovadă de răbdare și perseverență. Fig. nr. 46 și 47 - Adolescenți practicând jogging pe șosea / malul mării În opiniile exprimate de specialiștii menționați, adolescenții bine adaptați la efortul aerob, pot ajunge până la 30-50 km pe săptămână. Nu punem în discuție aici, adolescenții are practică regulat probe sportive de alergare din atletism, care pot ajunge la parcurgea unor distanțe mult mai mari. Însă, nu am
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de răbdare și perseverență. Fig. nr. 46 și 47 - Adolescenți practicând jogging pe șosea / malul mării În opiniile exprimate de specialiștii menționați, adolescenții bine adaptați la efortul aerob, pot ajunge până la 30-50 km pe săptămână. Nu punem în discuție aici, adolescenții are practică regulat probe sportive de alergare din atletism, care pot ajunge la parcurgea unor distanțe mult mai mari. Însă, nu am mai vorbi aici de jogging, ci de probe de semifond-fond, unde caracteristicile tehnice și adaptările fiziologice schimbă multe
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ci de probe de semifond-fond, unde caracteristicile tehnice și adaptările fiziologice schimbă multe aspecte. Jogging de la A la Z II 69 O recomandare foarte utilă, pe care o facem, ca urmare a cunoștințelor pe care le deținem, este aceea că adolescenții, chiar dacă au modificări care indică o maturizare crescută din punct de vedere fiziologic și psihic, nu ar trebui să ajungă să practice jogging pe distanțe foarte mari (peste 8-10 km într-o ședință), deoarece corpul lor nu este în totalitate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
23. Clark J., & al., (2002), Active Start: Physical Activity for Children Birth to 5 Years. National Association of Sport and Physical Education, Reston; 24. Coquart, J.B.J. , Lensel, G., Garcin, M., (2009), Perception de l’effort chez l’enfant et l’adolescent : mesure et intérêts, articol în „Science & Sports” volumul 24 (2009), pp.137-145, Elsevier; 25. Cordun, M., (2011), Bioenergetică și ergometrie în sport, Editura CD Press, București; 26. Costill, D. L., Kammer, W. F., Fisher, A., (1970), Fluid ingestion during distance running
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
aceste categorii pot alerga, în funcție de caracteristicile categoriei din care fac parte. Aderăm la ceea ce mulți autori din literatura de specialitate (care abordează ca subiect joggingul) afirmă și anume: alergarea este o componentă esențială a jocurilor copilăriei, o motivație competițională a adolescenților și tinerilor, dar și o sursă de tinerețe a adulților și vârstnicilor, ea fiind mereu actuală în orice etapă a dezvoltării individului, datorită efectelor pe care le determină. 4.2. Cum practicăm joggingul? La această întrebare, numeroasele surse bibliografice, numeroasele
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
schimba datorită modificărilor ce apar atât la adulți, dar mai ales la tineri, din punct de vedere al capacității de efort. La adulți, dacă nu au o viață extrem de activă, capacitatea de efort începe să scadă, în timp ce la copii/ puberi/ adolescenți începe să crească). Recomandăm: dacă părinții nu au un minim de informații de specialitate despre alergare și efectele ei, despre particularitățile bio-psihice ale copiilor lor, despre dozarea efortului, dar și informații psihopedagogice și metodice, obligatoriu, înainte de a începe practicarea joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
față pe de o parte, coordonate ale psihologiei copilului preșcolar și, pe de altă parte, aspecte care redimensionează știința educației, în general, particularizând-o în așa-numita pedagogie preșcolară. Ca ramură a psihologiei vârstelor alături de psihologia sugarului, a antepreșcolarului, a adolescentului, a adultului, a bătrânului psihologia copilului oferă date relevante pentru caracterizarea multiplă a subiecților educației. Prin raportare la diferitele teorii asupra dezvoltării personalității umane, cu rol în punctarea anumitor aspecte care individualizează fiecare etapă, fiecare ciclu de dezvoltare, fiecare (tip
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Stieberen Tatăl: Tatăl a fost un adevărat van Stieberen, un adevărat Senior (demn, grav, punctual că puteai să-ți fixezi ceasul după aparițiile sale, tot timpul la patru ace, pretinzând și impunând respect), pe când Fiul a rămas întreaga viață un adolescent întârziat (mereu pus pe șotii, delăsător, pierde-vară, neglijent, într-un cuvânt, "un fluturaș", cum l-a numit atât de potrivit doamna Julia Klemm). Și, deși era limpede pentru toată lumea că nu puteai pune preț pe spusele lui Ludwig van Stieberen
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
