3,979 matches
-
Nucleele organismelor statale medievale le-au reprezentat confederațiile (uniunile) de obști ale comunităților umane românești dintr-o zonă geografică restrânsă. Și în Moldova (regiunea est-carpatică) se constituiseră cu mult înainte de "descălecat", încă în secolele IX-X, numeroase confederații (uniuni) de obști, agrare, pastorale, mai ales pe văile apelor, ce recunoșteau autoritatea militară și juridică a unui voievod. La un moment dat, după anul 1000, la începutul secolului al XI-lea, o poziție predominantă a dobândit formațiunea politică (statală) de pe valea Moldovei, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în schimb, beneficiara principală a tuturor progreselor economice, în timp ce țăranul era supus unor noi sacrificii. Situația aceasta se datora în mare parte factorilor aflați dincolo de controlul guvernelor naționale și al populației. După cum am scos deja în evidență acestea erau societăți agrare: în Serbia și Bulgaria, 80 % din populație era angajată la vremea aceea în agricultură; pentru România, cifra era de 75 %, iar pentru Grecia de 60 %. Orice șansă de ameliorare a condițiilor de trai ale acestor oameni era anihilată de creșterea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
extrem de nepăsătoare față de problemele zonelor rurale din care proveneau familiile lor. Sub regimurile naționale, țăranii erau efectiv controlați prin dreptul la vot discriminator sau prin intervenția poliției în alegeri. Numai două dintre partidele politice importante, Partidul Radical Sîrb și Uniunea Agrară Bulgară, ambele avînd o conducere alcătuită din politicieni și intelectuali burghezi, încercau, cel puțin teoretic, să vorbească în numele țăranilor. Pe tot cuprinsul Balcanilor, nici chiar țăranii înșiși nu puteau oferi decît o singură soluție problemelor lor: mai mult pămînt. Acolo
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exploatată regiunea petroliferă de la Ploiești. În ciuda acestui fapt, țara rămînea predominant agricolă. În 1914, doar 1,5% din venitul național provenea din industrie, în timp ce producția agricolă constituia 75,7 % din exporturi. Bulgaria, Serbia și Grecia își mențineau, firește, structurile puternic agrare. Acțiunile guvernelor Guvernele balcanice erau profund interesate de dezvoltarea economică. Ele înțelegeau foarte bine importanța acesteia pentru asigurarea puterii militare și a prestigiului lor național și voiau să obțină avantajele unei societăți industriale. Marea problemă era cum putea fi realizat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puternică, încît Ferdinand a numit în 1901 un nou cabinet sub conducerea lui Petko Karavelov, care a anulat taxa. Această tulburare și nemulțumirea generală au constituit fundalul întemeierii uneia dintre puținele organizații autentic țărănești din Balcani din perioada antebelică Uniunea Agrară. După cum am menționat deja, cu toată majoritatea covîrșitoare pe care o alcătuia populația rurală, participarea țăranilor la viața politică balcanică era aproape total absentă. Partidul Radical Sîrb, care se străduise să apeleze la acest grup, devenise prin 1914 o organizație
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
covîrșitoare pe care o alcătuia populația rurală, participarea țăranilor la viața politică balcanică era aproape total absentă. Partidul Radical Sîrb, care se străduise să apeleze la acest grup, devenise prin 1914 o organizație tipic burgheză. Primii pași spre fondarea Uniunii Agrare nu au fost făcuți de țărani, ci de intelectuali. Un rol deosebit de activ l-au jucat profesorii bulgari, în număr de șase mii la sfîrșitul secolului.5 Numiți adesea în zonele rurale, aceștia veneau în contact direct cu viața mizeră
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
direct cu viața mizeră de la sate. Ei erau sprijiniți de alte categorii defavorizate ale societății bulgare, ca scriitorii, ziariștii, micii funcționari publici, doctorii și preoții, care nu făceau parte din clientela regimului lui Ferdinand, beneficiara celor mai mari avantaje. Uniunea Agrară era la început o asociere de diverse grupuri și persoane, neavînd deci o ideologie unică sau un program comun. Mulți dintre membrii ei erau puternic influențați de doctrina populistă a vremii, în special de opiniile radicalilor ruși. Ei credeau că
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
țărănimii, aceasta din urmă constituind o problemă extrem de urgentă. Mulți țărani ajunseseră înglodați în datorii la cămătarii care cereau dobînzi exorbitante aflîndu-se adeseori în poziția în care nu și-ar fi putut achita niciodată împrumuturile. La primul congres al Uniunii Agrare, care a avut loc în decembrie 1899, au participat în jur de opt sute de delegați. Problema de bază era taxa recent impusă. Scopurile declarate ale acestei întruniri a organizației erau reforma sistemului de impozitare, garantarea disponibilității creditelor ieftine, educarea țărănimii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
