6,858 matches
-
prețioase (corali, petrol, perle), dar și pericolele cele mai mari (monștri marini, sirene). Indică în același timp interesul de a explora inconștientul și riscul unei asemenea aventuri. Ea este, mai mult decât orice alt element, expresia emoțiilor. Când staționară, când agitată de valuri uriașe, marea exprimă atât calmul, cât și furia, bucuria, dar și tristețea. Ea se nuanțează, își schimbă culoarea, aspectul, ritmul. Variațiile ei sunt la fel de infinite ca și întinderea, expresie a imensității și puterii naturii, a forței cosmice, a
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
spirit larg), încredere. Însă, în sens negativ, lărgimea predispune la dispersare și confuzie. Spre deosebire de îngustarea gamei de posibilități sau de dorințe care autorizează alegerea, ea face dificilă luarea deciziilor. Evantai Semnificația evantaiului este dublă: - dacă mâna care îl ține îl agită, el permite circularea energiilor și recuperarea suflului creator; sporește astfel posibilitățile ce i se oferă subiectului (un evantai larg); - dacă este ținut nemișcat în fața ochilor, exprimă secretul, misterul, disimularea și se împletește cu simbolistica măștii (vezi acest cuvânt). Dezvăluie o
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
2); iresponsabilitate (2); îngrijorare (2); lefter (2); Moldova (2); neavuție (2); neliniște (2); nervoasă (2); nervozitate (2); neștire (2); perioadă (2); politic (2); război (2); situație (2); suferință (2); supărare (2); teamă (2); trece (2); țipăt (2); urgență (2); adrenalină; agitat; alături; alertă; anevoioasă; de mulți ani; anormal; anxietate; auster; avere; avuție; BAC; ban; Băsescu; benzină; blocare; bogăție; bucurie; buget; calamitate; ca-n Moldova; cardiacă; ceartă; ceremonie; chin; circumstanță; concentrare; critic; crizat; cumpănă; datorii; demografică; deșert; dezavantaj; dezechilibru; deznădejde; deficit; dilemă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); a păcătui (2); părere de rău (2); a pierde (2); plăti (2); prostie (2); rata (2); a rata (2); recunoaște (2); scuză (2); șterge (2); a ști (2); tare (2); trist (2); accident; aceleași; acum; adevăr; adresa; a se agita; aiurea; alegeri; amăgi; amarnic; ambiție; apa; asta e; azi; băiat; boacănă; bun; caiet; calcul; cald; a călca strîmb; cu ceva; confunda; a confunda; consecință; constant; copilăria; corectare; corectitudine; corector; corigibil; cruța; culoare; a da în bară; dă în bară; defect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); plimbă(2); putere(2); reacție (2); roata(2); sare(2); scaun(2); sentiment(2); stai(2); trai(2); trăi(2); tremura(2); tren(2); umblă(2); urnește (2); vierme(2); vietate(2); vînt(2); acasă; a acționa; acuma; aer; agita; albina; albină; alergare; alergat; alungă; Ana; anii; animal; apă; aport; apuca; auzi; a avansa; a avea un scop; avansează; balans; balansează; bancă; bebeluș; bot; brațe; brațul; cafeaua; din cap; car; căruța; cerul; ceva; ciudățenie; cîntec; cîrjă; clintit; coborînd; copil; cum
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); degeaba (2); deja (2); departe (2); dezamăgire (2); greu (2); liniște (2); miezul nopții (2); mîine (2); nerăbdare (2); prea (2); rău (2); regret (2); relativ (2); sfîrșit (2); stele (2); stres (2); vreme (2); acceptabil; acuma!; adjectiv; afară; agitat; aiurea; ajung; am ajuns; alternativă; anotimp; aproape; apus; apus frumos; așteptare; așteptat; beznă; ceartă; cîndva; credință; mă culc; culcare; descoperit; desen; dimineața; 4 dimineața; disco; Doamne; dor; după miezul nopții; efort; eu; exagerare; facebook; fain; de făcut; felinar; film; floare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gelatină (2); groază (2); iarnă (2); încet (2); mișcă (2); mîinile (2); neliniște (2); pămîntul (2); pielea (2); plăcere (2); răcitură (2); rece (2); scutura (2); scutură (2); sensibilitate (2); tremurici (2); vargă (2); zgribulit (2); zgudui (2); adie; afară; agita; agitație; alcoolic; Alzheimer; anxietate; baba; bătrîn; bătrînețe; băutură; cald; caldă; carne; carnea; casa; căldură; cățel; cianură; cîrnaț; convulsie; convulsii; copil; copilul; corpul; creanga; creangă; după deal; degera; deșteaptă; dinte; discurs; dîrdîie; a dîrdîi; durere; emoții, frig; emoționat; examene; familia; fior
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și mere. Adăugați mierea. Beți zilnic. Beți alcool de salvie: Ingrediente: 30 g salvie, 500 ml vodcă de 40% în volum. Preparare: tăiați salvia în bucățele și țineți-o în vodcă timp de 15 zile, într-o sticlă închisă etanș. Agitați sticla zilnic. Beți câte 20 ml de vodcă cu 30 ml de apă, de două ori pe zi. Dacă zona dureroasă este fierbinte și durerea se intensifică pe vreme călduroasă sau umedă, faceți următoarea fiertură: Ingrediente: 60 g arpacaș chinezesc
