5,509 matches
-
o activitate extracurriculară sau cultural-educativă. Corolarul conținutului social al acestei profesiuni constă în participarea la evenimentele și frământările socio-culturale ale timpului în care trăiește și ale poporului din care face parte. în această ipostază, profesorul ne apare ca model social, animat de grija pentru ridicarea gradului de cultură atât al propriilor elevi cât și al națiunii sale. Desfășurându-și activitatea profesională în cadrul școlii, dascălul nu încetează de a fi un educator și în afara ei, urmărind, bineînțeles, obiective specifice și apelând la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Nicoleta Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93068]
-
algoritmului de sortare ce își face prezența în cadrul procedurii ce este apelată la accesarea butonului „Sorting network” este prezentată sub forma: În cadrul programului un rol însemnat, pe lângă cele prezentate, îl constituie și posibilitatea desenării întregii rețea propusă spre a fi animată precum și a unei faze anume a animației. În acest sens îmi propun ca în continuare să prezint procedura specifică desenării întregii rețea, întrucât următoarea este asemănătoare, fiind însoțită totodată și de câteva mici comentarii care să scoată în evidență acest
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
lucrat la tălmăcirea proloagelor, texte ce serveau pentru lectură „în cadrul Sfintei Liturghii și la timpul cuvenit, zilnic, la trapeza mânăstirilor ori chiar în incintele considerate locuri sfințite [...], de asemenea și în chiliile monahilor, în unele școli și case ale oamenilor”, animat de dorința de a elimina stânjenitoarea barieră a neinteligibilității. Aceeași tendință de a epuiza informația predomină și în cercetările consacrate prelatului și învățatului Petru Movilă, veritabilul modernizator al Răsăritului ortodox european. SCRIERI: În afara legii, Iași, 1976; Contribuții aduse de slujitorii
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
la netezirea căilor de acces la promovarea literaturii române contemporane în Peninsulă. I se editează la Milano un volum de versuri în traducerea unor nume de răsunet ale vieții literare italiene (Tachicardia di Atlante, 1971). În ultimul deceniu de viață animează o serie de activități culturale în județul natal, unde a fondat cenaclul literar Casa de sub Pădure, pus sub președinția de onoare a lui Eugenio Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Și acele „conversări cu cetitoarele”, caracteristice profilului publicației, sunt ale unui om plăcut, blajin, de lume. În nuvele el se fixează asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și ambițiune, Colibă și palat). În unele narațiuni se insistă asupra obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și autoironică, găsește când și când tonul, cuvântul simplu
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
conversări cu cetitoarele”, caracteristice profilului publicației, sunt ale unui om plăcut, blajin, de lume. În nuvele el se fixează asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și ambițiune, Colibă și palat). În unele narațiuni se insistă asupra obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și autoironică, găsește când și când tonul, cuvântul simplu, firesc (O
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
locale de viață. Studierea locuinței și al locului de muncă al elevului, a rolului și a statutului copilului în familie, a pregătirii sale preșcolare, al regimului zilnic se înscriu ca teme principale ale muncii cu părinții elevului de clasa I. Animată de spiritul inventivității, acțiunea cu familia tinde spre forme în continuă perfecționare a legăturilor posibile și necesare între familie și școală. Colaborarea școlii cu familia, în zilele noastre, cere să cucerească și să asocieze pe părinți în acțiunile educative privind
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
democratice (Invenția democratică, 1981) îl incită să comenteze lucrarea prietenului său Franșois Furet Trecutul unei iluzii. Eseu asupra ideii de comunism în secolul XX (1955); el îi contestă anumite puncte, insistând asupra fascinației violenței și a respingerii democrației care-i animau pe intelectualii comuniști (Complicația, 1999). Mecanismele psihologice ale comunismului Dacă Furet insistă asupra dimensiunii de manipulare a antifascismului* comunist fără a întârzia prea mult asupra mecanismelor psihologice de la originea adeziunii sau a rupturii și a comportamentelor militante, acestea sunt abordate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe „ațâțătorii la război” anglo-saxoni, în vreme ce Molotov înfierează imaginare ambiții imperialiste ascunse sub masca antifascismului occidental. După înfrângerea Franței, în iunie 1940, cadrul genral rămâne neschimbat: nici vorbă să fie salutată rezistența britanică a unui Churchil (pentru comuniști, el rămâne animat de intenții „imperialiste”), iar PCF îi denunță pe francezii care, la Vichy ca și la Londra, ar vrea să vadă Franța reintrând în război. Numai că degradarea relațiilor germano-sovietice devine perceptibilă când, pe 26 aprilie 1941, IC abandonează prioritatea acordată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
