15,686 matches
-
moasă carieră. Decăzând din splendoare, a fost închiriată Ministerului de Justiție, după aceea a trecut cu chirie în mâna unei evreice care dedea camere mobilate. Mai târziu a fost luată cu chirie de către celebrul, pe vre mea aceea, Mihăiță Lăncierul, antreprenorul tunelului de sub Pasagiul Român, care a transformat-o în casă cu odăi mobilate, mai ales pentru uzul femeilor galante. Grajdul acestor case a devenit, mai târziu, tipografia Gr. Luis, iar magaziile - barăci pentru vânzători de fructe etc.182 Locuri virane
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nr. 2. 222. Cafeneaua Ströbel și birtul cu bucătărie vieneză, situate în spatele Hanului Zlătari. La Hotel de France 223 era în subsol o cafenea cu biliard. Liceenii și studenții o frecventau mult atrași fiind de către cele două frumoase blonde, fiicele antreprenorului. În seara în care am fost adus pentru întâia oară în acest local, am fost îngrozit. De cum am scoborât treptele acestei taverne, văd o mare aglomerațiune de oameni în jurul unuia care sta întins pe scânduri cu fața în sus. Mi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
șezut d. colonel N. Bibescu“) se afla pe malul lacului cu același nume din marginea Bucureștilor; se ajungea la ea mergând pe șoseaua Herăstrăului (Calea Dorobanților de azi) până „unde se află două stindarde, lângă podișor“; în primăvara anului 1871 antreprenorul ei devenise un Simionescu Ștefan, care își anunța clienții că a amenajat grădina „cu mult gust“, invitându-i stăruitor s-o viziteze: „Eleșteul Herăstrău - preciza el - cade în partea acestei grădine și oferă privirilor cel mai superb aspect. În curând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât de inferior, frecventat de elementul femeiesc, era foarte căutat de bărbații din societatea mai de sus; tot tineretul băieților „de familie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Apoi biata datină a devenit o meserie pentru exploatatorii perverși. Oarecari țigani profesioniști formau cete de copii pe care îi încorporau în grupuri, îi învățau câteva cântece de stea și îi urmăreau la distanță. Când copiii ieșeau dintr-o curte, antreprenorul era lângă ei și le lua tot ce încasase. Bineînțeles, copiii erau plătiți în mod derizoriu, cu câțiva gologani pe noapte. Poliția, primind numeroase plângeri în urma hoțiilor săvârșite și fiind pusă în cunoștință despre felul în care sunt exploatați copiii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
obștesc. 3). O situație numerică pe cele 5 categorii de vârstă, de evrei ce nu au obținut scutirea de la munca de interes obștesc până la 1 Februarie 1942. 4). Tabele nominale și separate pentru următorii specialiști evrei: medici, ingineri, arhitecți și antreprenori, în care se vor trece următoarele date: vârsta, starea civilă și dacă au fost scutiți de munca de interes obștesc până la 1 Februarie 1942. IX. CONCLUZIUNI GENERALE: Problema evreiască în țara noastră trebuiește rezolvată. Soluționarea din timp a propunerilor de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
În comparație cu situația În care ar exista un pod care să permită traversarea râului În dreptul satului. Cu toate acestea, pentru fiecare individ luat separat, costul total al construirii unui pod depășește cu mult beneficiile anticipate de pe urma construirii lui. De asemenea, nici antreprenorii nu anticipează un profit suficient din comercializarea ulterioară a accesului pe pod. În aceste condiții, În măsura În care comunitatea respectivă se bazează doar pe mecanismele pieței pentru furnizarea de bunuri, acel pod nu va fi construit. Necesitatea acțiunii colective În vederea furnizării de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
permite funcționarea unei instituții, interacțiunile dintre cei implicați sunt cooperative, indiferent de structura internă a instituției. Însă piața liberă funcționează optim În condiții de maximă competitivitate, Într-o situație ipotetică În care intrarea pe piață este complet liberă și există antreprenori ce doresc să pătrundă pe piață. Astfel, motorul care declanșează procesul pieței, antreprenorii, Își poate intra În rol. Utilizându-și abilitatea specifică, aceștia descoperă oportunități Încă nevalorificate pe piață (Kirzner, 1973). De exemplu, putem imagina o situație În care avem
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
internă a instituției. Însă piața liberă funcționează optim În condiții de maximă competitivitate, Într-o situație ipotetică În care intrarea pe piață este complet liberă și există antreprenori ce doresc să pătrundă pe piață. Astfel, motorul care declanșează procesul pieței, antreprenorii, Își poate intra În rol. Utilizându-și abilitatea specifică, aceștia descoperă oportunități Încă nevalorificate pe piață (Kirzner, 1973). De exemplu, putem imagina o situație În care avem două piețe pentru același produs, dar aflate În locații diferite. La un moment