maximă atenție dosarul lui Luca Raul, dar n-au găsit suficiente lucruri compromițătoare pentru a putea submina periculoasa logodnă. Marii strategi de aceea sunt considerați mari strategi fiindcă găsesc întotdeauna soluția. De data asta, au găsit-o la Beniamin, un adolescent mai ușor influențabil, ca orice adolescent. Mezinul Sorensen abia ce și-a luat (cu brio) bacalaureatul, că a început să frecventeze clubul unde își petrecea multe seri și admirabilul său părinte. Într-o seară, marii strategi au izbutit să-l
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dar n-au găsit suficiente lucruri compromițătoare pentru a putea submina periculoasa logodnă. Marii strategi de aceea sunt considerați mari strategi fiindcă găsesc întotdeauna soluția. De data asta, au găsit-o la Beniamin, un adolescent mai ușor influențabil, ca orice adolescent. Mezinul Sorensen abia ce și-a luat (cu brio) bacalaureatul, că a început să frecventeze clubul unde își petrecea multe seri și admirabilul său părinte. Într-o seară, marii strategi au izbutit să-l îmbete pe tânărul Sorensen, cu toate că Beniamin
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
rămână nimic la întâmplare, n-a fost deloc greu să se găsească și bani suficienți pentru onorariul maestrului Ludovic L. (chiar dacă pe avocatul cu pricina nu-l cheamă Ludovic L.). În pledoaria sa, maestrul a descris toate tabieturile și obiceiurile adolescentului Beniamin, comportament născut din imitarea conduitei al atât de respectatului său părinte. Și, în felul acesta, a putut să explice fiecare gest al învinuitului. Formarea clișeelor ce ne conduc în viață, precum și asumarea și imitarea unui model îl ghidează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie un popă. Marieta: Dom-le, dumneata ești oleacă mai bătrîn... ce naiba... în loc să... Asta e bătaie de joc...! Costache: Domnu' gropar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
i s-a oferit cunoaștere, și-a Însuțit tehnici culturale de bază (scris, citit, socotit, utilizarea calculatorului etc.), a dobândit o anumită autonomie epistemică. Dar, În continuare, el are nevoie de o autonomie axiologică și decizională, de o Îndrumare culturală. Adolescentul este interesat nu atât de informație, cât de repere valorice de Înțelegere și folosire a acesteia. El caută temeiuri pentru ceea ce știe, năzuiește și Întreprinde. Din acest punct de vedere, oferta educațională nu este prea generoasă (află câte ceva despre aceste
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mundan, fără un orizont absolut Înseamnă a trăi subuman, vegetativ și zadarnic. În al șaselea rând, valorile religioase Îmbie la solidaritate și comuniune, la difuziune de stări și de simțire. Vârsta vizată caută Împărtășirea și interrelaționarea, punerea eului În fața celorlalți. Adolescentul este avid de sociabilitate, Încearcă să se identifice cu cel de lângă el prin „vibrarea” În fața acelorași valori. Expansiunea afectivă, proprie acestei vârste, poate fi structurată sau directivată În raport cu valorile absolute ale religiei. Însingurarea, antrenată de o caracteristică a acestei vârste
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acestor două proiecte - unul evaluând după o metodă semio-discursivă conținuturile violenței din programele de televiziune, iar celălalt analizând audiența și receptarea programelor audiovizuale și impactul acestora asupra modelelor culturale ale elevilor - îl constituie înțelegerea unui fenomen istoric inedit: copiii și adolescenții sunt, și la noi, prima generație care, fizic și simbolic, crește cu „televizorul”. Studiile scot în evidență coincidența nedorită și consecințele a trei fenomene care se potențează reciproc: oferta masivă de programe TV cu conținuturi violente (semnificativ peste mediile din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în copleșitor de multe alte cazuri, are o influență foarte importantă în comiterea actelor de violență de către aceștia; 59% dintre părinții americani spun că progeniturile lor în vârstă de 4-6 ani (băieții) imită comportamentele agresive văzute la televizor; 40% dintre adolescenți au învățat cum să vorbească cu iubitul/iubita lor din emisiunile cu conținut sexual ale TV, stimularea sexualității precoce de către TV; 1% din 12 copii își încep viața sexuală la vârste precoce; clipurile publicitare au un ritm apropiat de limita
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
viața reală, precum și de creștere a riscului îmbolnăvirilor. În cercetările efectuate în alte țări se urmărește să evidențieze în ce măsură sunt receptate și cum sunt interpretate două categorii diferite de ficțiuni: cele pentru tineret (și adulți) și cele pentru copii și adolescenți și ce fel de referenți culturali oferă acestea copiilor prin imaginarul propus: Unele dintre aceste seriale și filme scenarizează grupuri de tineri, relații interpersonale de prietenie sau dragoste, ca și viața de familie. O întrebare-cheie care necesită răspuns: cum sunt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]