12,966 matches
-
viață mutilată, iată ce-i repugnă aspirantului la înțelepciune. Dar a trăi în lume ca și cum ai fi în afara lumii pune o problemă: comunitatea o rezolvă, oferind aici și acum o soluție viabilă. Grădina trimite la paradisul terestru, situat pentru unii antici în zona Tigrului și Eufratului. Rezumare a lumii, ea propune un laborator, un exemplu, ceea ce ar putea fi o societate, o cetate, o planetă inspirate de acest model. Dacă ea exista în mitologie - Zeus se căsătorește cu Hera în grădina
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vorbesc de el, altfel spus o cantitate ridicol de mică de cuvinte, și totuși un tezaur. Filosofia politică epicuriană se sprijină doar pe acest trepied conceptual. Restul rămâne o problemă de interpretare, de extrapolare, cum se întâmplă adesea în corpusul antic. Gândirea politică modernă - Hobbes și Rousseau, evident - constă, s-ar putea spune, în comentarea acestor trei faze laconice care ne învață: 1) că există un drept natural în virtutea căruia recunoaștem imediat ceea ce este util pentru a nu face rău altuia
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reconstruit peste Herculanumul îngropat în cenușă, niște lucrări în vederea săpării unui puț, au fost scoase la suprafață fragmente de cai din bronz, statui ale unor romani purtând togă îprintre care și Augustus), precum și părți ale unui teatru: fusese regăsit orașul antic acoperit de noroaiele vulcanice ale Vezuviului. Pe data de 19 octombrie 1752, niște lucrători descoperă biblioteca lui Philodemos, sub forma a 1 838 de suluri de papirus imposibil de pus în valoare din cauza fragilității lor. Sunt regăsiți Horațiu, Ovidiu, Livius
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
gînditorului din Gadara, care consideră toate școlile ce au precedat epicurismul drept niște entități cărora încearcă să le pună în evidență coerența, evoluția, dinamica. Și chiar încărcătura polemică, îndeosebi în privința platonismului și a stoicismului... Philodemos inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest subiect, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către un corp capabil de percepție
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Diogene din Oenanda - de la numele orașului său natal -, epicurismul adaugă o tehnică nouă pentru transmiterea doctrinei: construirea unui zid pe care niște citate gravate solicită privirea trecătorului... La 1 400 de metri altitudine, în această cetate de provincie din Lycia antică, Diogene din Oenanda investește o avere cu unicul scop de a-l învăța ceva pe omul obișnuit, de a-l trata, de a-l vindeca de spaime, temeri și angoase. întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și angoase. întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca asupra filosofiei antice înseamnă a munci ca un arheolog pe un șantier de săpături devastat... Pietrele următoare - etica. Nici aici nu avem nimic cu adevărat nou: tropism hedonist, antiplatonism - în privința originii numelor și a naturii sufletelor -, recuzare a durerii, a plăcerii și a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
rămân rare în acea epocă, pentru că pe atunci nu se alerga, ca astăzi, după originalitate cu orice preț. Nimeni nu gândea noutatea ca o garanție sigură a profunzimii. De unde un număr considerabil de texte semnate Platon sau Aristotel, în literatura antică, și care n-au nimic de-a face cu autorii anunțați. Textele exprimă uneori chiar inversul tezelor celui de al cărui nume se folosesc. A se vedea, de exemplu, Axiochos, atribuit lui Platon... Unii se ascund mai degrabă în umbra
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
printr-o istorie bine scrisă, clară, precisă, inteligentă - chiar spirituală, dacă se poate: cea a lui Lucien Jerphagnon, Histoire de la pensăe, Tallandier, 1989, Poche Pluriel, întrunește toate aceste calități. Pentru definirea ambianței, adică a ceea ce înseamnă a filosofa în perioada antică până în timpurile de început ale creștinismului, a se vedea Pierre Hadot, Qu'est-ce que la philosophie antique?, Folio, 1995 îtrad. rom. G. Bondor, C. Tipuriță, Ce este filosofia antică?, Polirom, Iași, 1997). A se citi, de asemenea, Exercices spirituels et
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pentru definirea ambianței, adică a ceea ce înseamnă a filosofa în perioada antică până în timpurile de început ale creștinismului, a se vedea Pierre Hadot, Qu'est-ce que la philosophie antique?, Folio, 1995 îtrad. rom. G. Bondor, C. Tipuriță, Ce este filosofia antică?, Polirom, Iași, 1997). A se citi, de asemenea, Exercices spirituels et philosophie antique de același autor, Institut d'Etudes augustiniennes, 1993. Descoperim aici că, înainte de toate, filosofia înseamnă o artă de a trăi, departe de speculațiile gratuite și inutile. Este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
