179,567 matches
-
un politician foarte bine văzut. Ajutorarea cu bani a unui om de partid cum este domnul Tătărescu (Ștefan Tătărescu întemeiase tocmai Partidul național-socialist român - n.n.) ar fi socotită o nejustificată imixtiune în treburile interne ale României. Dimpotrivă, domnul Crainic trece aici drept un om fără partid. Ziarul său ŤCalendarulť are momentan un tiraj restrâns (după cât se pare circa 15.000 exemplare) și se zbate într-o grea situație financiară. Dacă ar beneficia de un sprijin financiar suficient, ziarul s-ar putea
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
Fraza mă intrigă: Qui a rejeté ses démons, nous inopportune avec ses anges... Puțin mai jos, tot cu litere de mână, însemnarea mea dezordonată, făcând literele să se hâțâne: Henry Michaux - scris de mâna lui Manolescu. Ce căuta ilustrul critic, aici... illo tempore?! Era de demult de tot. De pe vremea când ne mai vizitam. Fraza marelui autor francez, transcrisă cuminte în carnetul meu de însuși N. M., mă făcuse să mă gândesc la... . De fapt, acum îmi aduc aminte de ce. Mă
Scribul egiptean by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11699_a_13024]
-
de întîlnirea cu traducătoarea Doina Zugrăvescu - lingvistă și lusitanistă de excepție, cu care sîntem și colegi la Bruxelles. De atunci încolo, pot spune că am devenit pasionați de Eminescu. Înțeleg însă că proiectul editurii Evoramons în raport cu România nu se oprește aici... Nicidecum. Atenția noastră se îndreaptă acum către o altă zonă de manifestare a " geniului" românesc: marile balade populare, tot în ediție bilingvă. După care intenționăm să ne oprim asupra cîtorva nume majore ale literaturii secolului XX. Doamnă Molina, considerați că
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
ultima suflare: "- N-am mințit cu nimic, - rostește el chinuit, - am scris cum am venit în Kuban, după demobilizare, și acolo se construia o hidrocentrală, funcționează și acuma, am luat și am scris cum a fost construită... ce neadevăr e aici? Sigur, ca artist, am adăugat câte ceva, am eliminat câte ceva. Uite, îmi recitesc romanul, pe care nu l-am mai citit de 20 de ani, și văd cum s-a făcut totul. Cum a fost scris de mine, bine ar fi
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
mele epistolare. Caro Prof. Constantin, dacă veți dori să mă adresez Dvstră cu un simplu : "Caro Constantin", va trebui să încetați a-mi scrie cu umflatul "Caro Maestro Betocchi". Mi-a făcut multă plăcere scrisoarea Dvstră din 27 mai, ajunsă aici pe 7 iunie, cu excelentele vești pe care mi le dați. Înțeleg că lucrați și sunt convins că va fi cu profit pentru poezie și litere. Eu trebuie să aprofundez încă lectura textului Dvstră pe care sper cu adevărat să
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
vești mai bune decât ce v-am spus mai sus, cu inima cea mai amară, poate, din toată viața mea. Încercați totuși, Dvstră care vă aflați într-un moment solar, să mă înțelegeți, și scrieți poezii frumoase. De ce aș încheia aici suvenirul meu florentin, când pot să-l fac și mai melancolic, ba chiar să relativizez dureros imaginea favorabilă pe care am crezut multă vreme că o vom fi lăsat-o pe Arno, poezia mea și eu însumi? Nici una, nici celălalt
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
nu vorbește despre impuritatea sportului ca temă abstractă, ci în fond despre oscilațiile caracterului uman prins între responsabilitatea muncii susținute și obositoare a antrenamentului și dorința nemăsurată a performanței și, implicit, a tentației a gloriei cu orice preț. Merită trecute aici cele nouă "cazuri" pe care le-a ales, dintr-o serie probabil impresionantă, perspectiva etică a lui Radu Paraschivescu: Tony Schumacher, portarul naționalei de fotbal a Germaniei, faultându-l aproape mortal pe francezul Patrick Battiston în 1982, Maradona înscriind cu
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
Detroit-ului, foarte aproape de Joe Louis Arena, se află o sală de sport ca atâtea altele: Cobo Arena, căreia destui localnici îi spun Tony Kent Arena. Suntem în 6 ianuarie 1994, trecem prin fața sălii și nu bănuim că peste puține minute aici se va produce una dintre golăniile cele mai grele din istoria sportului. E ora 14:30. Pe stradă soarele nu poate să înmoaie gerul, iar înăuntru nu știi a ce miroase mai tare: a parfum sau a transpirație. Cobo Arena
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
