KorAP: Find »[drukola/base=agresiv & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...133 134 135 ...442 >

11,041 matches

Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474

impart În trei grupe: a) Răspunsuri extrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația unor persoane sau obiecte reale. Reacție asociate acestor răspunsuri sunt de furie și iritare. b) Răspunsuri intrapunitive - În care individul Își atribuie În mod agresiv frustrația sie Însuși. Reacțiile asociate acestora sunt culpabilizarea și remușcarea. c) Răspunsuri impunitive - În care agresiunea nu apare ca o forță generatoare. Se exprimă prin Încercarea de a evita formularea unui reproș, fie adresat altora, fie sie Însuși și prin

COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
alții. Comportamentul său tradează o lipsă de Înțelegere a relațiilor interumane, uitarea cerințelor vieții și a Îndătoriilor sale de om. Analizând agresivitatea față de semeni, Karen Horney descrie un portret psihologic asemănător, al tipului de personalitate nevrotică la care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt

COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt inspirate de anxietatea fundamentală. La acest tip totul este axat pe a fi, a deveni sau cel puțin a părea tare și inflexibil. Concomitent, tipul agresiv simte nevoia să exceleze, să aibă succes, prestigiu, putere, indiferent de formă, prin orice mijloace, chiar și prin distrugerea morală, psihică sau și fizică a celor care, chipurile, Îi stau În cale . O puternică dorință de a-i exploata pe

COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
prin distrugerea morală, psihică sau și fizică a celor care, chipurile, Îi stau În cale . O puternică dorință de a-i exploata pe ceilalți, de a-i păcăli, de a-i utiliza În folosul său, face parte din portret. Tipul agresiv face orice l-ar putea evidenția ca pe un bun luptător. Și toate acestea provin din frica profundă de a fi respinși, de a nu fi acceptați, ce izvorăște din marea neîncredere În sine și neîmplinirea afectivă. A fi recunoscut

COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
neîmplinirea afectivă. A fi recunoscut Îi promite nu numai afirmarea de sine, pe care el o reclamă, ci și menținerea iluziei de a fi iubit de ceilalți și de a fi capabil, la rându-i, să iubească. Acest tip social agresiv al cărui procedeu de protecție Își are sursa În impulsia pentru dobândirea afecțiunii numai cu greu poate deveni conștient de incapacitatea sa de a iubi, fie că este vorba de indivizi sau de umanitate În general. Orice fel de afecțiune

COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476

o interpretare științifică individualizată a fiecărui caz În parte, fără a putea desprinde cu certitudine un singur factor de influență. Emoțiile determină nu numai reacții generale, ci și reacții specifice. Râdem când suntem veseli, ne retragem când suntem Înspăimântați, devenim agresivi când suntem furioși ș.a.m.d. Dintre toate aceste reacții emoționale tipice, psihologii s-au concentrat pentru un studiu extensiv, asupra agresivității. Această atenție specială se datorează, parțial, semnificației sociale a agresivității. La nivel social, Într-o epocă În care

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
reacții emoționale tipice, psihologii s-au concentrat pentru un studiu extensiv, asupra agresivității. Această atenție specială se datorează, parțial, semnificației sociale a agresivității. La nivel social, Într-o epocă În care armele nucleare sunt Încă foarte accesibile, un singur act agresiv poate produce dezastrul. La nivel individual, mulți oameni experimentează, frecvent, gânduri și impulsuri agresive, iar modul În care operează cu aceste gânduri are efecte majore asupra sănătății personale și relațiilor interpersonale. Un alt motiv pentru care psihologii și-au concentrat

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
atenție specială se datorează, parțial, semnificației sociale a agresivității. La nivel social, Într-o epocă În care armele nucleare sunt Încă foarte accesibile, un singur act agresiv poate produce dezastrul. La nivel individual, mulți oameni experimentează, frecvent, gânduri și impulsuri agresive, iar modul În care operează cu aceste gânduri are efecte majore asupra sănătății personale și relațiilor interpersonale. Un alt motiv pentru care psihologii și-au concentrat studiile asupra agresivității se bazează pe două teorii majore ale comportamentului social, care explică

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
verbal) o altă persoană sau distruge o proprietate. Conceptul cheie din această definiție este „intenționat”. Dacă, Într-un lift aglomerat, o persoană vă calcă din greșeală pe picior și-și cere imediat scuze, comportamentul ei nu poate fi considerat ca agresiv; dar dacă cineva trece peste dumneavoastră, călcându-vă pe picior, când sunteți la birou, nu veți ezita să considerați acest act agresiv. Agresivitatea ca instinct Vom prezenta doar acele aspecte ale teoriei psihanalitice și ale teoriei Învățării sociale care sunt