uzina Renault - și se înrădăcinează în anumite profesii, mai ales la meșteșugarii calificați. Activi în susținerea Republicii spaniole - vor fi mai mult de 10000 francezi în Brigăzile internaționale -, vârf de lance în lupta antifascistă, aureolați de buna imagine a URSS, animând nenumărate asociații, comuniștii își consolidează prezența în ansamblul societății și atrag câțiva intelectuali - Aragon, Malraux. Vicisitudinile Frontului Popular și dezbinările sale îl slăbesc întrucâtva, dar inserția sa în centrul realităților politice și sociale este profundă. De-acum înainte, a fi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acumulare și consum; or, prețurile indicate nu sunt decât niște elemente de măsură fixate în mod arbitrar, iar nu niște indicatori fiabili ca în economia de piață. în sfârșit, fiecare plan anual, dar și fiecare plan sectorial și regional, este animat de propria-i logică, iar reluarea fiecăruia dintre ele la sfârșitul anului pentru corectarea abaterilor dintre previziunile inițiale și realizările efective contribuie la agravarea incoerenței ansamblului. Eugène Zaleski a ajuns la concluzia că „existența unui plan central, coerent și perfect
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
TUC) - și cooperativele sale, încearcă să obțină greutate pe terenul politic; ea contribuie la crearea, în 1906, a Labor Party, ale cărui legături cu matricea sa sindicală vor fi adeseori conflictuale. în paralel, coexistă grupuri de inspirație intelectuală: Fabian Society, animată de soții Sidney și Beatrice Webb, Independant Labor Party și British Socialist Party. Socialismul britanic posedă o bază electorală importantă, datorită TUC. în Franța, formarea unui partid socialist este legată de moștenirea Revoluției franceze și de experiența Comunei din Paris
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dispozitiv de sindicate, cooperative și asociații muncitorești. Cel de-al doilea, Partidul Muncitoresc Socialist-Revoluționar, creat în 1898 și condus de Jean Allemane, ține de insurecționismul inspirat de figura lui Blanqui, cu nuanțe de anarhism*. Al treilea este un socialism independent, animat de personalități ca Jean Jaurès. în 1905, Jaurès reușește să unifice ansamblul într-un Partid Socialist - Secția Franceză a Internaționalei Muncitorești (SFIO), care, totuși, nu ajunge să-și articuleze doctrina și acțiunea cu cele ale unui sindicalism impregnat de anarhism
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
că o societate civilă presupune activitatea unor grupuri care dispun de o libertate de opinie și de mișcare și care văd această libertate recunoscută și garantată în cadrul unui stat de drept. Cele două abordări se mai înșală cu privire la logica ce animă partidul-stat: revendicând spre propriul profit monopolul proclamării adevărului și pe cel al structurării raporturilor sociale, el nu suportă ca indivizi și grupuri să înnoade între ele relații orizontale și să rivalizeze cu supremația lui. Astfel, acordurile impuse de Solidarność* puterii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un protectorat din ce în ce mai strâmt, în ciuda posibilității care exista pe atunci, a încheierii unui compromis cu dalai-lama. Survenind după revoltele din Kham, răzmerița care izbucnește la Lhasa, în octombrie 1959, îl constrânge pe acesta să fugă la Dharamsala, în India, de unde animă un guvern în exil. însoțită de o colectivizare* radicală, represiunea decimează - la propriu, din câte se pare - populația. în timpul Revoluției Culturale*, reprimarea se transformă în distrugerea civilizației tibetane: din mii de monumente, nu vor supraviețui decât câteva zeci, în 1976
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ratifica tratate internaționale. Puterile sale sunt, așadar, extinse. Deputații Sovietului Suprem sunt aleși de sovietele regionale, ele însele alese de sovietele locale. La fiecare dintre aceste eșaloane, însă, sovietele sunt supuse controlului PCUS*, de la care emană orientările și deciziile ce animă structura federală. URSS și națiunile sale în timpul anilor 1920, grupul conducător* al PCUS se declară în favoarea unei apropieri voluntare a națiunilor, susceptibilă să conducă, pe termen lung, la fuziunea lor într-un tot armonios. Asistăm la nașterea, chiar la inventarea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
activități după singurul criteriu al profitabilității pe termen scurt. II.3. Creștere și rentabilitate În această secțiune vom încerca să răspundem la întrebarea: care sunt mobilele ce pot determina întreprinderea să crească? Orice persoană care ia decizii în numele întreprinderii este animată de un scop oarecare. Dat fiind faptul că majoritatea întreprinderilor moderne fac parte din categoria întreprinderilor "controlate de managementul lor", putem presupune că comportamentul firmei va fi determinat de scopurile echipei manageriale. Acționariatul, după cum spuneam și mai înainte, este adesea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