desfășura o lume inedită pentru proza acelor ani: societatea ardelenească de provincie, bine sedimentată, burghezia și nobilimea luminată a Transilvaniei, uneori prezentate în variantă caricaturală, dar cu evidentă simpatie; momentul așa-zisei "eliberări", adică al ocupației sovietice, nu mai apărea aici în sunete de fanfară, ci cu o surdină realistă. Apologia individualismului și a nonconformismului, dramele eterne ale adolescenței formau substanța acestui roman, scris cu mînă sigură. Viața de provincie ardelenească interbelică lua forma unui paradis pierdut. în Setea, cu toate că unele
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
acestui roman, scris cu mînă sigură. Viața de provincie ardelenească interbelică lua forma unui paradis pierdut. în Setea, cu toate că unele pagini îl mai amintesc pe autorul Străinului, domesticirea a progresat cu pași uriași: locurile comune ale propagandei oficiale se etalează aici fără jenă. Prozatorul încerca un pariu absurd, pierdut din plecare - acela de a înfățișa în culori favorabile o tragedie absolută, distrugerea satului românesc tradițional. A înfățișa sub forma unui spectacol optimist drama națională de proporții ar fi fost exagerat chiar
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
înțelege asta degeaba bate câmpii cu sentimentul românesc al ființei, schimbarea la față, românii după '89 sau cerul văzut prin lentilă... Cerul văzut prin sticla de băutură poate... În beție și între cracii muierii este viitorul și trecutul nației! Uite aici România palpabilă și sănătoasă! Trăiască pizda, bă! Restul e neant și, după mine, poate să se ducă la dracu." Doar două povestiri reușește cu adevărat Dumitru Ungureanu în acest volum. Amanta anului 2000 conține mai toate obsesiile exprimate mai sus
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
spațiul din gaura cheii, desenele sale, impecabile ca volumetrie, materialitate și putere de in(ex)citare, par mai degrabă material didactic pentru seminariștii dolofani și tomnatici (eventual și alumni!) decît pentru degustătorii competenți de ceremonialuri artistice și de reverii subtile. Aici, în zona erosului deposedat de povara cărnii, a libidoului mistic în care bărbatul și femeia, omul și fiara, linia statică și cea dinamică se armonizează în tremoloul unei muzici care transportă țipătul acut al orgasmului occidental în melosul gregorian al
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
treacă măcar o generație între metehnele genitorilor și tine, adică să rămâi tot la filozofia bulanului și la subtilitățile delațiunii, e cam mult... Cum eu nu sunt Bogdan Suceavă, n-am să cobor la astfel de turnătorii înjositoare: rămâne totul aici, între noi... Aștept, însă, răbdător, să verific adevărul proverbului despre agurida mâncată de părinți ce strepezește dinții copiilor...
Nu trageți în patrupede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11712_a_13037]
-
său Emanuel Neuman (Essai sur une conception catholique du judaďsme, Ed. Cultura românească, 1935 și Illusions et réalités juives, Librairie Lipschutz, Paris, 1937) ori cu publicistica din Revista burgheză (apărută în doar șapte numere, între 1934 și 1935). Există și aici o inconsecvență, pentru că, într-o convorbire cu Ioan Pintea, el recunoaște în volumul parodic din 1934 un fel de exerciții de admirație cioraniene avant la lettre (v. Primejdia mărturisirii, Ed. Dacia, 1993, p. 24). Iar în ceea ce privește un articol intitulat " Un
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
istorice să menționăm că majoritatea acestor "spiriști" vor trece prin închisorile comuniste sau vor cunoaște experiența interdicției. Profesorii, la rîndul lor, puteau, cei mai mulți, onora oricînd o catedră universitară, iar nivelul de exigență al liceului era extrem de ridicat. Chiar și așa, aici se respira un aer "modernist", "revoluționar" și "relativist", în comparație cu mai cazonul, mai "neo-sămănătoristul" Liceu "Gh. Șincai" (după cum transpare din microromanul Eseu romanțat asupra neizbînzii, apărut la Editura Timpul în 2003). Fapt semnificativ: procentul de promovabilitate - după cum reiese dintr-o statistică
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
Al. Ciorănescu, începînd din 1925, nr. 7-8; pe Marcel Avramescu (viitorul Ionathan X Uranus), din 1928, nr. 5-6, cu "Nemurirea sufletului"; pe Al. Elian cu un eseu generaționist intitulat " Iarăși noua generație", în nr. 7-8/1928 ș.a.m.d. Tot aici îl găsim și pe Eugen Ionescu, elev în clasa a VII-a a Liceului "Sf. Sava", cu recenzii destul de acide (în nr. 3 și 4/1928) ori cu poemul "Elegie pentru ființe mici" (în nr. 5-6/1928), remis în același
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
se condamne astfel și rapacitatea colectivă? De ce n-am decide că fericirea este condiționată de sinceritate, înțelegere, ascultarea legilor morale? N-am simplifica oare multe probleme și n-am da un scop anumit vieții spre fericirea tuturor? Dar ceea ce expun aici sunt teorii utopice. Trebuie, totuși, să ne dăm seama de greaua responsabilitate ce vom avea de suportat ca mâine, când vom fi chemați să ne îndeplinim și noi menirea noastră în societate. Niciodată n-a fost această responsabilitate mai mare