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
vă calcă din greșeală pe picior și-și cere imediat scuze, comportamentul ei nu poate fi considerat ca agresiv; dar dacă cineva trece peste dumneavoastră, călcându-vă pe picior, când sunteți la birou, nu veți ezita să considerați acest act agresiv. Agresivitatea ca instinct Vom prezenta doar acele aspecte ale teoriei psihanalitice și ale teoriei Învățării sociale care sunt relevante pentru agresivitate. Conform teoriei psihanalitice a lui Freud, multe dintre acțiunile noastre sunt determinate de instincte, În special de instinctul sexual

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
psihanalitice și ale teoriei Învățării sociale care sunt relevante pentru agresivitate. Conform teoriei psihanalitice a lui Freud, multe dintre acțiunile noastre sunt determinate de instincte, În special de instinctul sexual. Când exprimarea acestor instincte este frustrată, se induce un impuls agresiv. Teoreticienii de orientare psihanalitică au adăugat, ulterior, ipotezei frustrare-agresivitate următoarea afirmație: ori de câte ori efortul unei persoane de a atinge un scop este blocat, se induce un impuls agresiv, care motivează comportamentul de Înlăturare a obstacolului (persoană sau obiect) determinant al frustrării

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
de instinctul sexual. Când exprimarea acestor instincte este frustrată, se induce un impuls agresiv. Teoreticienii de orientare psihanalitică au adăugat, ulterior, ipotezei frustrare-agresivitate următoarea afirmație: ori de câte ori efortul unei persoane de a atinge un scop este blocat, se induce un impuls agresiv, care motivează comportamentul de Înlăturare a obstacolului (persoană sau obiect) determinant al frustrării (Dollard et al.,1939). Se remarcă două aspecte esențiale ale acestei afirmații: primul este acela că frustrarea cauzează agresivitate; al doilea este acela că agresivitatea are proprietățile

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
Dovezile legate de această problemă s-au schimbat de-a lungul anilor. În anii ’60, primele lucrări de etologie sugerau că există diferențe majore Între oameni și alte speciimai exact, că animalele, spre deosebire de oameni, dispun de mecanisme care controlează instinctele agresive (de exemplu, Ardrey, 1966; Lorenz, 1966). Lucrările ulterioare, din anii ’70 și ’80 precizau că, totuși, animalele nu sunt mai puțin agresive decât oamenii. Incidența crimei, violului și infanticidului printre animale s-a dovedit cu mult mai mare decât se

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
diferențe majore Între oameni și alte speciimai exact, că animalele, spre deosebire de oameni, dispun de mecanisme care controlează instinctele agresive (de exemplu, Ardrey, 1966; Lorenz, 1966). Lucrările ulterioare, din anii ’70 și ’80 precizau că, totuși, animalele nu sunt mai puțin agresive decât oamenii. Incidența crimei, violului și infanticidului printre animale s-a dovedit cu mult mai mare decât se credea În 1960. Unul dintre tipurile de crimă se Întâlnește În cazurile de Încălcare a teritoriului la cimpanzei (Goodall, 1978). Într-un

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
pietre până murea. În alt studiu, desfășurat În anii ’70, o ceată de 15 cimpanzei a fost observată cum distruge un grup mai mic, pe un teritoriu vecin, omorând toți masculii. În plus la primate femelele sunt angajate În actele agresive tot atât de frecvent ca masculii, chiar dacă confruntările lor nu sunt letale, deoarece dinții lor sunt mai scurți și mai puțin ascuțiți (Smuts, 1986). Chiar dacă astfel de comparații fac comparabilă agresivitatea animală și cea umană, există și multe diferențe. De exemplu, numai

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
animală și cea umană, există și multe diferențe. De exemplu, numai oamenii pot declanșa războaie pe scară largă. Bazele biologice ale agresivității la alte specii. Descoperirile legate de bazele biologice ale agresivității la animale oferă dovezi pentru existența unui instinct agresiv (impuls agresiv), cel puțin la unele specii. Unele studii indică faptul că stimularea electrică, de intensitate medie, aplicată Într-o anumită regiune a hipotalamusului, produce un comportament agresiv, chiar mortal, la animale. Când hipotalamusul unei pisici este stimulat prin electrozi