jaloane, a se citi textul lui A.-J. Festugière, „La doctrine du plaisir des premiers âges à Epicure”, pp. 81-116, reluat în Etudes de philosophie grecque, Vrin. 1971. Expozeul este succint, dar permite o utilă vedere de ansamblu. Asupra eudemonismului antic, cu câteva pasaje extrem de cursive, din păcate inutil moralizatoare uneori, și asupra hedonismului lui Aristip, a se consulte LĂon Robin, La Morale antique, PUF, 1963, îndeosebi paginile 32-33. * * * Pretinși presocratici. Introducerile în filosofii presocratici sunt întotdeauna succinte, fiindcă adună laolaltă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
adus de el sufletului, detestarea trupului, desconsiderarea vieții, a sensibilului, a realului, tropismul său pentru pulsiunea de moarte - amintiți-vă de Phaidon î64, 6): „Filosofii cu adevărat filosofi sunt dornici de moarte”! - fac din el un gânditor emblematic pentru antihedonismul antic. Nu este de mirare că și creștinismul a profitat de această filosofie! Este cu atât mai interesant să citim dialogul său Philebos, consacrat integral chestiunii plăcerii, îndeosebi pentru a vedea cum procedează pentru a evita confruntarea cu hedonismul... Este de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dar reluate în Le Divin CĂsar. Etude sur le pouvoir dans la Rome impăriale, Tallandier - sau care era jocul relațiilor dintre Filosof și Principe. Spiritual, savant, strălucitor, inteligent, erudit - acesta e stilul celui care a fost inițiatorul meu în filosofia antică, așadar în filosofie pur și simplu... De același autor, Histoire de la Rome antique. Les armes et les mots, Tallandier. Despre Cicero, Lucrețiu - dar și despre mediile epicuriene din Campania -, precum și despre Seneca: Jean-Marie Andră, La Philosophie à Rome, PUF. Devenind
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și dorințele, epicurian, și femeile, și Grădina, și Hristos, influențat de Valla, și ironia, și învățarea limbii latine, și morala, l-a publicat pe Valla, și râsul, și sexualitatea, și trupul, Ficino aristipean, și bucuria creștină, creștin, epicurian, și filosofia antică, și hrana, îi împacă pe Platon și pe Epicur, și Lucrețiu, și muzica, și Platon, platonician, traducător, Montaigne accidentul său de călărie, și adevărul, antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a spiritului, a sufletului, terestră, a trupului, și utilitarism INCHIZIȚIE inchizitori, tortură, ISTORIOGRAFIE dominantă, subalternă, știrbită, personaj conceptual, IUBIRE adulter, cuplu ataraxic, de aproapele său, sexualitate, la Erasmus, gnostici, goliarzi, incest, ludică, la Montaigne, Spiritul Liber, la Valla, virginitate, LUMEA ANTICĂ Atena - prăbușirea ei Constantinopol ascensiune, Ierusalim ascensiune, Roma, prăbușirea ei, MORALA blândețe Erasmus, Montaigne, Valla eumetrie, măsură, Erasmus, gnostici, Montaigne Spiritul Liber prietenie Erasmus, goliarzi, Montaigne, Valla, răul, în om, și creștinismul, și culpabilitatea, și gnosticismul, triumfător, venit de la Dumnezeu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acestea sunt doar o parte (ce-i drept importantă) a ei, în definiția conceptului fiind incluse atât forme de asociere informală, cât și organizații și făceau precum școala sau biserica. Istoric Originile sintagmei s.c. se regăsesc deja în Grecia antică, și făceau referire la o societate condusă de cetățeni activi din punct de vedere politic (cu mențiunea că nu toți locuitorii cetății erau și cetățeni). Termenul este readus în centrul atenției, în anul 1767, de către Adam Ferguson prin lucrarea sa
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de la aequitas, care înseamnă „potrivire, dreptate, cumpătare”. De asemenea, cele mai importante lucrări din filosofie, - Republica (Platon) și Etica Nicomahica (Aristotel) - sunt consacrate în mare parte analizei a ceea ce ar trebui să fie o societate justă și echitabilă. În societatea antică, justiția, considerată o virtute esențială atât a individului, cât și a cetății, se poate realiza dacă fiecare cetățean își îndeplinește rolul cu care a fost învestit de la naștere: de filosof, militar sau producător. Astfel, în antichitate, criteriul în funcție de care trebuie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ele, prezentată aici, este analiza de conținut. Denumirea metodei, atribuită lui Kaplan, unul dintre membrii echipei de cercetare de la RAND, vine de la celebra localitate din Grecia unde era amplasat unul din templele lui Apollo. Templul a căpătat faimă în lumea antică datorită darului de prevestire a viitorului atribuit preoteselor zeului. RAND Corporation este o organizație non-guvernamentală cu activitate de cercetare și analiză în domeniul politicii și luării deciziei. Apariția sa este legată de un proiect inițiat de United States Army Air