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
și, la sugestia lui Lucifer, i-a rupt o coastă și, când s-a trezit, primul Om avea lângă el o altă făptură, care l-a și interpelat cu asprime xantipiană: - Ce faci, mă? Dormi ca un nevolnic! Vezi că aici nu ești în Cișmigiu, ci în Rai, popândăule! Tu dormi bine mersi, iar eu te apăr de muște ca proasta! Nu tu distracție, nu tu mângâieri, nu o frunză nouă de vie... Austerule! Bine, înțeleg: n-ai casă, n-ai
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
și obligatorie, certitudine maniheistă, transformîndu-i pe adversarii de idei în monștri periculoși, cînd pierde simțul realității și se blochează în utopie, riscă să piardă omenia". Bine spus, numai că, săgețile doar plutind, fiecare poate pretinde, n'est ce pas, că aici nu se simte. Se simte la ceilalți. Urmează o anchetă, în siajul numerelor despre "cearta intelectualilor" (precizează Simona Sora în șapou), la care răspund ceilalți cinci distinși "musafiri". E vorba, pe de-o parte, despre "reideologizarea tare" (concept preluat de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
tulbură toate acestea alcătuite într-un prolog, concret, palpabil, la spectacolul cu Medeea al lui Tompa Gabor, pe care aveam să-l văd, seara, la Teatrul Municipal din Novi Sad. Tragediile nu au frontiere. Ca și sufletele. Moarte sau vii. Aici este conservată perfect trecerea lui György Harag. Marele nostru regizor care a prizat bine cu locul, cu trupa, care a montat aici, în anii optzeci, o trilogie Cehov... cobor niște scări și, pe un perete, o imagine aiuritoare din Pescărușul
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
văd, seara, la Teatrul Municipal din Novi Sad. Tragediile nu au frontiere. Ca și sufletele. Moarte sau vii. Aici este conservată perfect trecerea lui György Harag. Marele nostru regizor care a prizat bine cu locul, cu trupa, care a montat aici, în anii optzeci, o trilogie Cehov... cobor niște scări și, pe un perete, o imagine aiuritoare din Pescărușul, cred, o fotografie veche, patinată, cu marginile rupte, conservată sub sticlă, o fotografie de grup din spectacol. Mă apropii, mă uit în
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
sticlă, o fotografie de grup din spectacol. Mă apropii, mă uit în ochii actorilor, la expresia lor. Mă emoționez. Mi se pare că la zilele Harag, organizate de Tompa acum cîțiva ani la Cluj, au venit și cîțiva actori de aici să evoce numele și memoria acestui artist mare, regizor special, prea discret, al cărui discipol este Gabor. Povestea Medeei capătă în acest spațiu cultural, în această Serbie, în acest moment al istoriei, rezonanțe acute. De fapt, toată tragedia se simte
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
de Euripide nu s-a diluat. Aș zice, dimpotrivă. Ororile s-au înmulțit, sofisticat, complicat. Diabolic. ... Ileana Mălăncioiu sintetizează formidabil liniile tragice ce o alcătuiesc. Este un pasaj în cartea ei, Vina tragică, pe care simt nevoia să-l reiau aici, ca pe un alt preambul, ca pe un alt element ce amplifică tensiunea din spectacolul lui Tompa. "Medeea luptă cu mijloace greu de acceptat pentru drepturile ei de femeie înșelată în așteptările ei. Ea este vinovata tragică. Fiindcă își asumă
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
soi de intimitate, în acest amfiteatru grecesc în miniatură, simțindu-ne umerii și respirația, atît de aproape unii de alții, ne simțim și complicitatea, de multe ori prezentă în noi, în imediatul existenței. De aceea, Corul am găsit că devine aici nu doar un simplu comentator, rezoneur, ci unul dintre vinovați. Un Cor destrăbălat, un Cor al destrăbălărilor. Foarte inspirat definit vizual de Carmencita Brojboiu în toate aparițiile. Aici, în Medeea lui Tompa, Corul este unul dintre protagoniști, urît, grotesc, grobian
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
în noi, în imediatul existenței. De aceea, Corul am găsit că devine aici nu doar un simplu comentator, rezoneur, ci unul dintre vinovați. Un Cor destrăbălat, un Cor al destrăbălărilor. Foarte inspirat definit vizual de Carmencita Brojboiu în toate aparițiile. Aici, în Medeea lui Tompa, Corul este unul dintre protagoniști, urît, grotesc, grobian, ridicol, eșuat în vulgaritate și derizoriu. Corul sîntem noi. De fapt, toți sînt la fel de vinovați. Tăcerea este o formă de participare la crima Medeei. Deși îi știu decizia
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]