studiere mai amănunțită a problemelor mediului rural. Au existat divergențe asupra chestiunii dacă Uniunea trebuia să constituie un partid politic și să intre în alegeri. Această decizie a fost luată abia în 1901, cînd numele organizației a devenit Uniunea Națională Agrară din Bulgaria (UNAB). Deși nu avea un program unic, Uniunea Agrară s-a opus realmente încă de la început guvernului și a susținut introducerea anumitor reforme. Mișcarea nu a înregistrat însă succese decît după 1906, cînd Alexandru Stamboliski a preluat conducerea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
chestiunii dacă Uniunea trebuia să constituie un partid politic și să intre în alegeri. Această decizie a fost luată abia în 1901, cînd numele organizației a devenit Uniunea Națională Agrară din Bulgaria (UNAB). Deși nu avea un program unic, Uniunea Agrară s-a opus realmente încă de la început guvernului și a susținut introducerea anumitor reforme. Mișcarea nu a înregistrat însă succese decît după 1906, cînd Alexandru Stamboliski a preluat conducerea ei, impunînd o organizare mai strictă și o ideologie mai clară
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
compensație vreun teritoriu aflat în posesia Greciei sau a României. În Bulgaria, părerile asupra intrării în război erau împărțite. Un conflict dezastruos luase sfîrșit destul de recent. Țara nu era pregătită să intre iar în luptă atît de curînd. Atît Uniunea Agrară cît și socialiștii erau împotriva implicării. În schimb, regele Ferdinand și primul-ministru, Vasil Radoslavov, înclinau în favoarea Puterilor Centrale, iar dorința de a anexa Macedonia era foarte puternică. Evident, Aliații nu aveau nimic de oferit. Era destul de limpede că Rusia avea
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Ca putere învinsă, Bulgaria nu se putea desigur aștepta decît să piardă o serie de teritorii. În octombrie 1918, Ferdinand a abdicat în favoarea fiului său, Boris al III-lea. A fost apoi formată o coaliție guvernamentală. În august 1919, Uniunea Agrară a obținut majoritatea voturilor în alegeri, iar Alexandru Stamboliski a devenit premier. În noiembrie 1919, guvernul său a semnat Tratatul de la Neuilly. Documentul acesta prevedea cedarea teritoriilor din vestul Traciei obținute în urma războaielor balcanice Greciei și a patru regiuni militare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deci o epocă de intens naționalism economic, dar și politic. Cea mai importantă chestiune economică de după război era însă cea a împărțirii teritoriului. În timpul bătăliilor și imediat după încheierea păcii, era limpede că cererea soldaților țărani referitoare la necesitatea reformelor agrare trebuia să fie îndeplinită. Guvernele erau de asemenea îngrijorate de influența revoluției bolșevice asupra popoarelor lor, fiind nevoite, fără excepție, să ia măsuri de contracarare a efectelor propagandei comuniste. Reforme agrare au fost introduse în toate statele, cu excepția Albaniei. Anii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
limpede că cererea soldaților țărani referitoare la necesitatea reformelor agrare trebuia să fie îndeplinită. Guvernele erau de asemenea îngrijorate de influența revoluției bolșevice asupra popoarelor lor, fiind nevoite, fără excepție, să ia măsuri de contracarare a efectelor propagandei comuniste. Reforme agrare au fost introduse în toate statele, cu excepția Albaniei. Anii de după război au marcat și o tot mai intensă dominare a scenei politice de către partidele bazate pe sprijinul masei țărănești. Uniunea Agrară a lui Stamboliski a fost singura formațiune care a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ia măsuri de contracarare a efectelor propagandei comuniste. Reforme agrare au fost introduse în toate statele, cu excepția Albaniei. Anii de după război au marcat și o tot mai intensă dominare a scenei politice de către partidele bazate pe sprijinul masei țărănești. Uniunea Agrară a lui Stamboliski a fost singura formațiune care a reușit să prezinte un program pozitiv, dar Partidul Țărănesc Croat al lui Ștefan Radić și Partidul Țărănesc român au jucat și ele roluri majore în viața politică a țărilor lor. Activitățile
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
muncitori și susținea un program mai radical, în care era inclusă confiscarea proprietății private. Partidele socialiste, a căror forță depindea în fond de voturile țăranilor, au reușit să aibă membri aleși în adunarea bulgară. Poziția lor era slăbită de Uniunea Agrară, care îi priva de o parte a sprijinului țărănimii. În 1913, "Cei cu vederi largi" și "Cei cu vederi înguste" au cîștigat totuși împreună treizeci și șapte de locuri în adunare. Victoria lor exprima nemulțumirea electoratului față de felul în care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Macedonia era numită "Serbia de Sud." Delicata chestiune albaneză juca un anumit rol în relațiile externe, dar nu și în cele interne. În ciuda gravelor crize politice care aveau să tulbure ulterior scena politică, una dintre problemele importante, cea a reformei agrare, a fost rezolvată. În Serbia și Muntenegru nu a fost întreprinsă nici o acțiune, deoarece pămînturile de aici erau deja ocupate de gospodăriile țărănești. Atenția principală era acordată fostelor teritorii habsburgice și otomane. Aici predominau încă marile moșii, deținute în special de musulmani