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
exemplu, sau a imperiilor (mai ales europene) din Evul Mediu. Diferența, susține Gilpin, constă tocmai în faptul că de-a lungul timpului a existat o semnificativă schimbare de sisteme, modificându-se însăși natura actorilor internaționali ai respectivului sistem. Astfel, orașele-state antice au lăsat loc în Evul Mediu imperiilor multinaționale ca actori dominanți ai sistemului internațional, iar acestea, la rândul lor, au făcut loc statelor-națiuni chiar de la sfârșitul secolului al XV-lea. Este adevărat că în cazul acestor orașe-state antice sau al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
jumătate a secolului al XV-lea, în Europa, apărând într-un mediu internațional foarte slab conturat. Conceptul apare însă cu mult înainte de existența unui sistem internațional propriu-zis. De pildă, unii autori (precum Tucidide) considerau că între toate orașele-state ale Greciei antice exista o balanță a puterii. În general, există însă două perspective în ceea ce privește apariția conceptului de balanță de putere: Prima dintre ele este reprezentată de Alfred Vagts (1948, pp. 82-101), care susține ideea că balanța în sensul unui anumit echilibru este
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
De ce sau prin ce pocese natura regimului politic intern conduce la pace sau război?”). Teorii incipiente și precursori Ideea democrației ca izvor al păcii mondiale a apărut relativ târziu în gândirea politică (occidentală). Cu totul remarcabil este faptul că autorii antici sunt departe de a asocia democrația cu virtuțile pe care modernii i le atribuie: Aristotel sau Platon chiar descriu democrațiile - în accepțiunea antică a conceptului - ca regimuri mai degenerate decât tiraniile. În Florența secolului al XVI-lea, părintele științei politice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
păcii mondiale a apărut relativ târziu în gândirea politică (occidentală). Cu totul remarcabil este faptul că autorii antici sunt departe de a asocia democrația cu virtuțile pe care modernii i le atribuie: Aristotel sau Platon chiar descriu democrațiile - în accepțiunea antică a conceptului - ca regimuri mai degenerate decât tiraniile. În Florența secolului al XVI-lea, părintele științei politice moderne, Niccolò Machiavelli, descrie (pe baza modelului său favorit, Roma Republicană) cum republicile sunt în mod natural înzestrate cu capacitatea de a construi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
informale convenite de comun acord, cele două superputeri evită o confruntare directă între ele și chiar cooperează punctual când acest lucru este în interesul ambelor părți. Existența a două superputeri în sistem este un eveniment rar în relațiile internaționale. Perioada antică a polisurilor elene ne oferă un exemplu de ordine bipolară prin rivalitatea dintre Sparta și Atena, ce a culminat cu războiul peloponesiac în jurul anului 431 î.Hr. Astfel, imediat după războaiele persane, în care grecii au luptat împreună sub egida ligii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cultura și cu limba elină. Pentru a atrage tineretul studios spre știință, inclusiv spre cercetarea naturii, într-o proporție mai largă decât în ultimele decenii, propun: trimiteți-vă copiii la liceul clasic și lăsați-i să studieze acolo temeinic limbile antice.” Rachetele, computerele și ce mai poate mintea umană să mai dea în mileniile viitoare sunt mare lucru numai dacă nu uităm că și mai mare lucru e mintea umană ea însăși, așa cum s-a întruchipat în Arhimede și Platon, în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Ca altădată Demostene, Cicero sau poate mai cu seamă Marc Antoniu din Julius Cesar de Shakespeare, Eugen Jebeleanu vine în forul public să ne interpeleze conștiințele. Marea lui carte de poeme cu titlul teribil: Hanibal, are ceva imperios, de suflu antic. (Nimic comun cu „antichitatea de cabinet” a erudiților și filologilor.) Ce poate fi mai bărbătesc și mai actual (firește, în înțelesul aristotelic al acestui termen) decât pildele antice? Poemele acestea sunt grave și severe: nu sunt „poetice”, nu sunt „frumoase
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]