3,554 matches
-
0 15 2.expresie facială sociabilă 16 45 61 3.expresie facială obosită 19 5 24 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.=37,135 df = 3 p= ,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 15 1 16 2.expresie facială sociabilă 16 43 59 3.expresie facială obosită 19 6 25 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 31,606 df = 3 p= ,000 Anexa 8 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind deplasarea profesorilor în funcție de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Oliver Cromwell este un trădător!» întreaga adunare era uimită; toate privirile s-au întors către galerie.« Jos cu f--!» a țipat Axtel. « Trageți!» S-a aflat că vorbitorul era Doamna Fairfax. Acum agitația a devenit generală; soldații, deși numeroși și amenințători, a avut mari dificultăți în a-i pune capăt.“ (trad. n.) Documentele oficiale informează că regele a refuzat să se apere în procesul intentat împotriva sa. Lucrările apocrife dezvăluie o altă perspectivă:„«Doresc,» a spus regele « să fiu auzit de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
unor componente cum ar fi politețea, educația ș.a. ale imaginii publice -, cu riscul de a permite unui interlocutor care nu respectă aceste reguli să controleze dialogul, să producă enunțuri a căror semnificație, asertată, presupusă sau subînȚeleasă/implicată, să constituie acte amenințătoare la adresa imaginii sale, 2) a respecta Într-o mică măsură, sau deloc, normele impuse (cu riscul de nu puncta la capitolul educație, politețe ș.a.), concentrându-și toată atenția pe atacul asupra adversarului, prin toate mijloacele, verbale și non verbale, de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
creează jocuri paralele cu cele pe care le joacă consătenii săi. El Își inserează propriul joc În jocurile acestora. În cele mai grave situații, el găsește prilejul unui amuzament profund - prin limbaj. Ce poate fi mai serios, mai grav, mai amenințător pentru capul unei familii din Siliștea Gumești decât apariția În curtea sa a agentului care colectează taxele? Pentru Moromete, Însă, acesta este un prilej excelent de a-și demonstra abilitățile de jucător. De Îndată ce fiica lui Îl anunță că Îl așteaptă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
prezența președintelui aici: rezolvarea problemelor existențiale imediate ale acestor oameni (casă, hrană, Îmbrăcăminte etc.) și, implicit, alinarea durerii provocată de nenorocirea care s-a abătut asupra lor. În consecință, este de așteptat ca actul de comunicare să nu conțină acte amenințătoare la adresa interlocutorului. Dialogul Începe cu următorul șir, neîntrerupt, de intervenții ale oamenilor adunați să-l Întâmpine pe președinte P: Viniț’ sî videț’ casa. X: Trii persoani, dom’ președinti, a scăpat di la moarti... P: Un singur băiat ...cu o barcî
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În replica lui P. De ce l-a deranjat această expresie? Pentru faptul că efectele cognitive previzibile, pe baza semnificației lingvistice a enunțului, sunt negative, nu pozitive. Enunțul este optim pertinent, dar este interpretat, În această etapă, ca fiind un act amenințător la adresa interpretului cu toate că, În semnificația lingvistică, există o expresie a cărei semnificație intră În aparentă contradicție cu această concluzie preliminară: așa cum meritați. În ce privește semnificația lexicală, conceptul privilegiu nu ridică probleme de ambiguitate, el Însemnând “avantaj, ..., drept sau distincție care se
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
favoare; Împrejurare favorabilă” . Dacă nu este polisemantic, atunci de unde apare ambiguitatea? Competența lingvistică a lui P este mai presus de orice Îndoială (el fiind un ziarist de vârf, scriitor și analist politic). Co-textul anterior nu favorizează explicit o asemenea interpretare amenințătoare a expresiei În mod privilegiat. Cu toate acestea, P poate construi, pe baza modului În care s-a derulat discursul până În acel moment, următoarele ipoteze H a schimbat tema discuției H a adus În discuție persoana mea Ipoteza dominantă construită
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
impresia că procesul de interpretare Începe cu concluzia, sau cu o parte importantă a semnificației acesteia. Oricare ar fi fost enunțul președintelui adresat profesorului, acesta, profesorul, ar fi ajuns la o concluzie implicitată finală că președintele a produs un act amenințător la adresa sa și, implicit, a Întregii categorii profesionale din care făcea parte. De ce? Pentru că, probabil, printre primele premise implicitate accesate, ar fi fost și următoarea: Președintele urăște profesorii. O asemenea premisă este imbatabilă pentru că reprezintă credința lui; orice interpretare, pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