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
a-și reface stocul de spermatozoizi. Nu consumați alcool, nu fumați și nu mâncați prea multe alimente hiperstimulatoare, cum sunt boabele de piper, usturoiul și ghimbirul. Remedii tradiționale Găuriți un ou și introduceți în el 1,7 g de șofran. Agitați-l ca să se amestece bine conținutul și fierbeți-l în aburi până se întărește. Mâncați un ou pe zi timp de nouă zile după ce începe menstruația. Luați gelatină din piele de măgar și măcinați-o bine. Luați zilnic câte 3
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
durerea de umăr. Beți alcool cu plante medicinale: Ingrediente: 7 g șofran, 7 g rădăcină de Cyathula, 7 g Ligusticum wallichi, 500 ml vodcă de 40% în volum. Preparare: țineți plantele într-un recipient cu vodcă timp de o săptămână, agitând bine în fiecare zi. Beți câte 15 ml cu 20 ml de apă de două ori pe zi, pe stomacul gol. Masaj chinezesc Alegeți unul dintre următoarele puncte și masați-l 1-2 minute. În cazurile acute, nu masați locul dureros
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de orez glutinos și ungeți cu pasta obținută leziunile. Când pasta se usucă, ungeți-le din nou. Terapie alimentară Dacă aveți o erupție roșie pe piept și durere ca o arsură, amăreală în gură, lipsa poftei de mâncare și sunteți agitat, beți fiertură de orez cu plante medicinale: Ingrediente: 3,5 g frunze de frunză de isatis (fam. Brassicaceae), 3,5 g Bupleurum falcatum, 30 g orez, zahăr. Preparare: puneți într-o oală frunzele de isatis și Bupleurum falcatum, împreună cu trei
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
te trimită în iad” ar fi blestemul în forma completă. Așadar, atunci când un client îi cere unui chelner într-un western „încă un pahar blestemat”, el se poziționează în afara moralei, ca o persoană mânioasă sau demoralizată care nu ezită să agite pumnul în direcția Divinului atunci când comandă ceva de băut. Înjurăturile și blestemele sunt sinonime cu bravada. Când încălcarea unui tabu în utilizarea numelui divinității nu este suficient pentru exprimarea mâniei sau supărării, un alt tabu cultural poate fi scos la
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
care intră În inimă vine aici din toate celelalte părți ale corpului, se Întâmplă totuși adesea ca el să fie Împins mai mult din unele părți decât din altele, din cauză că nervii și mușchii din acele părți Îl presează sau Îl agită mai mult și, conform diversității părților din care vine cel mai mult, se dilată În mod diferit În inimă și apoi produce spirite care au calități diferite. Astfel, de exemplu, cel care vine din partea inferioară a ficatului, unde se găsește
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cele despre care tocmai am vorbit, dar care, totuși diferă prin faptul că voința noastră nu intervine deloc la formarea lor, ceea ce le face să nu se numere printre acțiunile sufletului, neavându-și originea decât În faptul că spiritele, fiind agitate În mod diferit și Întâlnind urmele diverselor impresii formate anterior În creier, Își urmează calea la Întâmplare, luând-o mai degrabă prin unii peri decât prin alții. Așa sunt iluziile din visele noastre, ca și reveriile pe care le avem
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
acest nume poate fi atribuit tuturor schimbărilor ce au loc În el, adică tuturor trăirilor diferite pe care le are, el În special pentru că, dintre toate felurile de trăiri pe care le poate avea, nu există altele care să-l agite și să-l miște atât de puternic ca acestea. ART. 29. Explicarea ultimei părți a definiției Adaug ca ele se raportează În mod special la suflet, pentru a le distinge de alte sentimente, pe care le raportam fie la obiecte
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mișcare a glandei, care la unii stârnește frică, la alții face să intre spiritele În acei peri ai creierului, pe care Îi conduc o parte În nervii care determină mișcarea mâinilor pentru apărare, iar o altă parte În cei ce agită și Împing sângele spre inimă, În modul cerut pentru producerea de spirite capabile să continue apărarea și să angajeze voința În această direcție. ART. 40. Care este principalul efect al sentimentelor Se cere să subliniem că principalul efect al tuturor
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