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
1973). De exemplu, putem imagina o situație În care avem două piețe pentru același produs, dar aflate În locații diferite. La un moment dat, prețurile pentru același produs pe cele două piețe sunt divergente. În acest moment, intră În rol antreprenorul, care sesizează oportunitatea de profit și cumpără de pe piața mai ieftină pentru a vinde pe cea mai scumpă. Tot antreprenorii sunt cei care sesizează oportunități de profit de pe urma furnizării unor bunuri pe piață. Astfel, dacă pe o piață un anumit
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
La un moment dat, prețurile pentru același produs pe cele două piețe sunt divergente. În acest moment, intră În rol antreprenorul, care sesizează oportunitatea de profit și cumpără de pe piața mai ieftină pentru a vinde pe cea mai scumpă. Tot antreprenorii sunt cei care sesizează oportunități de profit de pe urma furnizării unor bunuri pe piață. Astfel, dacă pe o piață un anumit produs e furnizat la un preț superior celui de echilibru (definit ca prețul minim la care profitul obținut din tranzacție
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care sesizează oportunități de profit de pe urma furnizării unor bunuri pe piață. Astfel, dacă pe o piață un anumit produs e furnizat la un preț superior celui de echilibru (definit ca prețul minim la care profitul obținut din tranzacție este pozitiv), antreprenorii sunt cei care vor sesiza oportunitatea de a furniza produsul la un preț mai apropiat de prețul de echilibru. Dacă piața este privită Într-un sens restrâns, doar ca un instrument pentru producerea de bunuri și servicii necesare În procesul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Întreprindere, În timp ce obiectivul agentului public era de a oferi serviciul la cel mai mic preț posibil. În acest moment, nu este nevoie să punem la Îndoială onestitatea intențiilor și angajamentul agentului public. Chiar dacă acestea ar fi maxime, faptul că un antreprenor privat poate concura cu succes agentul public, oferind un serviciu mai avantajos, ne arată că acesta din urmă nu reușește să furnizeze un serviciu eficient. Mai mult, este foarte important faptul că antreprenorul privat reușește să furnizeze un serviciu mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acestea ar fi maxime, faptul că un antreprenor privat poate concura cu succes agentul public, oferind un serviciu mai avantajos, ne arată că acesta din urmă nu reușește să furnizeze un serviciu eficient. Mai mult, este foarte important faptul că antreprenorul privat reușește să furnizeze un serviciu mai eficient. Mecanismul de selecție al competiției nu dă greș niciodată. Există riscul ca Întreprinderile de furnizare a politicilor publice ale autorităților guvernamentale să fie percepute ca fiind situate undeva În afara pieței sau chiar
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
niciodată. Există riscul ca Întreprinderile de furnizare a politicilor publice ale autorităților guvernamentale să fie percepute ca fiind situate undeva În afara pieței sau chiar deasupra ei. Această percepție are la bază presupusa distincție dintre motivațiile agenților publici și cele ale antreprenorilor privați. Astfel, În timp ce primii sunt priviți ca ghidându-se după motivații altruiste, cei din urmă sunt priviți ca fiind determinați de motivații exclusiv egoiste. Însă, deși este adevărat că motivațiile altruiste, În cazul În care ar fi capitalizate la nivelul
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
public, ne-ar asigura de faptul că furnizarea de bunuri publice este, Într-adevăr, obiectivul operațional al organizațiilor respective, totuși, ele nu ar constitui decât o condiție necesară pentru furnizarea unui bun public. Pe de altă parte, dacă la nivelul antreprenorilor privați competiția ar fi maximă, atunci ar fi Întrunite condițiile necesare și suficiente pentru ca bunurile dorite de consumatori să fie oferite la cel mai mic preț. Însă cele două situații de mai sus reprezintă idealizări ce nu pot fi, În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