banii devin marile priorități, când rivalitățile se înmulțesc, oamenii se simt expuși, amenințați, vulnerabili. Cu sentimentul neputinței, ei își dau seama că nu pot face față singuri pentru mult timp (și la nivel satisfăcător) acestor timpuri imprevizibile, iuți, presante, exigente, amenințătoare și amețitoare. Așa încât, cei mai mulți preferă să se asocieze, să se alăture, să găsească valențe și preocupări, situații care să-i apropie de ceilalți, pentru a fi și a lucra împreună. În felul acesta nu întotdeauna în cunoștință de cauză ei
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reperabilă, după Nuță, 2004, cu precădere la interlocutorii feminini, iar cea de-a doua la interlocutorii masculini); poate fi inclus, în această categorie de disfuncții, și tipul feedback-ului pe care interlocutorul alege să îl dea locutorului: replici agresive, incriminatoare, amenințătoare, ironice/sarcastice/malițioase, etichetări, injurii, critici, observații nefondate, întrebări tip "interogatoriu", întrebări indiscrete, întrebări-capcană, concluzii grăbite; replici de "placare" (interlocutorul este de acord, invariabil, cu tot ce spune locutorul replică de tipul "da, draga mea", "da, sigur"), gesturi de indiferență
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Nu trebuia să... Un copil cuminte nu procedează așa... Atenție! Voce autoritară Ritm sacadat Pronunțare silabisită a unor cuvinte Accentuare mai puternică a anumitor cuvinte Brațe încrucișate (poziția de autoritate) Bătaie cu palma/pumnul în masă Sprâncene ridicate Deget ridicat, amenințător Degetul arătător folosit într-un gest indicativ Indicare, pe degete, a regulii nr. 1, a regulii nr. 2 etc. Privire critică Analiză/studiere a interlocutorului din cap până-n picioare Atenționare prin producere de zgomote PĂRINTE protector/ocrotitor Nu-i nimic
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la evenimentele cardiace (Dolbier, Steinhardt, 2000). S-a sugerat că suportul perceput are un impact mai mare asupra bunăstării individuale pentru că asocierea dintre suportul social și bunăstare este mediată cognitiv. Astfel, suportul social reduce aprecierea că o anumită situație este amenințătoare. În același timp, V. Helgeson (1993) a demonstrat că suportul social primit a fost asociat și cu rezultate negative asupra sănătății. Suportul social primit poate fi aversiv pentru că implică dependență care, în anumite grade, reflectă distres psihologic și conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
produce un sens al integrării sociale; acceptarea altora conduce la autoacceptare. În al patrulea rând, colegii pot funcționa, în parte, ca prieteni, și, în plus, ei pot oferi ajutor în muncă, potențialul lor de ajutor și suport determinând ca evenimentele amenințătoare să fie mai puțin stresante (Argyle, 1992, p. 239). Statusul scăzut și lipsa de putere sunt surse ale îmbolnăvirii, dar un grup suportiv sau o rețea suportivă reprezintă o sursă de putere. Studii prospective realizate de Orth-Gomer și Johnson (1987
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt etapele în care suportul poate exercita o funcție de moderator. În primul rând, între evenimentul stresant și reacția la acesta, deoarece gândul că alții pot oferi resurse ajută la atenuarea sau redefinirea cognitivă a situației, care e considerată mai puțin amenințătoare, și/sau la sădirea convingerii că noi înșine suntem mai capabili să-i facem față; în al doilea rând, între experiența stresului și apariția unor efecte patologice, în măsura în care suportul poate atenua impactul subiectiv al stresului, oferind o soluție pentru problema
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
intensitate sau câștigă brusc în importanță. Patriotismul, spre exemplu, alimentat constant de învățăturile istorice și de celebrarea unor anumite momente, poate deveni o valoare de rutină, dar primește brusc o încărcătură emoțională mobilizatoare în momentul în care conjunctura internațională devine amenințătoare și pune în pericol patria. Intenția din spatele manifestării unei valori îi conferă acesteia adevărata sa semnificație. O anume valoare este ridicată în grad, deoarece coincide cu interesele actorului: acesta își proclamă dragostea pentru patrie pentru a-și induce în eroare
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acesteia de a se lăsa consultată de un medic de sex opus sau de a urma anumite cursuri la școală. Dincolo de aceste atitudini se profilează o concepție rigidă a islamului. Miza crește astfel, devenind o luptă împtriva mișcării de integrare, amenințătoare pentru democrație. Alegerea de a interzice vălul în școlile publice se inserează într-o problematică mult mai vastă: raporturile între cultura gazdă și cultura imigranților. Aceste raporturi pot evolua în trei direcții: -asimilarea, când imigranții își abandonează originea și adoptă
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
în care aceste mecanisme private ale controlului social nu își ating scopul. Legea condamnă calomnia, injuriile, lezarea onoarei persoanelor, incitarea la violență și recunoaște celor lezați dreptul de a cere dau-ne. Altfel spus, atunci când libertatea duce la neplăceri, devine amenințătoare sau provoacă daune sociale, ea își atinge limitele. Nimeni nu posedă în întregime adevărul, binele și frumusețea. Fiecare are dreptul să își creeze propriul adevăr, propria frumusețe, propriul bine și să le exprime. Dar acest drept nu poate fi exersat