în dormitor lăsa mult de dorit... Îi explicasem încă de la început ce orizont de așteptare îmi creează relația noastră, avusesem răbdare o săptămână, două, nouă, dar el tot ca un novice se purta: dădea buzna în atac pe nepregătite, se agita ca un apucat și murea lipsit de glorie, repede și fără nici o cucerire. Îmi tot spunea că-n pat îl intimidez, dar nu acceptam scuza asta, numai eu știu ce făceam ca să-l încurajez... Ca și la oamenii de rând
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
eram pregătită: masa aranjată perfect, preparatele la temperatura optimă, atmosfera din living înviorată cu parfum de lăcrămioare, iar eu - gătită ca pentru dragoste, cu un neglijeu sexy*. * Poate că trebuie să vă spun câte ceva despre el, ca să înțelegeți de ce mă agitam atâta. O merita, era cu adevărat bărbatul vieții mele, simțeam că îmi fusese sortit încă de la naștere și că tot ceea ce învățasem și pătimisem până atunci fusese doar o etapă pregătitoare pentru această întâlnire. Eram făcuți unul pentru celălalt, până
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
fratele pe care, de la distanță, îl îngrijește, o spune și cu altă ocazie: „Nu știam că e atât de vulnerabil. În familia noastră toți am avut un temperament nefericit, o plăcere morbidă de a ne chinui singuri, de a ne agita aiurea pentru te miri ce și nimic, o scandaloasă inaptitudine la «fericire»” (24 martie 1980 Ă 539). Crezându-se înrădăcinat în prezent, el nu se poate, totuși, sustrage eredității Ă din care țâșnește nu numai frământarea, ci și melancolia. Iată
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
plan și că nu produce nimic. Altundeva, e mult mai tranșant: „Din nou, criză de furie. E oare cu putință să las să treacă zilele în așa hal? Sunt luni de zile de când n-am scris nimic, nimic, nimic! Mă agit ca o târfă lipsită de clienți, îmi cășunează pe toate cele și mă blestem! Sau mă consolez de sterilitate și de eșecurile mele lăsându-mă purtat de voluptatea de a ști că nu mai exist pentru nimeni. ș...ț Dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cioran nu se poate identifica cu o misiune, nu-și poate asuma o credință, totul e privit, de el, din afară. E și aceasta ipostaza exilului metafizic resimțit dureros: „Nu există decât ceea ce facem în timp ce facem. De îndată ce nu ne mai agităm, ne pândește primejdia înstrăinării” (I, 289). Pe de altă parte, pornind de la propria experiență transformată adesea în justificare, Cioran vede reversul acestei situații. Își spune: „Nu vei fi niciodată blamat pentru o lipsă de credință, ci întotdeauna pentru o credință
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
admirați adesea, i se par superficiali. În apetența sa către mortificare, datorată poate tocmai neputinței de a acționa, Cioran își dorește refugiul din fața oricărei angajări: „De ani de zile, singurul meu scop se reduce la acesta: să nu mă mai agit. Ă Să trăiesc fără agitație și aproape fără faptă. / Pentru Heraclit, lumea era «veșnic vie». // țelul meu: să exist pe lângă acest «foc veșnic viu». În afara oricărei fierberi cosmice. Imperativul de a mă răci” (III, 186). Merge până acolo încât își
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
are chiar această cauză, a înstrăinării nu de Paradis, ci de lume. Dar drama lui, proiectată parcă în social și psihologic, e, în realitate, religioasă. Cu o mirare dezgustată, exclamă Cioran: „Să discuți afaceri când ești de nicăieri, să te agiți în cotidian când trăiești o dramă religioasă!”. Anterior, se întrebase: „Izgonit din paradis, unde să-mi găsesc locul, unde să găsesc un acasă?”. Așadar, paradisul ar fi putut fi chiar și societatea, din moment ce Cioran nu se poate înscrie în formele
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nevoia de a fi mai prudenți... Ea l:...Nu da unui cuvînt mai mult decît poate să ducă... Știi bine că prudența e tot spaimă. El 1: (cedînd) Trebuie să înțelegem... asta e situația... (din nou privește în jur, e agitat) Ea 1: (observîndu-l) Da... trebuie să plecăm, nu? El 1: Da, iartă-mă... va trebui să ne schimbăm locul întîlnirilor... să nu ne mai poată urmări... (cu febrilitate) Știi cum m-am gîndit? Ca să-i inducem în eroare, o să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
De ce să mai vin aici...? Sursa dublă: Păi... o să mai vii..., poate există și un al treilea dosar... Dosar nr.: (nu înțelege) Da..., poate că asta ar fi soluția... (pauză îndelungată; "lectorii" răsfoiesc extrem de concentrați dosarele; ritmul răsfoirii e din ce în ce mai agitat și pe bandă foșnetul se transformă într-un soi de vînt; numai Trimisul lui Dumnezeu e liniștit și adîncit în Biblie; Plutonierul, și el liniștit, își face pasiența) Plutonierul: (după un timp) Mamă, ce vînt de plictiseală...! Ce vînt de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]