agenților publici constă În faptul că mecanismul de selecție este intrinsec dinamicii de interacțiune specifică pieței. Totuși, tocmai această caracteristică structurală ne arată În mod clar că furnizarea de bunuri și servicii publice nu va face niciodată parte din motivația antreprenorilor privați de succes. Singura situație În care piața ar putea furniza de una singură bunuri publice eficiente este cea În care competiția este maximă. Din păcate Însă, competiția perfectă are loc atunci când numărul competitorilor tinde la infinit; În realitate Însă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de exemplu, interdicția furtului) de a căror respectare depinde apartenența la comunitatea respectivă și, implicit, accesul la bunul respectiv. Să presupunem, În continuare, că respectiva comunitate a inclus În lista bunurilor publice și pâinea. Acum, să ne imaginăm că un antreprenor privat din afara comunității se oferă să Înființeze o brutărie care să furnizeze pâine acelei comunități, la un cost inferior celui la care membrii comunității Își produc individual pâinea. Alternativa ar fi ca membrii comunității să realizeze În comun o brutărie
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
condițiile unei competiții maxime) la care ar fi furnizată acea pâine este de 0,5 lei. Ce se va Întâmpla dacă cetățenii decid să nu realizeze o acțiune colectivă pentru a-și furniza singuri bunul respectiv? Răspunsul este foarte simplu. Antreprenorul privat va oferi pâinea respectivă la cel mai mare preț posibil, care ar face-o totuși cea mai avantajoasă alternativă disponibilă; mai precis, va oferi pâinea respectivă la prețul de 1,4 lei, iar pentru membrii comunității va fi rațional
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
face-o totuși cea mai avantajoasă alternativă disponibilă; mai precis, va oferi pâinea respectivă la prețul de 1,4 lei, iar pentru membrii comunității va fi rațional să cumpere de la brutăria privată, În loc să-și producă pâinea În gospodărie. Mai mult, antreprenorul privat va menține prețul de 1,4 lei chiar dacă ar deține mijloacele necesare de a supraviețui pe piață, În situația ideală de echilibru (de exemplu, dacă ar putea obține profit și prin vânzarea unei pâini cu numai 0,5 lei
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
putea obține profit și prin vânzarea unei pâini cu numai 0,5 lei). Din păcate, pentru membrii comunității, piața de furnizare a pâinii la nivelul unei comunități rurale nu este tocmai una În care competiția este acerbă. Mai degrabă primul antreprenor venit pe piață o va deține În totalitate. Ce s-ar Întâmpla Însă dacă cetățenii ar decide să furnizeze colectiv acel bun? Să presupunem că, datorită lipsei de expertiză, costul de producție al unei pâini În cadrul comunității este de 1
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
expertiză, costul de producție al unei pâini În cadrul comunității este de 1,0 lei. Însă comunitatea Își autofurnizează un bun și, prin urmare, costul de producție va fi egal cu prețul plătit de consumator, profitul fiind zero. Ar mai intra antreprenorul privat pe piață În acest caz? Desigur, dat fiind faptul că prețurile de producție pe care le suportă acesta i-ar permite să vândă pâinea chiar și cu 0,5 lei. Însă acum el va fi nevoit să ofere pâinea
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să producă pâine la prețul de 1,0 lei, cu condiția de a păstra brutăria proprie În stare de funcționare. Iar această posibilitate de a furniza În orice moment pâine la prețul de 1,0 lei Îl va obliga pe antreprenorul privat să se mulțumească cu profitul obținut de pe urma vânzării la prețul de 0,9 lei. Prin urmare, efectul foarte interesant al construirii de către comunitate a unei brutării este că simpla păstrare a investiției inițiale la un nivel funcțional va aduce
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a unei brutării este că simpla păstrare a investiției inițiale la un nivel funcțional va aduce un profit de 0,5 lei pentru fiecare pâine (diferența dintre cei 0,9 lei ceruți acum și cei 1,4 lei pe care antreprenorul privat i-ar fi cerut În cazul În care brutăria comunală nu ar fi existat). Acest exemplu arată că acțiunea colectivă se poate substitui cu succes rolului jucat de competiția ideală În cazul dinamicii pieței libere. Acțiunea colectivă poate să
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care brutăria comunală nu ar fi existat). Acest exemplu arată că acțiunea colectivă se poate substitui cu succes rolului jucat de competiția ideală În cazul dinamicii pieței libere. Acțiunea colectivă poate să Împiedice cu succes eșecurile pieței, situațiile În care antreprenorii privați ajung Într-o poziție dominantă față de consumatori. Prin urmare, forma de manifestare a acțiunii colective, politica publică, este menită să joace acest rol. O politică publică este eficientă doar În măsura În care bunurile furnizate de către piață (incluzând aici și eventuala furnizare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]