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
evoluția ei și execută conștiincios prescripțiile terapeutice. 4) Ipohondriacul, este tipul de bolnav exagerat în raport cu precedentul. El este dominat de „ideea bolii”, care-i declanșează o stare de angoasă, o tensiune psihică permanentă. Totul în cazul acesta capătă proporții exagerate, amenințătoare, de o maximă gravitate. Bolnavul este agitat, are idei sumbre, catastrofice în legătură cu boala sa. Ideea de boală îl domină atât în plan ideativ, cât și afectiv. Se consideră condamnat, suferind de afecțiuni grave, incurabile. Medicii au foarte mult de luptat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și automatisme motorii și senzitive. La acestea se mai adaugă tulburările de limbaj (schizofazia și glosolalia), precum și alte tulburări de expresie (scris, desen, mimică etc.). 2) Tulburările de percepție sunt constante și ele constau în halucinații auditive sau cenestezice penibile, amenințătoare, cu caracter ostil și injurios la adresa bolnavului. 3) Tulburările afective sunt frecvente și specifice în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Ele constau în afectivitate plată, ștearsă sau inadecvată. Ambivalență afectivă sau răceală. 4) Conștiința de sine este alterată profund prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în lume, în instituțiile sociale, resimțite ca o amenințare a persoanei și a vieții individuale. Această stare de angoasă va trezi suspiciuni care vor duce la o alterare a relațiilor interumane, ostilitate, neîncredere, suspectare reciprocă. Resimțind ca ostilă lumea, nesigură, amenințătoare, incapabilă de a-i mai oferi un suport moral și material, grupul uman, va apela, ca „soluții” la conduitele de refugiu. Într-o primă etapă va încerca să-și explice starea de fapt. Dar explicația va fi îngreunată de ciocnirea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
primii doi. Nu se simte deloc vinovată, explicînd că a vrut cu orice preț să-i ferească de peripeții, de pericolele vieții. Îi iubea prea mult și a mers pînă la capătul imposibilului. Era imposibil de trăit cu toate posibilele amenințătoare pentru copii posibile pe care și le-a imaginat, între care s-a zidit. Vedem tot timpul, în jurul nostru, mame angoasate, posesive care suferă, imaginînd întruna tot felul de evenimente periculoase pentru sănătatea și viața copilului lor (accident cu autobuzul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este că specificitatea unei lumi se exprimă mai ales prin ceea ce această lume exclude, încearcă să împiedice și să prevină. Aplicînd teoria posibilelor-imposibilelor încercăm să studiem lumile prin prisma posibilelor pe care le resping; a posibilelor pe care le consideră amenințătoare; a posibilelor pe care încearcă să le facă imposibile. Nu căutăm cea mai bună dintre lumile posibile și nici nu credem în vreo vîrstă de aur a omenirii, în trecut sau în viitor. Nu plecăm la drum cu convingerea că
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de la ideea că, pentru prima oară în istoria sa, omul e în stare să se "deformeze" și să distrugă umanitatea, filosoful german insistă asupra necesității unei noi înțelepciuni, unei noi busole. Cum să faci imposibile posibilele născute din progresul tehnic, amenințătoare pentru om? Chiar dacă nu sunt termenii folosiți de el, acesta este sensul. Soluția la care se gîndește este responsabilitatea ca principiu născut din "euristica fricii": să fii responsabil înseamnă să-ți fie frică pentru soarta umanității. Din moment ce oamenii de știință
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
aprobator, amintindu-și de momentele în care au utilizat o asemenea tactică, probabil cu un oarecare succes. Totuși, din experiența mea, cei mai mulți manageri așteaptă prea mult pentru a trata problema persoanelor cu performanțe scăzute. Ezită înainte de a da această directivă amenințătoare. Cu toate acestea, odată ce managerul l-a motivat pe angajat să-și îmbunătățească activitatea aplicând o întărire negativă, trebuie să fie pregătit să întărească pozitiv orice îmbunătățire care apare. Din păcate, majorității managerilor le este greu să stimuleze micile îmbunătățiri
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
unor compuși care blochează ciclul replicativ viral etc. În ultimile decenii alături de gripă, mereu în actualitate, s-au semnalat anumite fenomene cum ar fi cele generate de Sindromul Acut de detresă Respiratorie Severă (SARSĂ și care au avut o aparație amenințătoare pentru om și chiar pentru omenire, dar totodată au avut și o evoluție surprinzătoare și paradoxala uneori, prin reducerea intensității fenomenelor, până la stingerea lor. Revenind la gripă care reprezintă poate cea mai spectaculoasă boală infecțioasă din toate timpurile, scenariul pesimist
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Doina Azoicăi, Mioara Matei () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1062]