7,836 matches
-
grupuri ce doresc să-și afirme propria identitate (etnice, feministe și chiar cele ale persoanelor cu handicapă. Altfel spus, normalizarea nu lasă prea mult spațiu de afirmare diversității culturale. Așa se explică și faptul că se neglijează influența exercitată, o dată cu afirmarea diferitelor mișcări sociale. Dincolo de toate aceste critici, normalizarea, ca „ideologie de rang mediu” - după expresia lui Wolfensberger -, continuă să rămână o perspectivă care nu și-a epuizat încă influența, deja remarcabilă, asupra serviciilor umane. Sursa: Livius Manea, în Luana Miruna
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
putea contrabalansa determinarea mass-mediei, și anume rețeaua interpersonală din interiorul grupului cu opinie minoritară. După cum vedem, suntem astfel la intersecția cu teoria curgerii informației în două trepte și mai ales cu cea a capitalului social al potențialului de solidaritate și afirmare socială a grupurilor minoritare. De altfel, nu trebuie uitat că teoria „spirala tăcerii” a fost elaborată și consacrată în anii ’70-’80 - or, de atunci, lumea a evoluat în sensul încurajării diversificării socioculturale și a exprimării opiniilor neconsensuale cu ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de laschema deterministă a relațiilor dintre fenomene, având deci în centrul oricărei configurații de legături relația cauzală. Observația, atunci când se practică în mod independent înștiințele dezvoltate, se apropie de experiment prin grija de a găsi cele mai temeinice argumente pentru afirmarea existenței unei relații cauzale. De exemplu, neputând controlaanumite variabile, observația se va repeta de multe ori, căutându-se contexte în care variabilele necontrolate iau valori diferite, pentru a regăsi relația cauzală independent de context. Pe de altă parte, dacă entitățile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
parte foarte importantă În realizarea scopului propus de educatoare. 6. Un Învățământ care se vrea integrat În Uniunea Europeană urmărește individualizarea instruirii copiilor, tratarea lor diferențiată, Încurajarea celor care au nevoie de ajutor, proiectarea strategiilor de stimulare a interesului copiilor pentru afirmarea de sine și pentru instruirea conform nevoilor și capacităților fiecăruia, pregătirea de nivel superior a educatoarelor care să le permită Înțelegerea complexă a situațiilor de Învățare. 7. Derularea activităților trebuie să fie flexibilă; dacă este necesar, chiar În momentul desfășurării
INTEGRAREA COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREŞCOLAR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
cu toate condițiile și dimensiunile sale. Echipa de conducere a școlii trebuie să aibă o preocupare constantă pentru elaborarea și actualizarea unui plan de marketing care să evidențieze rolul școlii În dezvoltarea academică, socială, emoțională, estetică, fizică a elevilor. Pentru afirmarea școlii pe piața furnizorilor de educație și construirea unei identități proprii onorabile, imaginea instituțională este importantă, ea fiind completată de rezultatele cuantificabile (număr de absolvenți, performanțe, integrare În alte structuri de Învățământ) și de elemente persistente ale culturii organizaționale ce
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
afecțiune părintească iau naștere unele conflicte ale adolescenților cu adulții, apariția stărilor de angoasă, a sentimentelor de culpabilitate sau frustrare.” Adolescența este numită de unii psihologi „vârsta entuziasmului juvenil”, având caracteristică o agitație a comportamentului. Noua etapă este cea a afirmării pozitive de sine. Între copilăria amorțită Încă și maturitatea deseori sărăcită, viața În cursul celei de-a doua jumătăți a adolescenței se revarsă din toate părțile dusă de torentul exaltării tinerei personalități. Educația are sarcina de a le da acest
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
a comis un omor și că vin să-l disculp. Din dezbaterile procesului pe care l-am urmărit și eu din jurnale n-am avut impresia că există o prezumție precisă. Obiectiv vorbind, nu pot ca martor să fac nici o afirmare în această privință și deci nu știu dacă a fost sau nu un omor. Pe domnul Gavrilcea, acuzatul de azi, îl cunosc din relațiile de partid ca un element tânăr, foarte inimos și dotat cu vocația organizării. Însă ceea ce m-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Deocamdată schiță un gest de căinare, apoi, ca să câștige timp, întrebă: - Cum a dispărut, de unde?Ioanide îi rezumă povestea, pomeni de Gavrilcea. -- Gavrilcea mi se pare c-a scăpat, zise Gaittany. Pusă așa problema, Gaittany deschidea o vagă speranță, evitând afirmările sinistre. - Pe cine să întrebăm? medită el. Hangerliu a plecat lavînătoare. Pe prințesă, ea are informații! Prințesa Hangerliu nu vorbea personal niciodată la telefon, delega secretarul; pentru afaceri urgente primea în audiență. Îi plăcea să se agite. Gaittany puse telefonul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care filosoful le tratează sunt: credința și religia, raportul sufletului cu corpul, cea a deosebirii dintre eu am și eu sunt, cea a existenței lui Dumnezeu ca fiind contradictorie, cea a imposibilității de a pune problema originii spiritului, cea a afirmării Ființei, cea a faptului religios, cea a neliniștii metafizice, cea a ordinii în natură, cea a transcendenței divine. Există în găndirea marceliană o nevoie neîncetată de a pune o întrebare care-și așteaptă răspunsul, astfel încăt răspunsul însuși trebuie să