insuccesului unei politici bazate pe principii morale în fața uneia bazate pe forță și interese materiale 8. Esențialmente, ferm pătrunși de credințele noastre morale, nu trebuie să fim dezamăgiți sau înfrânți de ceilalți, pentru că nu trebuie să presupunem niciodată că sunt animați de aceleași intenții generoase și corecte ca ale noastre. Aceeași eroare trebuie evitată și în relațiile dintre state: normele, principiile care ne conduc în lumea de dincolo de granițe s-ar putea să nu fie împărtășite de ceilalți actori internaționali. Pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
până atunci rezervate. În cele din urmă, conflagrația generală a devenit inevitabilă în 1914 din cauza temerilor că oponenții ar schimba decisiv relațiile de putere dacă nu ar fi opriți. Din cele două blocuri antagoniste, Rusia și Austria, în special, erau animate de această frică. Temerile referitoare la presupusul imperialism al celeilalte părți au inspirat imperialismul de reacție care, la rândul său, a justificat atitudinea dintru început. Consecințele deformatoare ale fricii reciproce sunt în mod special amplificate când politicile externe antagoniste sunt
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că nu au ambiții teritoriale dincolo de linia militară de demarcație stabilită prin acordurile de la Teheran, Yalta și Potsdam și prin înțelegerile dintre comandanții militari, la sfârșitul conflictului; că doresc să vadă instalate guverne libere și democrate peste tot; că sunt animate de considerente de securitate și apărare națională, că trebuie să se apere, în ciuda voinței lor, de imperialismul celeilalte părți, capitalist sau comunist. Majoritatea americanilor și a rușilor sunt evident convinși că aceste declarații reprezintă o expresie autentică a caracterului politicii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cedat în fața rațiunii și moderației sceptice ale Iluminismului. În această atmosferă de toleranță nu puteau înflori cu ușurință ostilitățile naționale și dușmăniile colective, hrănite de principii de orice fel. Toată lumea considera de la sine înțeles faptul că motivele egoiste care le animau propriile acțiuni îi determinau și pe ceilalți să acționeze la fel. Era o problemă de îndemânare și de noroc să ajungi în fruntea tuturor. Politica internațională a devenit un joc aristocratic, un sport princiar, în care toți urmau aceleași reguli
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războaiele erau planificate, iar incidentele fabricate cu scopul de a face războiul inevitabil și de a arunca vina de cealaltă parte pentru începerea lui. În anii care au precedat cel de-al doilea război mondial, politicile puterilor occidentale au fost animate, spre marele lor dezavantaj politic și militar, de dorința de a evita cu orice preț războiul. Această dorință a nesocotit toate celelalte considerente ale politicii naționale. În mod similar, grija tuturor marilor puteri, fără nici o excepție, de a îngrădi Războiul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
două motive. În primul rând, pentru că nu era instituționalizat. Nu exista nici o înțelegere între marile puteri cu privire la periodicitatea întâlnirilor. Marile puteri se întâlneau de câte ori situația internațională părea să reclame o acțiune comună. În al doilea rând, Concertul european nu era animat, așa cum am menționat mai sus5, de un consens moral puternic, care ar fi putut neutraliza conflictele și ar fi putut asigura standardele pentru acțiuni și judecăți comune. Clivajul dintre naționalism și legitimitate pe care l-a inaugurat Revoluția Franceză a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sunt simple colecții de indivizi, ci, așa cum preciza un autor citat în alt capitol, un „grup de grupuri”. Iată de ce, diverși autori au încercat să evidențieze rolul grupului în planul organizării structurale, rolul unor factori de natură motivațională care îi animă pe membrii grupului. Din acest punct de vedere, extrem de semnificativă este structura organizatorică propusă de Rensis Likert (1961), care ar putea fi denumită structură suprapusă sau, mai exact, structură bazată pe grupuri parțial suprapuse și integrate între ele. Likert sugerează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
regula informării liderului (când calitatea deciziei este importantă și liderul nu posedă informații suficiente care să‑i permită să rezolve singur situația, atunci stilul AI este eliminat); 2) regula congruenței scopurilor (când calitatea deciziei este importantă, dar subordonații nu sunt animați de scopuri organizaționale, stilul GII este eliminat ca stil posibil); 3) regula problemei nestructurate (când calitatea deciziei este importantă, dar liderul nu poate rezolva singur problema nestructurată, având nevoie de soluțiile subordonaților, atunci stilurile AI, AII și CI sunt eliminate
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]