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
cea umană, există și multe diferențe. De exemplu, numai oamenii pot declanșa războaie pe scară largă. Bazele biologice ale agresivității la alte specii. Descoperirile legate de bazele biologice ale agresivității la animale oferă dovezi pentru existența unui instinct agresiv (impuls agresiv), cel puțin la unele specii. Unele studii indică faptul că stimularea electrică, de intensitate medie, aplicată Într-o anumită regiune a hipotalamusului, produce un comportament agresiv, chiar mortal, la animale. Când hipotalamusul unei pisici este stimulat prin electrozi implantați, animalul

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
bazele biologice ale agresivității la animale oferă dovezi pentru existența unui instinct agresiv (impuls agresiv), cel puțin la unele specii. Unele studii indică faptul că stimularea electrică, de intensitate medie, aplicată Într-o anumită regiune a hipotalamusului, produce un comportament agresiv, chiar mortal, la animale. Când hipotalamusul unei pisici este stimulat prin electrozi implantați, animalul emite sunete specifice, părul i se zbârlește, pupilele i se dilată; mai mult animalul se repede la un șobolan sau la un alt obiect plasat În

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
alt obiect plasat În cușca sa. Stimularea unei arii a hipotalamusului produce un comportament diferit: În loc să manifeste răspunsuri ca cele enumerate, pisica va sta la pândă și va ucide cu sânge rece șobolanul. Prin tehnici similare s-au obținut comportamente agresive și la șobolani. Un șobolan crescut În laborator, care nu a omorât niciodată un șoarece și nici nu a văzut un alt șobolan omorând, poate trăi liniștit În aceeași cușcă cu un șoarece. Dar dacă se stimulează hipotalamusul șobolanului, animalul

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
subordonare. Când este stimulat electric hipotalamusul unei maimuțe cu poziție dominantă În grup, aceasta atacă masculii subordonați, dar nu și femelele. Dacă se aplică același tratament cu poziție ierarhică inferioară, aceasta se ghemuiește și adopta un comportament docil. Deci, comportamentul agresiv, la maimuțe, nu este provocat În mod automat de stimularea hipotalamusului; mediul și experiența anterioară joacă, de asemenea, un rol important. Acest fapt este valabil și pentru oameni. Deși suntem echipați cu mecanisme neurologice legate de agresivitate, activarea acestor mecanisme

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
Acest fapt este valabil și pentru oameni. Deși suntem echipați cu mecanisme neurologice legate de agresivitate, activarea acestor mecanisme este, În general, controlată cortical (cu excepția cazurilor de leziuni corticale). Într-adevăr, la majoritatea indivizilor, frecvența cu care se manifestă comportamentul agresiv, forma pe care o ia acesta și situațiile În care este prezent depind, În mare măsură, de experiență și de influențele sociale. Bazele biologice ale agresivității la oameni. Unul dintre factorii biologici care pot fi relaționați cu agresivitatea la bărbați

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
Subiecților li s-au aplicat diferite teste psihologice, dintre care unele vizau agresivitatea; de asemenea li s-au făcut analize de sânge pentru a determina nivelul testosteronului. Subiecții cu niveluri Înalte ale testosteronului aveau, Într-o mai mare măsură, tendințe agresive. Din moment ce comportamentul agresiv la bărbați poate duce, uneori, la comportamente antisociale, ne putem aștepta ca nivelul ridicat de testosteron să fie un impediment În calea succesului În viața americană. Într-adevăr s-a dovedit că bărbații cu niveluri foarte ridicate

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
au aplicat diferite teste psihologice, dintre care unele vizau agresivitatea; de asemenea li s-au făcut analize de sânge pentru a determina nivelul testosteronului. Subiecții cu niveluri Înalte ale testosteronului aveau, Într-o mai mare măsură, tendințe agresive. Din moment ce comportamentul agresiv la bărbați poate duce, uneori, la comportamente antisociale, ne putem aștepta ca nivelul ridicat de testosteron să fie un impediment În calea succesului În viața americană. Într-adevăr s-a dovedit că bărbații cu niveluri foarte ridicate ale testosteronului au

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
stresante resimte o emoție negativă. Răspunsul pe care această emoție Îl provoacă depinde de tipurile de răspuns pe care individul a Învățat să le folosească pentru a face față situațiilor stresante. Individul frustrat poate căuta ajutor la ceilalți, poate deveni agresiv, se poate retrage În sine, poate Încerca să Îndepărteze obstacolele sau poate căuta salvarea În alcool sau droguri. Răspunsul ales va cel care, În trecut, a rezolvat optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
Îndepărteze obstacolele sau poate căuta salvarea În alcool sau droguri. Răspunsul ales va cel care, În trecut, a rezolvat optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care au Învățat să răspundă situațiilor adverse prin comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și

AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache (2003) [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]