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
negăndu-se pe sine ca subiect fixat și existent, se reconstruiește pe sine ca subiect (voit și creat) prin participare la divin”. Marcel consideră că dacă este imposibilă negarea existenței lui Dumnezeu, tot așa, în baza acelorași argumente, este imposibilă și afirmarea existenței lui. Credința nu este posibilă decăt cu condiția ca din cogito să se ivească individualul, cel care trebuie să fie dincolo de universalitatea abstractă a lui eu găndesc, trebuie să o cuprindă și să o depășească. Atunci cănd filosoful pune
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
ne preocupă îngrijirea și hrănirea sufletului. Prin tot ce facem noi, oamenii, arătăm căt suntem de demni. Prezența demnității ca trăsătură a personalității morale, demonstrează caracterul privilegiat al acesteia în moralitatea personalității. Demnitatea este virtutea morală comunicată, făcută publică prin afirmarea teoretică și practică a personalității în viața colectivității. Filosoful italian, Giovanni Pico della Mirandola semnala acest lucru în lucrarea sa „Despre demnitatea omului” prin: „demnitatea omului este rezultat al activității omului”. A-ți folosi demnitatea nu este un lucru pentru
Filosofia deminităţii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Maria Manuela Firu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2292]
-
corect”. Cu alte cuvinte, ideea liberului arbitru, încearcă într-un mod eroic, să concilieze existența răului moral și a celui fizic, și anume suferința, cu existența și natura lui Dumnezeu, respectiv: controversata libertate umană și atotputernicia divină. Rezultatul inevitabil este afirmarea responsabilității omului: dacă există rău, omul este autorul acestuia. Prin intermediul unei istorisiri, ne este relatat că la un moment dat, un grup de teologi dezbătea problema predestinării și a liberului arbitru. Nu după mult timp, grupul s-a împărțit în
Predestinare sau liber arbitru?. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
bun de tip american, chiar dacă în calitatea lor de cetățeni politici sunt conștienți de dezavantajele pe care acesta le poate avea în privința ecologiei, spiritului comunitar și a egalității."26 De pildă, explicând apariția unui nou curent în China prin care afirmarea drepturilor se realizează în instanță, un tânăr activist chinez spunea: Am văzut o mulțime de producții hollywoodiene unde se prezintă cununii, înmormântări și procese. Prin urmare suntem de părere că este firesc să mergem la tribunal de câteva ori în
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
prin care se solicita mai multă democrație și promovarea drepturilor omului, argumentând că Occidentul încearcă să impună valori străine care favorizează drepturile individului într-o cultură a cărei valoare fundamentală o reprezintă bunăstarea societății ca întreg. Valorile asiatice au devenit afirmarea identității locale din partea unor națiuni care începuseră să-și contracte mușchii economiei și să-și dezvolte propriile sisteme politice.105 Dar în urma crizei economice asiatice din anul 1997 și în contextul încetinirii dezvoltării multor țări din regiune, au început să
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a pregătirii elevilor. Chiar dacă au trăit o bună parte a vieții lor de elev într-o societate închisă, zicănd după Popper, ultimii zeci de ani au aruncat societatea romănească, și deci și pe ei, în acerbă concurență, în lupta pentru afirmare, în tensiuni ireductibile. Le e greu acestor profesori să admită că jocul, recompensa, încurajarea, simularea, vizitele, proiectele, referatele, dezbaterile ar putea suplini studiul disciplinat și consecvent, munca susținută și aplicată cu cartea în toate variantele ei. Pe de altă parte
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
de grupurile și rețelele de prieteni și colegi. Aceste relații sunt de obicei mai puțin intense sau apropiate, comparativ cu relațiile din familie. Suportul social poate acoperi o arie variată de nevoi : materiale, informaționale, emoțional-afective, de îngrijire, de recunoaștere și afirmare, de consiliere, de interacțiune socială pozitivă etc. În evaluarea sprijinului social de care poate să dispună o persoană la un moment dat, devin importante aspecte care țin de calitatea relațiilor acelei persoane, de posibilitatea ca aceste relații să dețină funcții
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
profesie înalt umanistă, cu responsabilități deosebite față de natura umană și destinul unor vieți omenești. Majoritatea practicienilor din domeniul asistenței sociale subscriu la următoarele valori fundamentale, cu importanță cardinală pentru profesie (Codul deontologic, Asociația Națională Americană a Asistenților Sociali, 1996.) 47 * Afirmarea individualității proprii. Oamenii au dreptul la libertate, la alegerea propriilor lor valori și modalități de viață, atâta timp cât acestea nu afectează libertatea altora. * Lupta împotriva tiparelor și a clișeelor în a-i percepe pe ceilalți. Lupta împotriva prejudecăților. * Dreptul persoanelor de