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1919, o lege fundamentală a instituit principiul abolirii obligațiilor țăranilor, al exproprierii moșiilor mari și al despăgubirii proprietarilor funciari. În general, obiectivul era asigurarea că pămîntul aparține celor care îl cultivau. A fost nevoie de mult timp pentru introducerea reformei agrare; unele măsuri nu fuseseră aplicate în întregime nici măcar în preajma celui de-al doilea război mondial. Împărțirea pămîntului nu mai constituia totuși o problemă politică delicată. Condițiile deținerii pămîntului erau diferite în vechile zone otomane și habsburgice, astfel încît nu puteau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
transferarea dreptului de proprietate și pur și simplu anularea plăților. Proprietarii erau despăgubiți. După cum am văzut, partidul musulmanilor din Bosnia a reușit să beneficieze de o atenție specială în această privință în schimbul sprijinului politic de care guvernul avea nevoie. Reforma agrară fusese promisă în ținuturile habsburgice încă înainte de unificare. În noiembrie 1918, Consiliul Național de la Zagreb s-a declarat în favoarea exproprierii moșiilor prin acordarea de despăgubiri. Această acțiune a fost facilitată de faptul că o mare parte a pămînturilor respective se
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
produs un masiv transfer de proprietate. Rezultatele acestuia au fost descrise în felul următor: Un total de poate 500 000 de familii de țărani (pînă prin 1935), sau mai mult decît una din patru din acestea, au beneficiat de reforma agrară în detrimentul a circa 10 000 20 000 de proprietari și al diverselor instituții deținătoare de pămînturi. Suprafața de pămînt implicată în această reformă, inclusiv aceea stabilită după ureche pe la mijlocul anilor '30, trecea de două milioane de hectare, fără a mai pune
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
inclusiv aceea stabilită după ureche pe la mijlocul anilor '30, trecea de două milioane de hectare, fără a mai pune la socoteală pădurile. Ceea ce reprezenta în 1938 aproximativ un sfert din totalul pămîntului arabil.7 Odată îndeplinite cele mai urgente cerințe ale reformei agrare, problemele politice majore nu mai erau reprezentate de aspectele economice. Toate partidele se concentrau asupra chestiunii naționale. Din 1921 pînă în 1928, perioadă în care țara a avut un regim constituțional, viața politică a fost dominată de tema rivalității sîrbo-croate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de abțineri. Totuși, ca și în cazul Transilvaniei, unirea era condiționată de anumite clauze: Basarabia urma să aibă o administrație autonomă, Consiliul rămînea la putere, erau protejate libertățile și drepturile civile ale minorităților și avea să fie introdusă o reformă agrară. În noiembrie 1918, după ce armata română preluase controlul deplin asupra ținutului, Consiliul și-a retras condițiile. Generalul aflat la comanda trupelor de ocupație a dizolvat apoi acest organism, astfel încît administrația basarabeană autonomă a dispărut. Măsurile care au dus la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
baza o constituie majoritatea țărănească. Ion Mihalache, profesor de origine țărănească, și Nicolae Lupu, medic, au jucat roluri importante în organizarea partidului. Programul lui sprijinea principiul că țăranul trebuie să posede pămîntul pe care îl lucra și că temelia sistemului agrar trebuie să fie constituită de mica gospodărie țărănească. În cadrul luptelor politice ale momentului, Partidul Țărănesc a reușit să colaboreze bine cu Partidul Național din Transilvania. Să nu uităm că acesta din urmă, în ciuda conducerii și a membrilor lui aparținînd burgheziei
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fost apoi instituită o coaliție guvernamentală cu Partidul Național ca lider, Alexandru Vaida-Voievod ca premier și Ion Mihalache ca ministru al Agriculturii. Regimul acesta, care avea un program mai radical decît acela al Partid Liberal învins, sprijinea introducerea unei reforme agrare și a unei administrații naționale descentralizate. Chiar dacă măsurile propuse erau relativ moderate, vechea conducere politică a Regatului era profund tulburată. Acționînd în interesul acesteia, regele Ferdinand a destituit cabinetul național-țărănist și l-a numit prim-ministru pe generalul Alexandru Averescu
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noi alegeri, ale căror rezultate au fost în totală contradicție cu cele anterioare. Partidul Poporului, o organizație personală a generalului recent formată, a obținut victoria. Deși mult mai conservator ca orientare, noul regim a luat realmente măsuri în vederea unei reforme agrare. Mișcarea muncitorească socialistă a fost însă reprimată, iar liderii ei arestați. Redistribuirea radicală a pămîntului devenise o necesitate absolută către sfîrșitul războiului. În aprilie 1917, ca să-i determine pe soldații țărani să lupte mai departe Ferdinand promisese că va fi
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]