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
ar contesta piața este un astfel de exemplu. Un altul se prezintă în revenirile la un antagonism factice între raporturile de rudenie, ca emblemă a cufundării în dependența personalizată, și raporturile de schimb ca exemplu de extracție a legăturii interpersonale. Afirmarea unei atotputernicii sociologice deținătoare a unui adevăr arhitectonic reprezintă de asemenea o ilustrare în acest sens. Încercând să se situeze la distanță față de această matrice polarizată, argumentul dezvoltat aici vizează, mai modest, să ofere instrumente pentru descifrarea antropologică a situațiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Dar, mai ales, aceste două mimuri ale pieței descriu imaginarele care susțin orice edificare singulară a economiei și care produc lanțuri de articulări între elemente în prealabil disjunctive, dar ulterior reconstruite după figurații semnificative niciodată înghețate și totdeauna apte pentru afirmarea schimbărilor de situație. "Economia în sensul cel mai larg (de la producție la consum) trece prin expresia prin excelență a raționalității capitalismului și a societăților moderne. Dar economia este cea care arată în modul cel mai frapant tocmai pentru că se pretinde
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
stat, populată de acum cu naționali, se elaborează ca străină: funcționarii naționali sunt fixați în poziția predecesorilor lor francezi, și tocmai aici se află miza unui conflict cu manifestări variate, întotdeauna vehemente, uneori violente. Continuitatea unei constituții sătești este sursa afirmării existenței autonome, însă dominate de universul social și simbolic local. Aceste exemple arată că banii și circulația lor în schimburile rituale monetarizate sunt în totală dependență față de logica modului de comunicare centrat asupra meditației ancestrale și a depășirii ei conservatoare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
idealizată blochează femeia nu atât acasă, cât în afara muncii exterioare, sinonimă unei condiții foarte inferioare; separarea simbolică de straturile sociale urbane mizerabile, în care femeile fie sunt abandonate, fie sunt constrânse la munci zilnice degradante, reprezintă cei doi poli ai afirmării unui nou statut câștigat printr-o muncă salariată prestigioasă. Logica interdicției vizează deci și eventuala intrare în întreprindere a femeilor din grupul de rudenie al acestora, amenințând tocmai prin aceasta promovarea statutară fixată în imaginar într-o întreprindere populată de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru definirea și prezentarea disciplinei. De douăzeci de ani încoace, reflecțiile asupra instrumentelor analitice, a modurilor de investigație și a obiectelor de cercetare s-au înmulțit. Ele se dovedesc însă parțiale și limitate, atunci când nu învestesc din plin elaborarea și afirmarea unei orientări științifice. Printre anchetele efectuate în locurile cele mai emblematice ale "modernității" pot fi reperate două tendințe cărora le vom schematiza polii extremi, în măsura în care ele oferă exemple elocvente în raport cu aceste "efecte etnografice" și completează observația precedentă cu privire la antropologia industrială
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ritualului este ceea ce permite ocultarea importanței reale a clivajelor ierarhice și refuzul unei interogații mai fundamentale asupra modalităților elaborării lor în alte sfere și în alte regimuri de teatralizare. Prelungirea acestei viziuni la întreprindere și celebrările ei interne duce la afirmarea perfectei armonii între riturile festive și comunicare necesare managerilor"98. La distanță maximă față de acest uzaj perspicace al ritului, rețin atenția "dispozitivele rituale lărgite" identificate de Marc Augé99. Evidențierea acestora trimite la chestiuni de metodă. Surprinderea acestor dispozitive în și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Această ruptură devine perfectă, își atinge realizarea deplină, am putea spune, atunci când fermierul stabilește raporturi comerciale cu sătenii. Nu este vorba de căutarea vreunui profit, nu există așa ceva; este un mod de a se arunca cu bună-știință în afara comunității, o afirmare a independenței. Micile tarabe de ocazie întâlnite în fața fermelor reprezintă o manifestare a conflictului esențial introdus de economia monetară, conflict care este substanța însăși a acestei realități umane. Aceste ferme sunt produsul citadinilor întorși la viața rurală; ce loc ocupă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
construcție (omul construiește după un arhetip), ale „istoriei exemplare”, instituie evenimentele și ciclurile cosmice, regenerarea lor periodică. Deoarece arhetipul obligă la imitație și repetare, putem vorbi de funcția sa recurentă, și reeditarea unor manifestări din illo tempore, Însăși participarea și afirmarea (asumarea) imitării unor atare modele sunt apte de a revela semnificații care sunt nesfârșite, deoarece inepuizabilă este Însăși cauza generatoare. Raportarea la modelul mitic, transuman, transistoric devine obligatoriu pentru dobândirea sensului. Multitudinea arhetipurilor se reduce la unul singur, primordial: Mitul
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]